Interferenţe economice: Calitate - Tehnologii Informaţionale - Consumator AE

ESTIMAREA IMPORTANŢEI MEDIEI SOCIALE ÎN EDUCAREA ŞI

INFORMAREA CONSUMATORILOR FOLOSIND NOI TEHNICI

Cristian Bogdan Onete1, Răzvan Dina2 şi Remus Negoi3

1) 2) 3)
Academia de Studii Economice, Bucureşti, România

Rezumat
Media socială este compusă din instrumente web uşor accesibile prin care oamenii
conversează, participă, creează, recomandă, valorifică informaţiile şi reacţionează online la
tot ce se întâmplă în jurul lor. Aceste instrumente web oferă un mediu virtual dinamic, în
care utilizatorii sunt angrenaţi într-un trafic continuu, generat de informaţii şi
interactivitate.
Dezvoltarea Internetului şi accesul în masă la informaţii a dus la o schimbare a
comportamentului consumatorilor din România. În acest context, trebuie să ţinem cont de
faptul că decizia de cumpărare şi decizia de a include anumite alimente în dieta zilnică este
influenţată semnificativ de părerile şi experienţele altor consumatori, exprimate în mediul
virtual, şi astfel a apărut un nou canal de comunicaţie oferit de Internet (forumuri, chat,
bloguri, situri de review-uri, etc.) prin intermediul mediei sociale.
În acest sens am condus o cercetare - folosind principalele motoare de căutare – cu
scopul de a analiza evoluţia numărului de forumuri şi bloguri, şi a intervenţiilor pe acestea,
legată de cuvintele ouă bio, ouă de la găini crescute în baterii şi numerotarea ouălor, în
perioada decembrie 2009 - iunie 2010.

Cuvinte-cheie: media socială, educarea consumatorilor , alimente ecologice, forum, blog

Clasificare JEL: D83, M31, Q13

Introducere

Media tradiţională a fost reflectată la început prin presa scrisă (în secolul al XVI-
lea, au apărut primele ziare în Veneţia). A urmat, apoi, revoluţia telecomunicaţiilor, la
sfârşitul secolului al XIX-lea, care a condus la apariţia mediei tehnologice, prin două
componente: media analogică (reprezentată de telefon, radio şi televiziune) şi media
digitală (reprezentată de Internet). Tehnologia a avansat într-un ritm rapid, iar Internetul a
ajuns mediul cel mai propice pentru comunicare la nivel global.
Media digitală se diferenţiază faţă de media clasică, prin mai multe caracteristici
de comunicare, cum ar fi: mediul şi metodele de comunicare – prin motoare de căutare,
site-uri, bloguri, reţele sociale, forumuri, sau tipul interacţiunii căutate – căutarea unor


Autor de contact, Cristian Bogdan Onete - onete@ase.ro

Vol. XIII • Număr Special 5 • Noiembrie 2011 619

AE Estimarea importanţei mediei sociale în educarea şi informarea consumatorilor
folosind noi tehnici

informaţii, achiziţionarea de produse, dialogul, experienţa într-un anumit domeniu. Aceasta

este măsurabilă şi flexibilă, permiţând comunicarea în vederea îmbunătăţirii şi
eficientizării.

1. Media socială, canalul de comunicaţie al secolului 21

Trăim în secolul 21, era comunicaţiilor şi a tranzacţiilor online, în care media

socială şi reţelele de socializare au cunoscut o adevărată creştere şi s-au făcut cunoscute pe
întreg mapamondul în ultimul deceniu. Pe buzele tuturor, de la copiii de 10 ani şi până la
generaţia trecută de vârsta a treia, se află câteva cuvinte comune precum: Facebook,
Twitter, MySpace, hi5, LinkedIn, forumuri, bloguri.
Reţelele sociale au apărut în urma dorinţei publicului de ceva nou şi antrenant.
Acestea ofereau un mediu virtual dinamic, în care utilizatorii sunt angrenaţi într-un trafic
continuu, generat de informaţii şi interactivitate. Ideea de a putea comunica cu uşurinţă, cu
ajutorul unei platforme simplu de utilizat, a devenit din ce în ce mai populară, având drept
rezultat o explozie a mediei sociale.
În sfera on-line, “social media” – media socială – este un termen complex, ce
poate lua diverse forme, fiind utilizat în special pentru a descrie aspectul social sau arta
comunicării în media; o sintagmă compusă din două cuvinte ce conduc către un singur
înţeles. Media se referă la publicitate şi la transmiterea ideilor sau a informaţiei prin
intermediul diverselor canale de comunicare, în timp ce social(ă) implică interacţiunea
indivizilor în cadrul unui grup sau comunităţi. Sintagma media socială se referă la
platformele de comunicare generate şi susţinute de interacţiunea interpersonală a indivizilor
cu ajutorul unor mijloace sau procedee specifice.
Introducerea acestui termen îi este atribuită lui Chris Shipley, co-fondator al
Guidewire Group, o companie din San Francisco ce se ocupă cu studierea şi efectuarea de
rapoarte asupra tendinţelor şi inovaţiilor tehnologice. Acesta a utilizat termenul pentru a
descrie comunicarea, informarea online, participarea şi colaborarea în acest mediu.
O reţea socială se poate defini ca o aplicaţie care ajută, extinde sau capătă
consistenţă cu ajutorul interacţiunii umane, interacţiune între grupuri care împărtăşesc
aceleaşi interese, care vin din acelaşi mediu cultural, geografic sau care în funcţie de un
anumit criteriu se pot alătura şi constitui într-o comunitate de interese. O reţea socială este
locul unde pasiunea pentru ceva, interesul comun te adună. Oamenii se lipesc unei etichete,
se lipesc de o anumită promoţie sau se lipesc de un grup sau pur şi simplu se grupează doar
fiindcă fac parte din aceeaşi regiune.
O altă definiţie a mediei sociale o descrie ca fiind media pentru interacţiune
socială, ce utilizează tehnici de afişare uşor de accesat. Media socială utilizează tehnologii
web pentru a transforma comunicarea în dialoguri interactive. Companiile definesc media
socială ca fiind generată de consumatori (CGM – consumer-generated media).
Media socială este compusă din instrumente web uşor accesibile prin care oamenii
conversează, participă, creează, recomandă, valorifică informaţiile şi reacţionează online la
tot ce se întâmplă în jurul lor.
Termenul media socială „este un termen generic care defineşte o serie de canale de
comunicare online, de interacţiune socială şi de sisteme de propagare a informaţiilor care
includ forumuri, grupuri, bloguri, reţele sociale şi platforme de content/video/audio sharing
şi comunicare instant”.

620 Amfiteatru Economic

Interferenţe economice: Calitate - Tehnologii Informaţionale - Consumator AE
Termenul se referă la genuri media online noi, caracterizate prin:
 Participare – media socială încurajează contribuţia sau reacţia din partea oricui este
interesat. Ascunde linia dintre media şi audienţă;
 Deschidere – serviciile mediei sociale sunt deschise la reacţie şi participare. Ele
încurajează votarea, comentariile şi distribuirea informaţiei. Sunt rare cazurile în care se
pun piedici la accesarea şi folosirea conţinutului (deoarece conţinutul protejat prin parolă
nu este agreat de utilizatori);
 Conversaţie – în vreme ce media tradiţională (ziare, reviste, televiziune, cărţi, radio)
este definită prin termenul broadcast (conţinut transmis şi distribuit unei audienţe), media
socială este văzută mai ales prin analogie cu o conversaţie în dublu sens (dialog);
 Comunitate – media socială permite comunităţilor să se formeze rapid şi să
comunice eficace. Comunităţile împărtăşesc interese comune, ca de exemplu pasiunea
pentru fotografie, probleme politice sau spectacole TV favorite, etc.;
 Conectivitate – cele mai multe tipuri de media socială se dezvoltă prin
interconectarea lor făcând posibilă includerea link-urilor către alte site-uri, resurse sau
oameni.
Modelul de comunicaţie promovat de media tradiţională este monologul. Acesta
este înlocuit în media socială, de dialog. Astfel, în cadrul noilor genuri media sociale,
comunicaţia capătă caracteristicile dialogului: este transparentă, autentică, vibrantă şi
dirijată de consumator.
În general sunt utilizate următoarele genuri principale de aplicaţii social media:
reţele sociale, blog-uri, wiki-uri, podcast-uri, canale de ştiri (RSS şi Atom), comunicaţii
pentru organizarea şi partajarea unui anumit tip de conţinut (foto, video, documente),
microblogging, forum-uri, chat şi lumi virtuale.

2. Relaţia dintre noul consumator şi mâncarea bio

Ca o consecinţă a dezvoltării fără precedent a comerţului electronic, cu modelele

sale de afaceri cunoscute, Internetul s-a constituit în motorul dezvoltării noii economii. În
acest context, consumatorul, acţionând pe o piață globalizată, conectată puternic prin
intermediul Internetului, a devenit un consumator cu o existenţă complexă, experimentat şi
avizat, pe care îl putem numi noul consumator.
Noul consumator manifestă tendinţa de a avea o mai mare încredere în informaţiile
luate din mediul online. El citeşte opiniile altor consumatori înainte de a lua decizia de
cumpărare. Pentru noul consumator este de asemenea important să consume produse bio,
deoarece este un consumator informat. Ei apreciază produsele bio datorită faptului că
acestea conţin un nivel crescut de săruri minerale şi vitamine precum şi datorită unei igiene
sporite folosite în producerea acestora.
În Romania, deşi la o scară mai mică în comparaţie cu tarile occidentale, se
observă o creştere a interesului pentru mâncarea bio, consumatorii devenind mai conştienţi
de beneficiile aduse de aceasta pe termen lung
Dezvoltarea Internetului în România a dus la schimbarea comportamentului de
cumpărare al consumatorilor români. În acest context, decizia de cumpărarea a noului
consumator, care include şi cumpărarea de mâncare, poate fi influenţată din ce în ce mai
mult de părerile şi experienţele exprimate în mediul virtual, datorită dezvoltării noilor căi
de comunicaţie oferite de către Internet (forumuri, chaturi, review-uri, bloguri, etc.).

Vol. XIII • Număr Special 5 • Noiembrie 2011 621

AE Estimarea importanţei mediei sociale în educarea şi informarea consumatorilor
folosind noi tehnici

Anticipăm că există o legătură între media socială şi deciziile luate de noul

consumator. Pentru a lămuri diferite aspecte legate de acest subiect am desfăşurat o
cercetare în care am urmărit:
 rolul Internetului ca sursă educaţională şi de informaţii pentru noul consumator din
România;
 modul în care sunt prezentate şi împărtăşite ştirile din media tradiţională în media
socială;
 posibilităţile de educare a noului consumator din România cu ajutorul Internetului şi
a mediei sociale în ceea ce priveşte consumul de mâncare organică.
Cercetarea s-a desfăşurat cu ajutorul motoarelor de căutare din România şi a celor
internaţionale. Ne-am concentrat pe evoluţia numărului de forumuri şi bloguri legate de
cuvinte ca: „ouă bio”; „găini crescute în baterii” (păsări care nu pot niciodată să zboare sau
măcar să bată din aripi şi care sunt obligate să-şi petreacă întreaga viaţă pe o suprafaţă mai
mică decât o coală de hârtie într-o hală supraîncălzită) şi „marcarea ouălor”, în perioada
decembrie 2009 – iunie 2010.
Am ales acest subiect datorită apariţiei în media tradiţională a unor ştiri legate de
acest subiect, precum cea a lui Gheorghe Mencinicopschi.
Gheorghe Mencinicopschi, este profesor dr. de biologie şi biochimie, expert în
nutriţie, siguranţă alimentară, dietetician, şi director al Institutului Român de Cercetare a
Alimentelor. El şi-a publicat în ianuarie 2010, cartea despre sfaturi alimentare „Noua
ordine alimentara - Şi noi ce mai mâncăm?”
În timp ce îşi promova cartea a apărut într-un talk show în seara zilei de 3
februarie 2010. Unul din subiectele discuţiei a fost marcarea ouălor, iar Gheorghe
Mencinicopschi a afirmat că: cele mai sănătoase ouă sunt cele marcate cu cifra 0 (zero)
deoarece sunt ouă organice, sau cele marcate cu 1 şi 2 (care provin de la găini crescute în
curte şi în ferme în aer liber). Ouăle marcate cu cifra 3 provin de la găini crescute în
baterii, şi a declarat că ar fi bine ca acestea să fie evitate sau consumul lor sa fie cât mai
redus.
Pornind de la acest eveniment am dorit să vedem legătura dintre această ştire, care
a fost preluată de către toate canalele de ştiri şi interesul noului consumator de mâncare bio.
Deşi ştirea a apărut în februarie 2010, cercetarea online acoperă un interval mai
mare, cu scopul de a urmării cum se reflectă în postările online interesul pentru mâncarea
bio (în special ouăle bio), înainte şi după apariţia ştirii la TV. Am dorit să urmărim dacă
interesul pentru mâncarea bio a crescut în rândul consumatorilor după apariţia ştirii şi dacă
opinia unui expert este importantă.
Legat de subiectul privind interesul pentru mâncarea bio, în speţă pentru ouăle
bio, am făcut o cercetare în mediul online prin care am căutat să vedem numărul de discuţii
pe blogurile şi forumurile din România. Pentru a avea o acurateţe mai mare am folosit
combinaţii de cuvinte, combinaţii de cuvinte definite în continuare ca modele, respectiv:
 Modelul 1- relaţia dintre mesajul expertului şi marcarea ouălor
 Modelul 2 - relaţia ouă-ouă marcate-găini crescute în baterii

622 Amfiteatru Economic

Interferenţe economice: Calitate - Tehnologii Informaţionale - Consumator AE
3. Evoluţia discuţiilor de pe bloguri

Tabelul nr. 1 şi nr. 2 precum şi graficele lor prezintă evoluţia numărului de discuţii
care apar pe blogurile din România legat de modelul 1 şi 2.

Tabel nr. 1: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe blogurile din România
pentru modelul nr.1 (relaţia dintre mesajul expertului şi marcarea ouălor)

Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie

Luna
2009 2010 2010 2010 2010 2010 2010
Numărul de
2 12 216 145 57 12 9
discuţii

Conform reprezentării grafice a datelor din tabelul nr. 1, se observă o creştere

bruscă a numărului de discuţii (216) în luna în care a apărut ştirea în media tradiţională
(februarie 2010), urmată de o scădere constantă în următoarele 3 luni, ajungându-se la
nivelul anterior apariţiei ştirii (figura nr. 1).

Figura nr. 1: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe blogurile din România
pentru modelul nr 1

Tabel nr. 2: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe blogurile din România
pentru modelul nr.2 (relaţia dintre ouă-ouă marcate-găini crescute în baterii)
Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie
Luna
2009 2010 2010 2010 2010 2010 2010
Numărul
41 40 665 424 287 124 125
de discuţii

Conform reprezentării grafice a datelor din tabelul nr. 2, se observă că, în luna
februarie 2010, lună în care a apărut ştirea în media tradiţională, a fost o creştere bruscă a
numărului de discuţii postate pe bloguri, respectiv 665, faţă de ianuarie 2010 când a fost un
număr de 40 de discuţii. De asemenea, în acest caz se observă că scăderea este bruscă în
luna martie (424 de discuţii), urmată de o scădere uşoară în următoarele 2 luni (figura nr.
2).

Vol. XIII • Număr Special 5 • Noiembrie 2011 623

AE Estimarea importanţei mediei sociale în educarea şi informarea consumatorilor
folosind noi tehnici

Figura nr. 2: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe blogurile din România
pentru modelul nr. 2

4. Evoluţia discuţiilor de pe forumuri

Tabelul nr. 3 şi nr. 4 precum şi graficele acestora arată evoluţia numărului de

discuţii care apar pe forumurile din România legat de modelul 1 şi 2.

Tabel nr. 3: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe forumurile din România
pentru modelul nr.1 (relaţia dintre mesajul expertului şi marcarea ouălor)
Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie
Luna
2009 2010 2010 2010 2010 2010 2010
Numărul
25 52 237 183 114 92 69
de discuţii

În figura nr. 3, putem observa o creştere a numărului de discuţii legate de relaţia

dintre mesajele experţilor şi marcarea ouălor. Creşterea interesului faţă de acest subiect a
fost menţinut în timpul lunii februarie (237 de discuţii, faţă de ianuarie 2010 când au fost
10 discuţii), când au apărut ştirea la televizor. De asemenea, în lunile martie, aprilie, mai şi
iunie se observă o uşoară scădere a interesului privind acest subiect, faţa de nivelul anterior
momentului apariţiei ştirii în media tradiţională.

624 Amfiteatru Economic

Interferenţe economice: Calitate - Tehnologii Informaţionale - Consumator AE

Figura nr. 3: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe forumurile din România
pentru modelul nr. 1

Tabel nr. 4: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe forumurile din România
pentru modelul nr. 2 (relaţia dintre ouă-ouă marcate-găini crescute în baterii)
Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie
Luna
2009 2010 2010 2010 2010 2010 2010
Numărul
652 1164 845 1388 1095 883 684
de discuţii

Figura nr. 4 arată o evoluţie în numărul de discuţii care este complet diferită de
cele din figura nr. 3. Nu exista un trend clar în evoluţia de discuţiilor. Un interes faţă de
acest subiect este înregistrată chiar înainte de apariţia ştirii tradiţionale (în ianuarie 2010 s-
au înregistrat 1164 de discuţii). După momentul în care a apărut ştirea s-a înregistrat o
scădere a numărului de discuţii în luna februarie (845 discuţii) urmată de o creştere
puternică în luna martie (1388 discuţii), şi abia în luna iunie numărul de discuţii despre
acest subiect a fost mai mic decât cel din luna februarie (respectiv 684 de discuţii în iunie,
faţă de 845 în februarie). Situaţia poate fi explicată prin faptul că dinamica discuţiilor pe
forumuri este diferită de cea de pe bloguri.

Figura nr. 4: Evoluţia numărului de discuţii care apar pe forumurile din România
pentru modelul nr. 2

Vol. XIII • Număr Special 5 • Noiembrie 2011 625

AE Estimarea importanţei mediei sociale în educarea şi informarea consumatorilor
folosind noi tehnici

Concluzii

Media socială este un instrument de comunicare; acesta urmăreşte transformarea

monologului în dialog, accesul liber la informaţia de orice fel şi transformarea utilizatorilor
de internet din simpli cititori în creatori de conţinut. Interacţiunea din lumea online pentru
crearea de noi relaţii în scop personal sau de business se poate face prin media socială. Se
poate realiza astfel fidelizarea şi participarea oamenilor, se pot cere păreri, se poate face
cercetare de piaţă şi se poate comunica mai uşor la nivel global.
Aspectul comun al tuturor încercărilor de definire a mediei sociale îl constituie
împletirea tehnologiei şi a interacţiunii sociale în scopul creării de valoare. Această
interacţiune şi modul de prezentare a informaţiei depinde de varietatea perspectivelor şi
construirea unui sentiment de apartenenţă la o anumită comunitate, odată cu împărtăşirea
impresiilor şi experienţelor personale ale participanţilor.
Cercetarea arată că ştirile care pornesc din media tradiţională au sigur un impact în
media socială, chiar dacă nu unul foarte mare, ceea ce demonstrează că media socială nu
poate fi încă folosită ca un instrument eficient de educare. Acest lucru ar putea fi o
consecinţă a faptului că Internetul este utilizat ca un mediu de divertisment şi o opţiune de
petrecere a timpului liber, şi nu pentru a obţine informaţii substanţiale necesare pentru
transformarea individului într-un consumator conştient şi educat, adică un „nou
consumator”.
În România ca şi în restul lumii, Internetul a devenit un instrument de educare şi
informare a consumatorilor. Naşterea noului consumator este o consecinţă a dezvoltării
Internetului şi a creşterii accesului la informaţii online, noii consumatori fiind o categorie
de oameni care îşi iau informaţiile mai mult de pe Internet. Toate acestea duc la concluzia
că Internetul este o resursă educaţională.
Internetul pe lângă media tradiţională devine o resursă importantă de învăţare şi
educare. Deşi posibilităţile de educare a consumatorilor cu ajutorul Internetului, ca şi
creşterea numărului de noi consumatori, sunt aproape nelimitate, totuşi interesul acestora
este prea puţin reflectat în media socială. Aceasta este o consecinţă a faptului că Internetul
este folosit pentru divertisment şi că este nevoie de mai mult timp pentru ca să se realizeze
o transformare a indivizilor în consumatori educaţi. Totuşi este posibil să se atingă acest ţel
în viitor, atât în România cât şi în întreaga lume.

Bibliografie
Alex, N., Deryck, H. şi Justin P., 2009. Blogging and other social media: exploiting the
technology and protecting the enterprise. Cornwall: MPG Books Ltd.
Comm, J., 2009. Twitter power 2.0. How to Dominate your Market one Tweet at a Time.
New York: John Wiley & Sons Inc.
Euro RSCG Worldwide, 2010. Prosumer Report. The New Consumer in the Era of Mindful
Spending. [online] Disponibil la: <http://www.thenewconsumer.com/wp-
content/uploads/2010/11/Prosumer_Report-_The_New_Consumer_lores.pdf> [Accesat
28 septembrie 2011].
Kelsey, T., 2010. Social Networking Spaces – From Facebook to Twitter and Everything in
Between. New York: Apress.

626 Amfiteatru Economic

Interferenţe economice: Calitate - Tehnologii Informaţionale - Consumator AE
McGregor, S. L., 2000. Consumer education and the OECD electronic commerce
consumer protection guidelines. Journal of Consumer Studies & Home Economics,
24(3), pp. 170-178.
Ministry of Economic Development, 2008. The Digital Strategy 2.0. [online] Disponibil la:
<http://www.med.govt.nz/upload/73583/Digital-Strategy.pdf> [Accesat 28 octombrie
2010].
Negrea, M., 2007. Noi modalităţi de comunicare: Media Generată de Consumatori (New
style in comunication: consumer-generated media). Amfiteatru Economic, IX(21), pp.
121-126.
OECD, 2009. Promoting Consumer Education. Trends, policies and good practices. Paris:
OECD.
Onete, B., Constantinescu, M. şi Filip, A., 2008. Internet buying behavior. Case study:
research of AES students' behavior regarding online shopping. Amfiteatru Economic,
X(Special issue 2), pp. 18-24.
Onete, B., Voinea, L. şi Dina, R., 2010. Dimensions and evaluations of the new consumer
concept in Romania. Current Issues of Business and Law, 5(2), pp. 341-355.
Pamfilie, R., Maiorescu, I. şi Vişan, S., 2010. A new approach to business websites within
the framework of conceptual society-food companies reference. Current Issues of
Business and Law, 5(2), pp. 356-368.
Pierson, G., 2008. Social Media. Social Media Vision, [blog] 11 noiembrie, Disponibil la:
<http://www.socialmediavision.com/social-media/> [Accesat 29 septembrie 2011].
Popescu, D., Negrea, M., Voinea, L., şi Stanciu, C., 2010, Conceptual transpositions
regarding the food quality in the mental of new consumer from Romania. În: The
Bucharest Academy of Economic Studies, The 17th Symposium IGWT “Facing the
Challanges of the Future: Excellence in Business and Commodity Science”, Bucureşti,
România, 21-25 septembrie 2010. Bucureşti: Editura ASE.
Voinea, L., 2011. Cercetarea percepţiei noii generaţii de consumatori din România privind
calitatea produselor alimentare ecologice. Calitatea - Acess la succes Journal, 21(1),
pp. 52-59.
Weinberg, T., 2009. The New Community Rules: Marketing on the Social Web. Sebastopol,
California: O’Reilly Media.
Zarrella, D., 2010. The Social Media Marketing Book. New York: O’Reilly Media Inc.

Vol. XIII • Număr Special 5 • Noiembrie 2011 627