Lecția - Bacterii

Regnul Procariota BACTERIILE

Bacteriile sunt organisme procariote, cu organizare simplă, unicelulară, fără nucleu diferenţiat.
Corpul bacterian este acoperit de membrana celulară, iar în interior se află citoplasma incoloră, în care
poate fi observată masa nucleară dispersată.
Cele mai multe bacterii au lungimea cuprinsă între 1-10μ (1000μ=1mm), iar, după formă,
bacteriile sunt grupate în mai multe categorii, dintre care cele mai importante sunt:
1. bacteriile sferice (coci)
2. bacteriile cilindrice (bacili)
3. bacteriile spiralate (spirili)
Cocii
Sunt bacterii de formă sferică, care pot trăi izolate, în grupuri de câte două celule (diplococii),
înlăţuite (streptococii) sau grupate ca într-un ciorchine (stafilococii). Unele dintre cele mai cunoscute
bacterii sferice sunt: bacteria meningitei şi bacteria pneumoniei.
Bacilii
Sunt bacterii de formă cilindrică, cu aspect de bastonaşe. Pot trăi izolat sau grupaţi cât doi
(diplobacili), înlănţuiţi (streptobacili). Alţi bacili formează grupări sub formă de stea. Unele dintre cele
mai cunoscute bacterii cilindrice sunt: bacteria tuberculozei, bacteria antraxului şi bacteria difteriei.
Spirilii
Sunt reprezentaţi de câteva subtipuri, cu formă de virgulă (vibrionii), şi cu formă spiralată
(spirilii). Unele dintre cele mai cunoscute bacterii spiralate sunt: bacteria holerei şi bacteria sifilisului.
După modul de hrănire, bacteriile se împart în două mari categorii:
1. autotrofe -foto- sau chemosintetizante - îşi pot prepara singure hrana, la fel ca şi plantele, prin
fotosinteză
2. heterotrofe – nu îşi pot prepara singure hrană şi, de aceea, consumă substanţele organice
preparate de alte vieţuitoare, vii sau moarte. Din acest punct de vedere, bacteriile heterotrofe se
subîmpart în:
a. saprofite – iau hrana din resturile organismelor moarte, pe care le descompun;
b. parazite – iau hrana din corpul organismelor vii.

În condiţii normale de mediu, cu suficientă hrană, umezeală şi căldură, bacteriile se înmulţesc

(multiplică) prin diviziune, proces în urma căruia dintr-o celulă bacteriană vor rezulta două celule
bacteriene fiice, care, după un timp, se vor divide la rândul lor. Generaţiile bacteriene se succed la
interval de 20-30 minute, dar sunt specii care trăiesc în sol, apă, praf, materii fecale, care se multiplică
din 9 în 9 minute.
Dacă nu ar interveni factorii nefavorabili (condiţiile climatice nefavorabile, frânele de natură
ecologică, etc.), deci dacă s-ar multiplica într-un ritm ideal, o celulă bacteriană ar da “naştere”, în 48 ore,
la o cantitate de bacterii urmaşe care ar depăşi de 4000 ori greutatea Pământului.
În condiţii nefavorabile de mediu, celula bacteriană se poate transforma într-un spor. Sporul este
o formaţiune inactivă, din punct de vedere metabolic, cu calităţi deosebite de rezistenţă la temperatură,
radiaţii şi substanţe chimice. El conservă toate proprietăţile speciei bacteriene, şi tot el reprezintă o
etapă normală a ciclului de dezvoltare a bacteriilor, comportându-se ca o formă de rezistenţă.
Bacteriile au o importanţă deosebită în viaţa omului şi a celorlalte vieţuitoare de pe Pământ.
Speciile bacteriene folositoare fac parte din grupa bacteriilor saprofite. Acestea contribuie la
“curăţarea” Pământului de resturile organismelor moarte, descompunându-le şi transformându-le, în
final, în humus, care este foarte bogat în substanţe minerale necesare creşterii plantelor.
Utilizarea bacteriilor în folosul omului este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Cu ajutorul lor,
omul a putut obţine oţetul, preparatele din lapte precum iaurtul, smântâna, brânzeturile, dar şi
murăturile.
1
 În cazul unor specii de plante, bacteriile îndeplinesc un rol deosebit de important în creşterea lor.
Astfel, la unele plante leguminoase (fasolea, mazărea, trifoiul, lucerna, etc.) se formează, la nivelul
rădăcinii, formaţiuni numite nodozităţi, ce adăpostesc specii de bacterii care concentrează azotul din aer
în cantitate mare. Azotul este un element chimic care intervine în mod dramatic în creşterea plantelor şi,
de aceea, aceste rădăcini cu nodozităţi, pot fi utilizate drept îngrăşământ natural pentru o viitoarea
cultură. Iată cât de mare importanţă are pentru sol rotirea culturilor în agricultură.
Printre bacteriile saprofite întâlnim şi unele dăunătoare, cum ar fi cele care alterează hrana, dar
cele mai mari pagube sunt făcute de bacteriile parazite, care pot provoca boli grave plantelor,
animalelor şi omului.

Fişă de reflecţie la ora de biologie

1. Astăzi am discutat despre............................................................
……………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
2. Astăzi am descoperit că...............................................................
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
3. Astăzi mi-am dat seama că..........................................................
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..
4. Astăzi m-a surprins că..................................................................
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
5. Astăzi m-am bucurat că...............................................................
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………..
6. Astăzi am fost dezamăgit/ă că.....................................................
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….