Seminar informal de didactica matematicii

Vineri, 22 aprilie 2016

Concursul pentru ocuparea posturilor didactice

CERCUL

• Referire la PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

- Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

• Selecție de probleme date la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice:

perioada 1994 – 2015

- enunțurile și soluțiile / indicații pentru subiectele selectate;

- observații / sugestii rezultate teoretice folosite.

• Bibliografie

Cristina Timofte
Liceul Teoretic de Informatică
„Grigore Moisil”
Iași
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

A. PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

- Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Programa pentru disciplina Matematică se adresează absolvenţilor învăţământului superior

de specialitate şi profesorilor care se prezintă la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/
catedrelor declarate vacante/ rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar.
Programa pentru concurs este elaborată luând în considerare şi programele şcolare în vigoare
din învăţământul preuniversitar, respectiv programele pentru evaluările şi examenele naţionale
la disciplina Matematică.

COMPETENŢE ALE PROFESORULUI DE MATEMATICĂ

Pe lângă conţinuturile ştiinţifice de specialitate şi cele de metodica predării matematicii, programa

vizează competenţe pe care profesorul de matematică trebuie să şi le formeze, să le dezvolte şi să le probeze pe
parcursul desfăşurării activităţii didactice. Aceste competenţe sunt:

identificarea unor date, relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie
de contextul în care au fost definite;

prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual
cuprinse în enunţuri matematice;
• cunoaşterea

utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru
conţinuturilor
caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete;
ştiinţifice de

exprimarea caracteristicilor matematice, cantitative sau calitative, ale
specialitate,
unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora;
probată prin:

analizarea şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei
situaţii-problemă;

modelarea matematică a unor situaţii variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii;
• aplicarea
capacitatea de proiectare a unui demers didactic pentru ciclul
principiilor gimnazial sau liceal;
didacticii
adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi şi la competenţele
matematicii şi a vizate, prin construirea unor demersuri didactice interactive,
cunoştinţelor de stimulative, participative;
metodica predării
asigurarea concordanţei între strategii de evaluare, competenţe,
matematicii, conţinuturi şi instrumente de evaluare.
probate prin:
Cercul. Cercul înscris şi cercul circumscris unui triunghi. Coarde, arce
TEMATICA şi unghiuri în cerc. Puterea unui punct faţă de un cerc, axă radicală a
ȘTIINȚIFICĂ două cercuri. Poligoane înscrise sau circumscrise unui cerc, poligoane
regulate. Lungimea cercului şi lungimea arcului de cerc.
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

B. SUBIECTE DE LA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE

TITULARIZARE 1994

1. Fie ABC un triunghi oarecare și M mijlocul laturii (AB). Se notează cu N un punct oarecare pe AB, astfel ca
A œ (BN). Ortocentrul H al triunghiului ABC se proiectează pe bisectoarele unghiurilor BAC și CAN în
punctele P și Q. Să se arate că punctele M, P și Q sunt coliniare.

Rezolvare:
Vom trata cazul triunghiului ascuțitunghic (cazul triunghiului
dreptunghic este degenerat: H = P = Q = A, iar cazul triunghiului
obtuzunghic este analog cu cel ascuțitunghic).
Avem: (AA’ și (AL bisectoarele unghiurilor ∢BAC și ∢CAN
(bisectoare interioară, exterioară) ⇒ AA ' ⊥ AL ; O centrul
cercului circumscris triunghiului ABC, P = prAA ' H , Q = prAL H ,
iar AH ∩ PQ = { R} și M este mijlocul lui (BC).
HQ ⊥ AL , HP ⊥ AP , patrulaterul HPAQ este dreptunghi, prin
AH
urmare AR = RH = QR = RP = și ∢RAP ≡ ∢RPA ( △ RAP
2
este isoscel) (2).
 π 
În △ ABC , ∢BAD ≡ ∢OAC  = − ∢B  - AD și AO sunt
 2 
ceviene izogonale - obținem: ∢HAP ≡ ∢PAO (3)

Din (2) și (3) ⇒ ∢RPA ≡ ∢PAO , deci QP  AO . Cum AD ⊥ BC , OM ⊥ BC ⇒ AR  OM . Dar

AH = 2 R cos A și din (1) deducem AR = R cos A (5).
Însă, m ( ∢BOC ) = 2 A ⇒ m ( ∢BOM ) = A ⇒ OM = R cos A , din triunghiul BOM (6).
Din relațiile (5) și (6) obținem AR = OM și AR  OM ⇒ ARMO paralelogram, adică RM  AO (7).
Din (4) și (7) avem R, P, M coliniare, adică și Q, P, M sunt coliniare.

TITULARIZARE 1995

2. Fie ABC un triunghi înscris în cercul
(O, R) . Perpendiculara din B pe diametrul [ AD ] în E, iar cercul

(O, R) în F. Paralelele duse prin F la CD, respectiv CA intersectează CA, respectiv CD în G,
respectiv H. Să se demonstreze că punctele E, G, H sunt coliniare.

Rezultate utile:

Reciproca teoremei unghiurilor opuse la vârf:

Daca semidreptele (OA și (OB sunt opuse, iar
semidreptele (OC și (OD sunt situate de o parte și de
alta a dreptei AB astfel încât m ( ∢AOC ) = m ( ∢BOD ) ,
atunci punctele C, O și D sunt coliniare.
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Dreapta lui Simson:

Proiecțiile unui punct de pe cercul circumscris unui
triunghi pe laturile acestuia sunt trei puncte coliniare.

Definiție:
Numim patrulater inscriptibil un patrulater ale cărui
vârfuri sunt pe un cerc. Punctele A, B, C, D sunt
conciclice.

Teoreme:
1) Un patrulater este inscriptibil dacă și numai dacă
unghiurile opuse sunt suplementare.
2) Un patrulater este inscriptibil dacă și numai dacă un
unghi interior este congruent cu unghiul exterior opus.
3) Un patrulater este inscriptibil dacă unghiul format de
o diagonală cu una dintre laturi este congruent cu
unghiul format de cealaltă diagonală cu latura opusă.

Rezolvare:
FG  CD, G ∈ AC , FH  AC , H ∈ CD . Cum [ AD] este
diametru, m ( ∢ACD ) = 90 ⇒ AC ⊥ CD , FG  CD ⇒ FG ⊥ AC ,
0

deci G este proiecția lui F pe AC (1). Analog,

FH ⊥ AC , CD ⊥ AC , conduc la H este proiecția lui F pe CD (2).
Evident, E este proiecția lui F pe AD (3).
Punctul F se află pe cercul determinat de punctele A, D, C și din
(1), (2), (3) rezultă că punctele E, G, H sunt coliniare (dreapta lui
Simson)

Demonstrăm că proiecțiile lui F pe laturile triunghiului ABC sunt

coliniare.
( )
Din ∢AEF ≡ ∢AGF = 900 , patrulaterul AEGF este inscriptibil. Așadar, ∢EGA ≡ ∢EFA (4).
Din m ( ∢FGC ) + m ( ∢FHC ) = 900 , patrulaterul FGCH este inscriptibil, prin urmare ∢CGH ≡ ∢CFH (5).
Patrulaterul ADCF este inscriptibil, prin urmare ∢FAD ≡ ∢FCH (6).
Triunghiurile EFA și HFC sunt dreptunghice, m ( ∢HFC ) = 90 0 − m ( ∢FCH ) , m ( ∢EFA ) = 900 − m ( ∢FAE ) .
Folosind relațiile (4), (5), (6) deducem că ∢EGA ≡ ∢CGH și conform teoremei unghiurilor opuse la vârf,
rezultă că E, G, H sunt coliniare.

TITULARIZARE 1997
ARGEȘ
3. Fie triunghiul ABC, A1 œ (BC), B1 œ (CA), C1 œ (AB) trei puncte oarecare. Notând cu O1, O2, O3 centrele
cercurilor circumscrise triunghiurilor AB1C1, BA1C1 și respectiv CA1B1, arătați că raza cercului circumscris
triunghiului O1O2O3 este mai mare decât raza cercului circumscris triunghiului ABC.
Rezultate utile:
1) Inegalitatea Jensen:
Dacă funcția f : I → ℝ (I interval real), este concavă pe I ,
atunci:
n
∀x1 , x2 ,..., xn ∈ I , ∀α1 , α 2 ,..., α n ∈ ( 0, ∞ ) , cu ∑α
k =1
k = 1 , avem

f ( α1 x1 + α 2 x2 + ... + α n xn ) ≥ α1 f ( x1 ) + α 2 f ( x2 ) + ... + α n f ( xn )
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

2) Funcția f(x) = sin x este concavă pe (0, ); într-un triunghi avem:
sin α + sin β + sin γ α+β+ γ π 3
≤ sin = sin = .
3 3 3 2
3) Aria unui triunghi ABC: S ABC = 2 R 2 sin A sin B sin C .
4) Dacă S, R, r, p reprezintă aria triunghiului, raza cercului circumscris, raza cercului
înscris, semiperimetrul triunghiului, atunci
abc abc S A B C A B C
R= ⇔S= ; r = ; r = 4 R sin sin sin ; p = 4 R cos cos cos .
4S 4R p 2 2 2 2 2 2
5) Inegalitatea lui Euler: În orice triunghi, 2r ≤ R , unde r este raza cercului înscris, iar R
este raza cercului circumscris triunghiului dat

Rezolvare:
Fie O1P și O2Q mediatoarele segmentelor (AC1), respectiv
(BC1) și O1, O2 centrele cercurilor circumscrise
triunghiurilor AB1C1, BA1C1 . Atunci:
AC1 + C1B
O1O2 ≥ PQ = (PO1 O2 Q este trapez
2
dreptunghic),
AB c
de unde O1O2 ≥ ⇒ O1O2 ≥ .
2 2
a b
Analog O2O3 ≥ și O1O3 ≥ .
2 2
Notații:
R1 raza cercului circumscris triunghiului O1O2O3
S’ aria triunghiului O1O2O3;
, ,  unghiurile triunghiului O1O2O3;
a’, b’, c’ lungimile laturilor triunghiului O1O2O3.

a b c
Cu aceste notații, a ' ≥ , b' ≥ , c' ≥ .
2 2 2
3
 sin α + sin β + sin γ 
Folosind inegalitatea mediilor: sin α sin β sin γ ≤   ,
 3 
inegalitatea Jensen pentru funcția sin pe intervalul (0, p) :
sin α + sin β + sin γ α+β+ γ π 3
≤ sin = sin =
3 3 3 2
3 3
obținem: sin α sin β sin γ ≤ .
8
3 3
Cum: S ' = 2 R '2 sin α sin β sin γ ≤ R'
8
a ' b ' c ' abc abc 3 3 2 3 abc
avem: S ' = ≥ , prin urmare, ≤ S'≤ ( R ') ⇒ ( R ') ≥ .
4R ' 32 R ' 32 R ' 4 24 3
abc
Dacă demonstrăm că r 3 ≤ , atunci obținem:
24 3
3
r 3 ≤ ( R ') ⇒ r ≤ R ' , adică ceea ce trebuie demonstrat.
abc S abc abc abc Rp
r3 ≤ ⇔ r2 ⋅ ≤ ⇔ r2 ⋅ ≤ ⇔ r2 ≤ (1);
24 3 p 24 3 4 Rp 24 3 6 3
2rp Rp rp Rp
2r ≤ R ⇒ 2rp ≤ Rp ⇒ ≤ ⇒ ≤ (2).
6 3 6 3 3 3 6 3
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Arătăm că:
rp A B C A B C A B C
r2 ≤ ⇔ 3 3r ⇔ p ⇔ 3 34 R sin sin sin ≤ 4 R cos cos cos ⇒ ctg ctg ctg ≥ 3 3
3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2
A B
tg + tg
π−C A+ B π C A+ B C  π A+ B  A+ B 2 2 ,
Avem = ⇒ tg  −  = tg , iar ctg = ctg  −  = tg =
2 2  2 2  2 2  2 2  2 A
1 − tg tg
B
2 2
iar cum
tgA + tgB + tgC − tgAtgBtgC
A + B + C = π ⇒ 0 = tg π = tg ( A + B + C ) = ⇒ tgA + tgB + tgC = tgAtgBtgC ⇒
1 − tgAtgB − tgAygC − tgBtgC
A B C A B C
⇒ ctg + ctg + ctg = ctg ctg ctg
2 2 2 2 2 2

A B C A B C A B C
Astfel, ctg ctg ctg = ctg + ctg + ctg ≥ 3 3 ctg ctg ctg (inegalitatea mediilor),
2 2 2 2 2 2 2 2 2
A B C
de unde ctg ctg ctg ≥ 3 3
2 2 2

TITULARIZARE 1997
BACĂU
4. Fie triunghiul ABC, A’, B’, C’ picioarele perpendicularelor din A, B, C respectiv pe BC, AC, AB.
a) Să se arate că simetricele lui H față de mijloacele laturilor (AB), (BC), (CA) se află pe cercul
circumscris
triunghiului ABC.
b) Să se arate că simetricele lui H față de AB, AC, BC se află pe
.
c) Să se afle locul geometric al ortocentrului H al triunghiului ABC, dacă B și C sunt fixe și A variază pe
.
d) Să se arate că perpendicularele duse din A, B, C pe B’C’, A’C’ și A’B’ sunt concurente.

Rezolvare:
a) Cazul 1. Triunghiul ABC este ascuțitunghic
Fie Ha simetricul punctului H față de mijlocul Ma al laturii (BC). Cum
punctul H este interior triunghiului, demonstrăm că patrulaterul ABHaC este
inscriptibil, adică Ha œ
.
Ma este mijlocul diagonalelor (HHa) respectiv (BC), adică HBHaC este
paralelogram, prin urmare ∢BH a C ≡ ∢BHC .
m ( ∢BHA ') = 900 − m ( ∢HBC ) = 900 − m ( ∢B ' BC ) = m ( ∢C ) .
m ( ∢CHA ') = 900 − m ( ∢HCB ) = m ( ∢B ) .
Astfel, m ( ∢BH a C ) = m ( ∢BHA ') + m ( ∢CHA ') = m ( ∢B ) + m ( ∢C ) .
Atunci m ( ∢A) + m ( ∢BH a C ) = m ( ∢A ) + m ( ∢B ) + m ( ∢C ) = 1800 , prin
urmare patrulaterul ABHaC este inscriptibil, adică Ha œ
. Analog se
demonstrează Hb œ
, Hc œ
.
Cazul 2. Triunghiul ABC este dreptunghic, cu m ( ∢A) = 900 , H = A.
C este simetricul lui H față de Mb. B este simetricul lui H față de Mc. Deci
B, C œ
. Evident, ACHaB este dreptunghi, prin urmare Ha œ
.
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Cazul 3. Triunghiul ABC este obtuzunghic, cu m ( ∢A ) > 900 , patrulaterul

HBHaC este paralelogram, deci ∢H ≡ ∢H a .
Avem: m ( ∢BHA) = 900 − m ( ∢B ' AH ) = 900 − m ( ∢A ' AC ) = m ( ∢C ) .
m ( ∢CHA ) = 900 − m ( ∢C ' AH ) = 900 − m ( ∢A ' AB ) = m ( ∢B ) .
Obținem m ( ∢BHC ) = m ( ∢B ) + m ( ∢C ) = m ( ∢H a ) ;
m ( ∢A) + m ( ∢H a ) = m ( ∢A) + m ( ∢B ) + m ( ∢C ) = 1800 ,
de unde patrulaterul ABHaC este inscriptibil, adică Ha œ
.
HAHbC este paralelogram, m ( ∢CH b A) = m ( ∢CHA) = m ( ∢B ) ⇒ ABH b C
inscriptibil, de unde Hb œ
.
HAHcB este paralelogram, m ( ∢BH c A) = m ( ∢BHA) = m ( ∢C ) ⇒ ABH c C
inscriptibil, de unde Hc œ
.

b) Cazul 1. Triunghiul ABC este ascuțitunghic

Dacă H1 este simetricul ortocentrului față de BC , ∆BH1 H este isoscel, iar

∢A' BH ≡ ∢A' BH1 .
( ) ( ) (
m ∢∢A' BH = 900 − m ∢BHA' = 900 − m ∢AHB ' = m ∢B ' AH .) ( )
' '
Astfel, ∢A BH1 ≡ ∢A AC , de unde patrulaterul ABH1C este un patrulater
inscriptibil, adică H1 œ
. Analog, obținem simetricele H2 œ
, H3 œ
.
Cazurile Triunghiul ABC este dreptunghic, respectiv obtuzunghic se
rezolvă analog.

c) Cazul 1. Punctele B și C sunt diametral opuse.

În acest caz, m ( ∢BAC ) = 900 ⇒ H = A
Locul geometric este
\ { B,C} .
Cazul 2. Punctele B și C nu sunt diametral opuse.
Se demonstrează că locul geometric căutat este
(O’, R) unde O’ este
simetricul lui O față de BC.
OHH1O’ este trapez isoscel, O’H = OH1 = R (diagonale); O este punct
fix, BC este fixăï O’ este punct fix, O’H= Rï H œ
(O’, R).
Reciproc, se demonstrează că orice puncte de pe
(O’, R) este ortocentrul
triunghiului ABC, cu B, C fixe, iar A œ
(O’, R) / { B,C} .
d) Notăm d a ⊥ B 'C ' , iar A1 este punctul diametral opus punctului A în
(O,
R). Vom arăta că O ∈ d a (analog, O se află pe fiecare dintre db ⊥ A'C ' ,
dc ⊥ A' B ' , prin urmare d a ∩ db ∩ dc = {O} ).
Patrulaterul ABA1C este inscriptibil ⇒ ∢BCA1 ≡ ∢BAA1 ;
BB ' ⊥ AC ⇒ m ( BB ' C ) = 900 , de asemenea, CC ' ⊥ AB ⇒ m ( ∢CC ' B ) = 900
; patrulaterul BCB’C’ este inscriptibil (unghiuri drepte formate de diagonale
cu laturi); astfel, ∢BCB ' ≡ ∢B ' C ' A . Din construirea perpendicularei AA1,
m ( ∢B ' C ' A ) + m ( ∢BAA1 ) = 900 . Obținem
m ( ∢ACA1 ) = m ( ∢ACB ) + m ( ∢BCA1 ) = m ( ∢B ' C ' A ) + m ( ∢BAA1 ) = 900 ,
adică ∆ACA1 este dreptunghic, iar [ AA1 ] este diametru al cercului, adică
O ∈ da .
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

TITULARIZARE 1997
BUCUREȘTI

5. În triunghiul ABC se consideră cercul înscris. Tangenta la cerc, paralelă cu BC, intersectează (AB) și (AC) în
punctele M și respectiv N. Să se arate că cercurile de diametre [ BM ] și [CN ] sunt tangente.

Rezolvare:
Dacă demonstrăm că r1 + r2 = O1O2 , atunci cercurile sunt tangente
exterioare.
Notăm cu O1 mijlocul lui (BM), cu O2 mijlocul lui (CN). Atunci
mijlocul lui O1O2 este linie mijlocie în trapezul BCNM, de unde
BC + MN
O1O2 = și BF = BO1 , ME = MO1 , NE = NO2 , CF = CO2
2
(tangente la cerc duse dintr-un punct exterior), punctele E, F fiind
punctele de tangență cu MN respectiv BC. Obținem:
1 1 1
r1 = BM = ( BO1 + O1M ) = ( BF + ME ) ,
2 2 2
1 1 1
r2 = NC = ( CO2 + O2 N ) = ( CF + NE ) ,
2 2 2
1
de unde r1 + r2 = ( BC + MN ) = O1O2
2

TITULARIZARE 1997
HARGHITA
6. Fie punctele coliniare A, B , C cu B ∈ ( AC ) . O tangentă dusă din C la cercul de diametru [ AB]
intersectează acest cerc în T . Cercul cu centrul în C de rază (CT) intersectează AB în M și N. Să se arate că
AM ⋅ AN = AB ⋅ AC .

Rezultate utile:
1) Puterea unui punct față de cerc
Teoremă : Dacă A, B, C , D sunt patru puncte distincte
situate pe un cerc C (O, R ) astfel încât AB ∩ CD = {M }
,atunci MA ⋅ MB = MC ⋅ MD .
Demonstraţie : Deosebim cazurile :
1) M ∈ Int C (O, R )
Deoarece ∢MAC ≡ ∢MDB (subântind acelaşi arc) şi
∢AMC ≡ ∢MDB (opuse la vârf),
MA MC
deducem ∆MAC ∼ ∆MDB , de unde = sau
MD MB Dacă M ∈ Int C (O, R ) atunci pentru orice
MA ⋅ MB = MC ⋅ MD = ( R + MO )( R − MO ) = R 2 − MO 2 . coardă ( AB) care conţine punctul M , produsul
M ∈ Int C (O, R) : MA ⋅ MB este constant. Valoarea constantă a
2
ρ ( M ) = − MA ⋅ MB = OM − R 2 acestui produs înmulţită cu ( −1) se notează cu
ρ ( M ) şi se numeşte puterea punctului interior
M faţă de cercul dat.
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

2) M ∈ Ext C (O, R )
MB MC
Din ∆MBC ∼ ∆MDA , obţinem = ,
MD MA
de unde aceeaşi egalitate MA ⋅ MB = MC ⋅ MD
Dacă MT e tangentă la cerc, punctul T fiind punctul de
tangenţă , avem:
∆MAT ∼ ∆MTB , de unde:
MA MT Dacă M ∈ Ext C (O, R ) atunci valoarea
= ⇒ MA ⋅ MB = MT 2
MT MB constantă a acestui produs se notează cu ρ ( M )
şi se numeşte puterea punctului exterior M faţă
M ∈ Ext C (O, R) de cercul dat.
ρ ( M ) = MA ⋅ MB = OM 2 − R 2 .

Rezolvare:
Folosim puterea punctului C față de cercul de diametru AB :
AM ⋅ AN = ( AC − CM )( AC + CN ) = ( AC − CT )( AC + CT ) =
= AC 2 − CT 2 = AC 2 − BC ⋅ CA = AC ( AC − BC ) = AC ⋅ AB .

TITULARIZARE 2008

7. Fie triunghiul ABC cu AB = 8, AC = 7 și BC = 5. Fie O un punct situat în interiorul triunghiului ABC astfel
încât cercurile circumscrise triunghiurilor AOB, BOC și COA să aibă aceeași rază R.
a) Să se calculeze măsura unghiului ABC.
b) Să se determine raza cercului circumscris triunghiului ABC.
c) Fie P și Q centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor AOB, respectiv COA. Să se demonstreze că AQOP
este romb.
d) Să se determine R.
e) Fie O’ centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Să se arate că punctele A, O, O’ și C sunt conciclice.
Indicații:
1
a) cos B = ⇒ m ( ∢B ) = 600 .
2
b) Din teorema sinusurilor rezultă raza cercului
7
circumscris triunghiului ABC este .
3
c) QA = QO = PA + PO = R ⇒ AQOP romb.
d) Fie T centrul cercului circumscris triunghiului
BOC. Din faptul că △ ABC ≡ ∆TQP (justificare), se
7
obține R =
3
e) Triunghiul ABC este ascuțitunghic, deci O’ este în
interiorul triunghiului ABC.
1
cos ( ∢AOC ) = − ⇒ m ( ∢AOC ) = 1200 .
2
m ( ∢AO ' C ) = 2 ⋅ m ( ∢ABC ) = 1200
patrulaterul AO ' OC este inscriptibil.
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

TITULARIZARE 2009
Brăila

8. Fie ABC un triunghi,
(O, R) cercul circumscris ∆ ABC , H ortocentrul, G centrul de greutate și A’ punctul
diametral opus lui A în
(O, R).
a) Arătați că patrulaterul A’BHC este paralelogram.
    
b) Dovediți că oricare ar fi punctul M din planul (ABC), MH = MA + MB + MC − 2 ⋅ MO .
   
c) Demonstrați că OH = OA + OB + OC .
d) Să se arate că punctele O, G, H sunt coliniare și OH = 3 · OG.
e) Dacă D œ
(O, R) , D ∫ A, D ∫ B, iar H’ este ortocentrul triunghiului ABD, atunci demonstrați că
 
HH ' = CD .
Rezolvare:
a) Punctul A’ este diametral opus punctului A, deci
m ( ∢ABA ') = 900 ⇒ A ' B ⊥ AB ; CH ⊥ AB ⇒ CH  A ' B .
m ( ∢ACA ') = 900 ⇒ A ' C ⊥ AC ; BH ⊥ AC ⇒ BH  A ' C .
b) A’BHC este paralelogram, cu diagonalele [BC], [A’H],
iar BC ∩ A ' H = {P} ; [OP] este linie mijlocie în ∆AHA ' ,
 
adică, 2 ⋅ OP = AH .
       
MH = AH − AM = 2 ⋅ OP + MA = OB + OC + MA =
        
= MB − MO + MC − MO + MA = MA + MB + MC − 2 ⋅ MO .
c) În relația anterioară, particularizăm punctul M:
luăm M = O, obținem relația solicitată.
    
d) Folosind relația Leibniz, OA + OB + OC = 3 ⋅ OG = OH
pct . c )

obținem, astfel, coliniaritatea punctelor O, G, H și

OH = 3 · OG .
e) Considerând ∆ABD
(O, R) cercul circumscris ∆ABD ,
H’ ortocentrul triunghiului, aplicăm relația de la pct. c):
        
HH ' = OH ' − OH = OA + OB + OD − OA − OB − OC =
  
= OD − OC = CD .

Constanța și Hunedoara

9. Se consideră triunghiul ABC cu laturile de lungimi a, b, c, cu R raza cercului circumscris și cu r raza

cercului înscris . Notăm cu O centrul cercului circumscris, cu G centrul de greutate, cu H ortocentrul și cu I
centrul cercului înscris în triunghiul ABC.
 1   
(
a) Să se arate că OG = OA + OB + OC .
3
)
 
b) Să se arate că OH = 3 ⋅ OG .
( )
c) Să se arate că 9 ⋅ OG 2 = 9 R 2 − a 2 + b 2 + c 2 .
 1   
d) Să se arate că OI =
a+b+c
( )
a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC .

e) Să se arate că OI = R 2 − 2 Rr .
2
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

a) Considerăm un punct oarecare M în planul triunghiului.


DB
Punctul D este mijlocul segmentului [ BC ] ⇒  = −1 .
DC

GA
G œ [ AD ] ⇒  = −2
GD
 1  2  1  2  1  1  
Obținem: MG = MA + MD = MA +  MB + MG  =
3 3 3 3 2 2 
1  1  1 

= MA + MB + MG . Particularizăm M = O , obținem
3 3 3
relația solicitată.
b) Subiect rezolvat la subiectul Brăila – c), d).
 1       2
c) OG =
3
( )
OA + OB + OC , avem OG ⋅ OG = OG =

1  2  2  2      

(
= OA + OA + OA + 2 ⋅ OA ⋅ OB + 2 ⋅ OA ⋅ OB + 2 ⋅ OA ⋅ OB
9
)
1
( )
= 3R 2 + 2 R 2 − c 2 + 2 R 2 − b 2 + 2 R 2 − a 2 , de unde
9
(
9OG 2 = 9 R 2 − a 2 + b 2 + c 2 . )

A1 B c
d) ( AA1 este bisectoarea ∢BAC ⇒   = − = k , astfel
A1C b
 b  c 
OA1 = OB + OC .
b+c b+c

AI AB b + c IA b+c
În triunghiul ∆ABA1 , = = ⇒  = −
IA1 BA1 a IA1 a
 a  b + c 
OI = OA + OA1 =
a+b+c a+b+c
 b  c 
(avem: OA1 = OB + OC )
b+c b+c
a  b  c 
= OA + OB + OC
a+b+c a+b+c a+b+c

e) Notații:
Fie ( AI ∩ C ( O, R ) = {K } , M diametral opus lui K,
D proiecția lui I pe latura (AB),
OI ∩ C ( O, R ) = { P, Q} ; α, β, γ unghiurile triunghiului ABC.
[ MK ] diametru ⇒ m ( ∢MBK ) = 900 .
ID AI
∆ADI ∼ ∆MBK ( ∢DAI ≡ ∢BMK ; ∢ADI ≡ ∢MBK ) ⇒ =
KB MK
,de unde AI ⋅ KB = ID ⋅ MK = r ⋅ 2R ⇒ AI ⋅ KB = 2rR (1).
∆BIK este isoscel, cu IK = BK . Înlocuind în (1), obținem:
2rR = AI ⋅ KI .
Folosim puterea punctului I față de cercul circumscris:
PI ⋅ QI = AI ⋅ KI ⇔ PI ⋅ QI = 2 Rr ⇔ ( OP − OI )( OQ + OI ) = 2 Rr
⇔ R 2 − OI 2 = 2 Rr ⇔ OI 2 = R 2 − 2 Rr
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Alte demonstrații pentru punctul c):

c1) Dacă E este mijlocul lui (BC) şi AE ∩ C (O, R) = {D} , putem scrie, folosind puterea punctului G față de
2 2 1 
cerc: ρ (G ) = OG 2 − R 2 = GA ⋅ GD = ma ⋅ (GE + ED) = ma  ma + ED  ;
3 3 3 

Folosind acum puterea punctului E faţă de cercul C (O, R ) ,avem :

a2 2 1 a2
AE ⋅ ED = BE ⋅ EC ,adică ma ⋅ ED = şi , revenind,ajungem la : ρ (G ) = ma ⋅ ( ma + ).
4 3 3 4 ⋅ ma
2(b 2 + c 2 ) − a 2
Folosind teorema medianei : ma 2 = , după efectuarea calculelor, obținem relația c) c1)
4
c2) Egalitatea propusă se poate obţine şi folosind,de exemplu, relaţia ∑ MA = 3MG + ∑ GA ( Leibniz ),
2 2 2

adevărată pentru orice punct M din planul triunghiului ABC. E suficient să luăm M = O.

Observație: Alte demonstrații pentru punctul c): Din relația demonstrată la punctul e) putem deduce:
R ≥ 2r - inegalitatea Euler

Galați

10. Fie I centrul cercului înscris în triunghiul ABC și D œ (BC), E œ (AC), F œ (AB) punctele de contact ale
cercului înscris cu laturile triunghiului.
a) Dacă notăm AF = x, BD = y, CE = z și a + b + c = 2p, unde a, b, c sunt mărimile laturilor, calculați x, y, z
în funcție de a, b, c, p.
 1  
b) Arătați că AD = ( p − c ) AB + ( p − b ) AC  .
a    
c) Demonstrați că a ⋅ AD + b ⋅ BE + c ⋅ CF = 0 .
d) Dacă a = 4, b = 6, c = 8, calculați lungimile AI, BI, CI.
Rezolvare:
AE , AF sunt tangente exterioare la cerc ⇒ AF = AE = x
BD , BF sunt tangente exterioare la cerc ⇒ BF = BD = y
CD , CE sunt tangente exterioare la cerc ⇒ CD = CE = z
a) x + y = c , y + z = a , z + x = b , de unde x + y + z = p , iar
x = p −a, y = p −b , z = p −c.

DB y p −b  p − c  p − b 
b)  = − = − = k ⇒ AD = AB + AC .
DC z p−c a a
c) Folosind relația de la b), obținem succesiv:
     
a AD = ( p − c ) AB + ( p − c ) AC , bBE = ( p − a ) BC + ( p − c ) BA
  
cCF = ( p − b ) CA + ( p − a ) CB ; prin adunare:
   
a AD + bBE + cCF = 0 .
S
d) Putem folosi r = ABC , teorema lui Pitagora.
p
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Giurgiu
11. Se consideră cercurile
 (O1, 5),
 (O2, 3) astfel încât O1O2 = 4 cm.
a) Arătați că cercurile sunt secante.
b) Notăm cu A și B punctele comune ale celor două cercuri. O secantă variabilă trecând prin A taie
 în M și

 în N. Arătați că m ( ∢MBN ) este constantă.
c) Prin B se duce o secantă PQ  MN , P œ
 , Q œ
 . Arătați că MNPQ este paralelogram.
d) Să se determine poziția secantei MN astfel încât distanța să fie maximă.
Rezultate utile:
Poziții relative a două cercuri:
1) exterioare – nu au nici un punct comun şi d > R + r ;
2) tangente exterior – un singur punct comun şi d = R + r
3) secante – au două puncte comune şi R – r < d < R + r
4) tangente interior – un singur punct comun şi d = R – r
5) interioare – nu au nici un punct comun şi d < R – r
6) concentrice – nici un punct comun, au acelaşi centru
şi d = 0 .

Rezolvare:
a) Observăm că : r1 − r2 < O1O2 < r1 + r2 , așadar, cercurile sunt
secante.
b) Dacă D este proiecția punctului A pe O1O2 , obținem (axa
O1O22 − (r12 − r22 )
radicală a cercurilor): O1 D = =4,
2O1O2
prin urmare, O2 = D ⇒ O2 ∈ ( AB ) , iar △ ABN este
dreptunghic ,
0
m ( ∢MNB )=90 ⇒ m ( ∢MBN ) = 90 − m ( ∢NMB ) =
0

1
= 900 − m 
2
( )
AB = constant.

c) △ APB este dreptunghic. MN  BQ ⇒ MABQ este trapez

isoscel, cu BQ = B , AM = b .
B−b
AP ⊥ BQ ⇒ PB = NA = . Obținem:
2
B+b B+b
MN = MA + AN = , PQ = BQ − BP = .
2 2
MN  PQ, MN = PQ ⇒ MNPQ este paralelogram.

Iași

12. Fie ABC un triunghi dreptunghic cu laturile exprimate prin numere naturale.
a) Arătați că raza cercului înscris este număr natural.
b) Arătați că aria triunghiului dat este număr natural divizibil cu 6.
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Indicații:
S ABC bc
Dacă a este ipotenuza triunghiului, atunci: a 2 = b 2 + c 2 , r = = , p, P sunt semiperimetrul, respectiv
p P
P 2 − 4S
perimetrul triunghiului dreptunghic. Un triunghi cu proprietățile din problemă există ⇔ a = .
2P

2 b+c−a
a 2 = ( b + c ) − 2bc ⇒ ( b + c − a )( b + c + a ) = 2bc - număr par, iar r = ∈ ℕ . Analog se demonstrează b)
2

Satu Mare
13. Fie triunghiul oarecare ABC, A’, B’, C’ mijloacele laturilor (BC), (AC) și respectiv (AB), D, E, F
picioarele înălțimilor duse din vârfurile A, B, C ale triunghiului, H ortocentrul triunghiului și A1, B1, C1
mijloacele segmentelor (AH), (BH), (CH).
a) Arătați că punctele A’, B’, C’ și D sunt conciclice.
b) Arătați că patrulaterul A’, B’, C’, D este inscriptibil.
c) Să se arate că punctele A’, B’, C’, D, E, F, A’, B’, C’ sunt situate pe un cerc; determinați centrul și
raza acestuia.

Indicații: http://www.viitoriolimpici.ro/uploads/attach_data/6/33/28//3e02c08.pdf – Cercul lui Euler. Dreapta lui

Simson - I. Cicu, București, 2009.

TITULARIZARE 2010
14. În planul α se consideră punctele O1, O2, …, O100, oricare trei necoliniare și mulțimea M = { O1, O2, …,
O100}. Se notează cu
i cercul de centru Oi și rază 1,
i ⊂ α , i ∈{1, 2,...,100} . Se știe că pentru orice
i, j, k ∈{1, 2,....100} , există o dreaptă care intersectează cercurile
i ,
j și
k.
a) Arătați că într-un triunghi ABC cu AB § AC, distanța de la B la AC este mai mică sau egală decât distanța
de la C la AB.
b) Determinați numărul triunghiurilor care au toate vârfurile în mulțimea M.
c) Arătați că triunghiul O1O2O3 are o înălțime de lungime cel mult 2.
d) Pentru fiecare i ∈{1, 2,...,100} se notează cu i cercul de centru Oi și rază 2, i ⊂ α . Arătați că există o
dreaptă care intersectează toate cercurile 1 , 2 , …, 100.

Indicații: Analizați baremul de la adresa: http://subiecte2010.edu.ro/Titularizare/ .

TITULARIZARE 2011
15. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC și A’, B’, respectiv C’, mijloacele arcelor mici BC  , CA
,

respectiv 
AB ale cercului circumscris triunghiului ABC. Fie I centrul cercului înscris în triunghiul ABC.
a) Demonstrați că dreptele AA’, BB’ și CC’ sunt concurente.
b) Arătați că triunghiul BIA’ este isoscel.
c) Demonstrați că punctul I este ortocentrul triunghiului A’ B’ C’.
d) Demonstrați că AI = I A’ dacă și numai dacă r = R (1 − cos A) , unde r este raza cercului înscris în triunghiul
ABC, iar R este raza cercului circumscris triunghiului ABC.
Indicații: Analizați baremul de la adresa: http://subiecte2011.edu.ro/Titularizare/ .
 Seminar informal de didactica matematicii
Vineri, 22 aprilie 2016

Bibliografie / Webografie:
[1] C. Năstăsescu, I. Chițescu, C. Niță, D. Mihalca - Manual Matematică pentru clasa a IX a, EDP, 2009.
[2] V. Nicula – Geometrie plană (sintetică, vectorială, analitică). Culegere de probleme , Ed. GIL, 2002.
[3] L. Nicolescu, V. Boskoff – Probleme practice de geometrie , Ed. Tehnică, 1990.
[4] O. Popescu, N. Angelescu, A. Lupu, O. Purcaru – Concursul pentru ocuparea catedrelor vacante , Ed. Didactica, 1999.
[5] http://titularizare.edu.ro/2016/ , link – uri la site-urile Titularizare 2003 - 2015.
[6] http://www.viitoriolimpici.ro/ - http://www.viitoriolimpici.ro/uploads/attach_data/6/33/28//3e02c08.pdf – Cercul lui
Euler. Dreapta lui Simson - I. Cicu, București, 2009.