Procuratura Republicii Moldova Repuia Moldova, MD-200, mar Chin bl fon col Mar Sn 73 (a (4375) 22408373, (1373) 22-928975, male procgenprocuratramnd AY 82019 2836- SL YI“ BOS- Curtea Constitutional SESIZARE prezentaté in conformitate cu ar.25 lit.) din Legea nr.317/1994 eu privire la Curtea Constitusionald gi art.38 alin (1) lit.) si art.39 din Codul jurisdicfiei ‘constitufionale nr.502/1995 ‘CURTEA CONSTITUTIONAL ‘REPUBLIC MOLDOVA | Intrare Ne_25.3. "hd OF 200, Ses ein rere peer 9.197 dn Conte PyneJ. AUTORUL SESIZARIT Procurorul General interimar Dumitru ROBU Republica Moldova Chisinau, MD-2001 Bu.Stefan cel Mare si Sfant 73, tele: (373) 22-828.373 (4373) 22-828-375 Reprezentanji: ‘Viorel Radetchi, Procuror pentru misiuni speciale Procuraturii Generale Vindislav Ciruceru, Procuror in Secfia unificare a practic in domeniul urmirieii enale a Procuraturii Generale Tl. OBIECTUL SESIZARIL Prezenta sesizare are ca obiect interpretarea art.137 din Constitutie, in sensul cexplicari 1, Care este esenga, caracterul si aria de risfrangere a efectelor juridice ce deriva din notiunile defipte in respectiva norm, cum ar fi inamovibilitatea si independenta, in coraport cu prevederile art.13, 14, 16 din Legea nr.317/1994 eu privire la Curtea Constitusionala gi art.8, 9, 10 din Codul jurisdictiei constitujionele 1r.502/1995? 2. Restrictioneazi puterea juridicl a nofiunilor de inamovibilitate si independenti, combinate cu normele specificate din legile speciale indicate supra Pomnirea uma penale in privinta judecdtorilor Curtii Constitufionale, in timpul ‘mandatului si dup ineetarea si/sau ridicarea acestuia, de catre Procurorul General fara incuviinjarea prealabili a Curtii Constitugionale? 3. Permite spiritul juridic al notiunilor de inamovibilitate si independenta, privite in ansamblu cu celelalte norme antementionate, angajarea rispunderii penale a judecatorilor Curtii Constitusionale in baza art307 din Codul penal? 4. Se isfiinge oare natura juridict a nosiunilor de inamovibilitate si independenti, corelate cu notmele legilor speciale accentuate in punctele precedente, si dupa incetarea si/sau ridicarea mandatului judecstorului Curtii Constitusionale? sua peterpan a 17 nce om ains0I. CADRUL NORMATIV PERTINENT 1, Prevederie relevante ale Consituiel (M.O., nr-1/1, 1994) sunt urmatoarele: Preambul safe] CONSIDERAND statul de drept, pacea civied, democraia, demnitatea omulu, reptile $i liberi Iu, iberadezvoltare a personaliii umane, deptates si pluralism politic valor supreme (..)” Anicolul 1 ‘tatu Republica Moldova 13) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitates om repturile i iberajile Ii, libera dezvoltare a personaliiii umane, drepatea gi pluralismal politic reprezina valor supreme gi sintgaranat.” Anicotul 6 Sepaaja gi colaborarea putesilor ln Republica Moldova. puterealegislativa, executiva gi judeedoreased ant separate gi colaboreazi tn exeretareaprerogativelr ce le revin, potrivit prevederilor Constitute.” Atcolul 7 ‘Constiuyia, Lege Suprema Constituia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Niel o lege gi nied un alt act juridic care contravine prevederilor Consttutiei nu are putere juries. Arico 134 ‘Stattul{Curii Constituionale] (1) Cures Constityionall este unica euoritae de jurisdietc constituyionala in Republica Moldova (2) Curtea Constitutionala este independentt de orice alti autoritate public gi se supune numsi Const (9) Curtea Constitutional garanteazt suprematia Constitute, asigud realizareaprineipiul Separi puter de stat tn putere legislativ, putere execuiva i pure judedtoreases st garantcazt responssbilitatea statu fa de cetijean sis ceceanului fa de sta.” Anicolul 135 ‘Atibuile +) Custea Constitutional: 4) exert, Ia sesizare, controll constitutional legilor gi hotdssilor Parlamentult, deeretelor Presedintelui Republicii Moldova, a holirrilor si ordonantelor Guveraului, precum gia ‘tatatelorinterafionale I care Republica Moldova este pare; )interpreteazi Constitutia; «) se pronunta asupra iniiativelor de revizuire & Consttei; «) confirma rezuhtele referendumurlorrepubliane; ¢) confi reultatee alegeri Parlamentulis & Pregedintlui Republiii Moldovs; 1 eonstat cireumstanele care justifies dizolvarea Parlamentulu, demiterea Presedintclai Republcii Moldova seu interimatul fusctiet de Presedine, precum si imposbiitatea Prepedinelul Repoblicit Moldova de a-i exereitaatribuile mai mult de 60 de zie; Secor png a 37 an coe ea£)rezolva cazurile exceptionale de neconsttuionalitae a stele jure, sesizate de Curtea Supremé de Justi; 1) hotirsteasuprachestinilor care au ca obiectconstitjionalitatea unui pat 2) Curtsa Constitujonalé tpi destigoardctivitatea din iniiativa subiecilor previzusi de Legea ou privire la Curtea Constitutional.” Aicotal 137 Independeaqa ludesatori Curii Consttujionale sint inamovibil pe durata mandatului, independenti sise supun numai Constituie” 2, Prevederile relevante ale Codul aprile 2002 (rep Penal sl Republic Moldova nr.985-XV din 18 feat M.O, 2009, nr. 72-74, art. 195) sunt wrmatoarele: ‘Articolul 307 Promunjareaunei sentnfe, deci, cheieri sau hots contra les (0) Pronuntarea cu bund-ptings de eltre judectior a une hott, seatinfe, decizi sau ‘ncheiericontrare lei rispunderes penal ajudecitorilr) se pedepseste cu amend In sumd de le 650 Ia 1150 unitfi conventional sau cu inchisoare de pin la 5 an, ia. ambele eazuri cu privarea de dreptl de a ocupa anumite funeti sau de a exercite ‘ amumitdactivtate pe un termen de pn la Sani (2) Acoeas acjiune: 8) legata de invinirea de svargre « nei infactuni grave, doosebit de grave stu exceptional de grave; ©) soldat cu urmati grave se pedepseste cu Inchisoare de In 3 la 7 ani cu privarea de deepal dea ocupa anumite funei su dea exercitao anumitéacivtate pe un termen de pn la $ ani.” 3. Prevederile relevante ale Legii nr.317-XHI din 13 decembrie 1994 eu privire ta (Curtea Consttutionata (MLO., m8, ar.86) sunt urmitoarele: Antcolul 1 Curtea Constitutional -autritate de jrisdictie consttuionalé (1) Curtea Consitujionalé este unica autortete de jurisdicfie constitujionala ia Republica Moldova, (2) Curtea Consiujionala este independents si se supune numai Constitutit, (2) Curtes Constitutional 8) garanteazt suprematia Constitusiis ) sigur realizarea principiulai separsii puterii de stat in putere levsltivi, putere executiv gi puterejudecttorease, ©) garanteazAresponsablitatea satului fade cetijean fi etifeanul fade stat” Anicotul 3 Prinepile de actvitate Curtea Consttuional activesz in baza princpilor: lependenteis bycolepiatinai, Sts pe taper 17 coe aan©) egalitai, public Articotul 13 Independenia (1) Jodecatori Curt Constiuionale sit independenfi tn exerciterea mandatului $i se supun humai Constitute (@) Judecitorii Curfii Constitusionale mu pot fi trasi la rispundere juridiel pentru ‘oturife sau opinile exprimate in exereltarea mandatulu” Arsicoul 14 Inamovibiltatea (1) Judeedtorul Cui! Consttuionae este Inamovibil pe durata mandatului (@) Mandatul de judeestor al Cui Consttuionale se suspends gis died numai in eazul stabil de prezenta lege (G) fn caz de ridicare a mandatuhi, judecdtorul este eliberat din functi, in eondiile prezenteilegi (4) Judeedtorul Cui Consttuyionale poate demisiona din propre iniative Anicolul 16 TImunitatea (1) Judecitorul Cunii Constituionale nu poate fi refinut, arestat, perchezitionat, eu ‘excepfia cavurilor de infractiune flagrant, trimis in judecats contraventionala sau penala firs incuvinfarea prealabild a Curté Constitutional. @) Competenta de judecatd pentru infacyunile gi delitele administrative sivrsite de judecttorul Cui Consttsionale aprfine Cari Supreme de Justi. {G) Intentarea de actiune penal si cererea fncuviintirittrimiteii in judecath fin de competenga Proeurorulai General (4) De ta data incuvingritwimiterii tm judecat, judecdtoral Curii Consttuionale este suspendat de drept cin funefi, In eaz de condamnaredefiiiva, mandatul judecdtoruli este rida, in condipileprezenei leg” 4. Provederile relevante ale Codului jurisdietiel constitujionale nr.$02- XIII din 16 lunie 1995 (MLO, 1995, nr-83-54, art.$97) sunt urmatoare Anticolut 8 Independents (1) Judecttorii Curfii Constiuionale sint independent si in exeriful mandatul se supun numa Constiusie, @) Judecdtorii Cunt Consttyionale examineazd eauzele tn condi care exelud orice influent din afara asupa lor. G) Judecitorii Curt Consiujionafe mu pot fl tragi la rispundere judiciarl pentru ‘oturile si opiniileexprimate in exercitulfunefiuniéinclusiv dupa expirarea mandatulu” Aicotul 9 Sasa pn terre a7 di Cate roms nseInamovibiliatea (2) Sudecitorit Cui Constituonalesint inamovibili pe durata manda (@) Mandetul de judecstr al Cui Consiutionale inceteaz sau se ridiet numa in eazuls ‘modhlstabilit de Leges cu privre la Cures Constitutional.” Artiolul 10 Imunitatee (1) Judecttoral Cun Constitjionale mu poate fi refinut,arestat, perchezitonat, excepi cazurilor de infraetiune Aagranta, trimis in judecath penala sau contraventionald fara incuviinarea prealabild a Curti Constitutional, (2) Judecstorl Curii Constituyjonale a elruiidenttate nu a fost cunoscuté in moment refiner este eliberatimediat dupa stabilres identifi (G) Factoral de decizie care inreprins retinerea judeckorulsi Cui Constitutional surprins in flagrant dec, trebuie si comuniee imediat Curii Constiuionale, In decursul 824 de ore aceasta decide asupra reine (4) Stabilrea de sanciunijudecstorilor Curii Contitufonale pentru abate disciplinare gia ‘modului lor de apliare, precum gi ridiarex mandatuli, se efectueuzA in condiile prezentlu cod.” IV. EXPUNEREA ARGUMENTELOR Potrivit art.137 si art.139 din Constitute, ,Judeediori’ Cutii Consttujionale st ‘namovibi pe durata mandatulut independents se supa numal Constityie.”, iar Funejla de judecator al Curtis Consttufonale este incompatibila eu oreare ala fncte publica sau privatd retribuld, cu exceptiaactvtaldidactce gi stingfce. Principalii factori care asiguré independenta si imparfialitatea judecdtorului constitufional sunt modul de desemnare a acestora, durata_mandatului si inamovibilitatea membrilor in cursul exercitiii acestuia, precum si existenta unei protectii adecvate impotriva presiunilor exterioare (imunitatea), previzute de legea de organizare si funcfionare a Curtii Constivujionale. Nofiunea de imunitate judecdtoreascd face parte din conceptul larg de independenta.judecitoreascd, mai exact dreptul Ia imunitate este ineorporat in garantia de independenti. Imunitatea judecdtoreased nu este ins un scop in sine, ci serveste independentei judecdtorului, care ar trebui s& fie in masura si examineze cazurile, firé si se teami de réspundere civil sau penald pentru examinarea eu bund- credingi a eauzei Grupul de State impottiva Coruptiei al Consiliului Europei (GRECO) identified dua tipuri de imunitate: vimunitate fird rispundere sau iresponsabilitate”, cunoscutd si sub denumirea de imunitate functionala, care se referi la neatragerea rispunderii pentru opiniile exprimate de citre parlamentari sau pentru hotirrile pronungate de cdtre judecitori sis Seseaea rind artes a7 dh cote ons onteimunitate - inviolabilitate” sau ,imunitate procedural” care este consideret ca fiind destinata s& ofere mijloacele de menfinere substanfal& a ,imunitiii fri rispundere”. Doar urménd 0 proceduri specialii in urma careia esenja acuzatilor ‘mpotriva deputatului sau judecitorului este examinatf, poate fi ridicati imunitatea procedurala si Iuate misuri procesual penale, Jn Opinia Amicus Curiae (ar.698/2012) pentru Curtea Constitufionala a Republicii Moldova, privind imunitatea judecitorilor, adoptaté la cea de-a 94-2 Sesiune plenari, Comisia de la Veneta a arStat cl: =judecitorii (fri a distinge daca acestia fae parte din autoritatea judecdtoreased sau aparfin unei jurisdietii speciale, precum cea constitutional) ‘fu pot invoca imunitatea intr-un proces penal ordinar”; de asemenea, ,atunci cénd nu exerciti functii judiciare, judecttorii sunt responsabili civil,” penal sau administrativ ca si orice alt cetifean”; imunitatea judecdtorifor este subsumata conceptului mai larg al independentei judecstoresti, dar nu reprezinta un scop in sine, ci serveste independenjei judecitorului, care ar trebui si fle in misurd si examineze cazurile, rd si se teamd de rispundere civil sau penal pentru examinarea eu bunieredinta a cauzei"; = wnici 0 aetiune criminal nu trebuie acoperité prin imunitatea fird rispundere si evident judecdtori trebuie urmarifi penal pentru toate infracjiunile”. ~ yin mod clar, judeedtori - ca si orice alt persoan’ - trebuie si fie pedepsifi pentru orice infractiune comis& de ei, fie aceasta infractiune generald, de exemplu ‘auzarea unui accident in stare de ebrietate sau infractiune specificd, legat de functa. de judecitor, asa precum Iuarea de mita pentru pronunfarea une hotarari in favoarea sunai part”. ‘Aceeasi Comisie de Ia Venetia, in Opinia Amicus Curiae nr.880/2017 pentru Curtea Constitujionali a Republicii Moldova privind risponderea penal a Judecatorilor a statuat -orieat de importants ar fi libertatea judecdtorilor in exercifil functici lor Judiciare, ea nu exclude tragerea la rispundere a acestora. Trebuie asigurat un echilibru intre imunitatea lor, e& mijloc de protectie impotriva presiunilor nepottivite si abuzului din partea altor puteri ale statului sau din partea persoanelor (imunitatea funcfionald), si ideea cl un judecator mu este deasupra legii (rispundete); =de vreme ce judecitorii pot fi trasi ln rispundere penala pentru interpretarea unei legi,stabilirea faptelor sau evaluarea probelor, o asemenea raspundere opereazi doar in cazurile in care exist rea-eredin{d si, daci se poate demonstra, neglijenti grava, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a clucidat dou’ pri fundamentale in Recomandarea CM/Rec(2010)12: Nu poate fi antrenati rispunderea penal a unui judecdtor pentru modul de interpretare a legi, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, eu exceptia enzurilor de rea-credin{a” (paragraful 68); tune} cfind nu exercita functi judiciare, judecdtorii sunt responsabili civil, penal sau administrativ ea si orice alt cetitean” (paragraful 71), principii pe care le-a subliniat, de asemenea, si in Rezolutia (97)24 pri i irectorii pentru lupta impotriva Coruptiei. Sess pentaprere .17 an Coa rors 330in Avizul nr3, Consiiul Consultativ al Judecitorilor Europeni al Consiliului Europei (CCIE) sprijind regula, potrivit cAreia .judecdtorii care, in exercitarea ‘mandatului lor, comit fapte care a fi considerate infractiuni in orice circumstante (de exemplu, accept mit) nu pot invoca imunitatea intr-un proces. penal ordinar” (paragraful 52) Declarajia regionala de la Beijing asupra principiilor privind independenta Judecdtoreascs consider putetea judecatoreascd drept o institujie care are cea mai mare valoare in orice societate. In prevederile sale referitoare la independenta Judecdtoreascd, Declaratia prevede ,necesitatea aplicdrii imunitafii personale a judecStorului contra rspunderii civile pentru daunele materiale, pentru respectivele ‘acfiuni efectuate in exercitarea functilor sale.” Grupul de State tmpotrive Coruptiei al Consiliului Europe (GRECO) considera cz ~ se poate discuta de o imunitate fird rispundere a judecdtorilr, in eazul cénd acestia desfigoar’ activitate judecttoreasca, find 0 premisi a independentei Judecttoresti, intrucdt imunitatea proceduralii yridied probleme serioase in lupta cfectiva contra corupfiei” ~ vin mod clar, judecitori - ca gi orice alta persoand - trebuie si fie pedepsiti pentru orice infractiume comisd de ei, fie aceasta infractiune generalé, de exemplu cauzarea unui accident in stare de ebrietate sau infracjiune specific, legatd de fumetia de judecdtor, asa precum Iuarea de mité pentru pronunjarea unei hotériri in favoarea ‘unei part. Nici o acfiune criminalé nu trebuie acoperit& prin imunitate™ Cu privire la imunitatea funcfionala, Comisia European’ pentru Democratic prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) in Opinia sa (CDL-AD (2013)005) a menfionat c& garantile independentei rezida in aceea ci judeciitorul este liber si isi mensind opinile, s& stabileasei faptele si si aplice dreptul in toate chestiunile cu privire la care poate delibera si nu este obligat s& fi justfice niminui nimic, niet macar altor judecstorisi/sau presedintelui curi, ijelegerea sa privind dreptul si faptele constatate (§21). viziunea aceleiasi Comisti de la Venetia, pentru a garanta independenia puter judecdtoresti, judecdtorii trebuie si fie protejati impotriva oricdrei influente exteme induse, iar in acest scop ei ar trebui si beneficieze doar de imunitate funetional& (Raportul privind independenfasistemului judiciar, Partea I Independenta judecitorilo). La fel si Curtea Constitutional, statuénd in Hotere nx.6 din 16.05.2013, c& Caracteral jurisdictional al Curti Constngionale face aplieablie principle independene Judecdorests, in pofida faptlui cd aworttea de jurist consttuionald mu face parte is vistemul jullfar.”, a avut oportunitatea in Hotarérea nr.23 din 27.06.2017 pentru controlul constitutionalitiii articolului 307 din Codul penal s& traseze aspecte principale cu privire la notiunea de independenté a sistemului judiciar Din analiza celor ardtate, rezulti neindoielnie admisibilitatea tragerii la ispundere penala a judecitorilor in exercitarea functor lor judiciare, inclusiv pentru actele realizate in exercitarea functilor lor judiciare (imunitatea functionala), in cazul in care au fost date cu rea-credinta. Sesuren eda a7 dn oe paneons0© alti injelegere va influenta in mod esensial increderea cetifenilor in activitatea Curt Constitusionale, aspect fundamental pentru asigurarea legitimititii Justified constitujionale intr-un stat de drept, crednd practic imaginea conform cdreia exist clasa de super-cetafeni care beneficiaz’ de o imunitate extinsi pentru faptele penale comise. Calitatea de judecdtor al Cuntii Constituyionale nu poate constitui, prin ea insdgi, un eriteriu obiectiv de diferentiere in materia regimului inviolabilitailor. Intrucat egalitatea in fafa legii presupune instituirea unui tratament egal pentra situatii care, in funetie de scopul urmarit, nu sunt diferite, aplicarea unui tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie s& se justifice rational, jn respectul principjului egalititi cetafenilor in faja legii si a autortajilor publice. Statutul constitusional al acestei functii publice gi independenta judecttorului Curfii Constituyionale nu pot fi invocate drept criterié abiective si rezonabile care si Justifice crearea unui regim juridic privilegiat al acestei jurisdiefii, sub aspectul imunitati, ci, din contra, rangul si locul constituyional al acesteia obligl la justa si cchitabila aplicare a formelor de protectie a mandatului constitutional Pomind de aceste premise, analiza dispozitiilor Constitugei, Legii eu privire la Curtea Constitutional si Codului jurisdictiei constitutionale a problema independenei (imunitati) judeedtorilor constitutionali, atesté mai multe neclaritai, {in aceasta privingi, sensul nofiunilor - iatea si independenga, fixate in art.137 din Constitutie, este descris in normele legilor speciale ce reglementeazi activitatea instanjei de contencios constitujional, $i anume Legea cu privire la Curtea Constitutionali si Codul jurisdictici constitutionale, Daca in privinga notiunii de inamovibilitate textele din legile speciale nu diferd esenfial, atunci cu privire la cea de independent a judecatorilor constitutionali, prima legea fi protejeazi de la rispundere juridica pentru voturile sau opiniile exprimate in exercitarea mandatului, iar cea de-a doua, pentru aceleasi fapte, si dupl ineetarea sifsau ridicarea mandatului, Aceasti circumstanja 0 constituie neclaritate privitor la aejiunea in timp @ ‘nmunitatiifunctionale. Mai mult, se prezinti a fi neclar caracterul imunitatii funcjionale, dct capita caracterul absolut sau a contrario cand exist’ rea-credinja, precum i con{inutul acesteia asupra judecitorilor constitujionali, atat in exercigiul funetiei, cat si dupa ‘ncetarea si/sau ridicarea mandatului, Pe cale de consecingd, incerta si imprevizibila imine a fi procedura de lunmarire penala a judecétorului constitutional, in exercifiul functiei si dupa incetarea si/sau ridicarea mandatului, in special cu privire Ia aspectele legate de inceperea untnitirii penale, restringerea drepturilor legate de viata privat, libera circulatie etc., precum si de deferire a acestuia justifei. Pe lang aspectele atinse, riméne a fi incertd, reiegind din statutul special al judecdtorilor constitutional, extinderea sau viceversa a efectului imunitati in privinga ‘t.307 din Codul penal Sess pie apne a7 a Cee ramon a0V. CERINTELE SESIZARIL Tindnd cont de faptul c& problema descris& nu poate fi solusionats prin alti proceduri legala, intru excluderea ambiguititilor, divergentilor juridice, preeum gi Pentru determinarea sensului exact al normei constitujionale, in temeiul art.135, alin) Titb) din Constitutie, art alin(1) litb) din Legea cu privire la Curtea Constitutionali si art4 alin.(1) litb) din Codul jurisdictiei constituyionale, solicit: 1. Primirea si examinarea in regim de urgenti a prezentei sesi 2. Interpretarea prevederilor art.137 din Constitusie, in sensul explicit = care este esenfa, caracterul i aria de rsfrangere @ efectelor juridice ce deriva din nofiunile defipte in respectiva norm, cum ar fi inamovibilitatea gi independenta, in coraport cu prevederile art13, 14, 16 din Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constitutional si art.8, 9, 10 din Codul jurisdictiei constitusionale? = restrictioneazd puterea juridic& a notiunilor de inamovibilitate si independenti, combinate cu normele specificate din legile speciale indicate supra Pomirea urméiii penale in privinta judeestorilor Curt Constitugionale, in timpul exercitirii mandatului si dupa incetarea si/sau ridicarea acestuia, de cétre Procuroral General fird ineuviintarea prealabilii a Curjii Constitutionale? = permite spiritul juridic al nofiunilor de inamovibilitate si independents, privite in ansamblu cu celelalte norme antementionate, angajarea rispunderii penale a Jjudecitorilor Curtii Constitutionale in baza art.307 din Codul penal? = se risfringe oare natura juridied a nojiunilor de inamovibilitate si independent’, corelate cu normele legilor speciale accentuate in punctele precedente, si dupa incetarea si/sau ridicarea mandatului judecatorului Curfii Consttutionale? Cu respect, Procurorul General interimar eae Dumitru ROBU Sesto protege 7 am coi gms