FIZIOPATOLOGIA HOMEOSTAZIEI TERMICE

La tote animalele homeoterme temperatura este reglatd printr-o mentinere constantd a urmdtoarelor procese:
- producti ei de cdldurd;
- conservdrii
- pierderilor de cdldurd.
Mentinerea constants a temperaturii corpului este esentiald desfasurarea in conditii optime a activitdtii
diferitelor enzime ce conditioneazd procesele metabolice necesare destdsurdrii activitatii sistemelor functionale. In
conditii normale temperatura corpului la mamifere este mentinutd intre anumite limite (homeostazie termicd) prin
reactii biologice complexe, controlate de cdtre un sistem termoreglator, care prin interventia unor mecanisme
complexe neuro-endocrine adapteazd in functie de necesitdti mecanismele de termogenezd si termolizd.
In cazul oamenilor, temperatura corpurilor este mentinuta constant la o valoare de aproximativ 37 ° C. cu variatii ce
pot fi intre 36,2 °C si 37.4°C.
Temperatura interns variazd in functie de: activitate, temperatura mediului, fluctuatiile zilnice (sau ritmul circadian)
etc.

CONTROLUL HIPOTALAMIC AL TEMPERATURH

Reglarea temperaturii este mediatd nervos si hormonal de cdtre hipotalamus. Temoreceptorii periferici din
piele si termoreceptorii centrali din hipotalamus, mdduva spinsrii, organele abdominale si alte localizdri
fumizeazd hipotalamusului informatii despre temperatura pielii si a interiorul ui corpului
Daed aceste valori stint scdzute, hipotalamusul raspunde prin activarea mecanismelor de producere al conservare a
cdIdurii al supresia celor de termolizd, dacd sunt crescute atunci hipotalamusul va raspunde prin activarea
mecanismelor de pierdcre de cdldurd (termolizd) al supresia celor de producere (termogeneza) si conservare de
cdldurd.
Cresterea productiei de cdldurd este initiatd printr-o serie de mecanisme hormonale implicdnd
hipotalamusul si corelatiile sale cu sistemul endocrin.
Mecanismul termogenezei incepe cu un hormon hipotalamic, tyrotropin stimulating hormone —
releasing hormone (TSH-RH).
La rdndul sat' TSH-RH stimuleazd hipofiza anterioard si eliberarea de thyroid stimulating hormone (TSH) care
actioneazd asupra glandei tiroide stimuldnd eliberarea de tiroxind (T4). Tiroxina are un efect calorigen, create
rata metabolicd la nivel tisular. Cresterea metabolismului dupd o singurd afdministrare de T4 poate fi detectatd abia
dupd o perioadd de latenta de cateva ore si are un efect prelungit de cateva zile. Amplitudinea efectului calorigen
depinde de secretia de catecolamine si de nivelul metabolismului inainte de stimulare. Dacd rata metabolicd este
scdzutd inainte de sti mularea secreti ei de T4 atunci efectul calorigen este mare, dar dacd nivelul
metabolismului este mare atunci efectul calorigen este scdzut.
Hipotalamusul secrets totodatd si factorul eliberator de corticotropind (CRF) care la nivelul hipofizei
anterioare stimuleazd secretia de hormon adenocorticotrop. La randul sau ACTH stimuleazd secretia
glandelor suprarenale cu efect secundar de crestere a mecanismelor de termogenazd si de conservare a
cdldurii (vasoconstrictie, cresterea tonusului muscular, cresterea ratei metabolice. Stimularea suprarenalelor, cu
secretie de catecolamine si glucocorticoizi, duce la activarea rapidd a mecanismelor termogenetice dupd perioade
scurte de expunere la frig. Stimularea tiroidei isi exercitd actiunea termogeneticd dupd o perioadd mai indelungatd de
expunere la frig si necesita un timp de latentd niult mai mare.
Epinefrina provoacd vasoconstrictie, stimuleazd glicoliza si metabolismul, crescdnd producerea de
cdIdurd (create termogeneza).
Hipotalamusul declanseazd de asemenea si procesul de conservare a Caldurii. Acest mecanism implied
stimularea sistemului nervos simpatic care este responsabil de producerea vasoconstrictiei.
Un alt mecanism de termogenezd este frisonul. Expunerea la temperaturi scazute stimuleaza centrii hipotalamusului
posterior din apropierea celui de al treilea ventricul zona cunoscutd sub denumirea de centru motor primar al
frisonului.
Hipotalamusul, de asemenea, actioneazd in cresterea temperaturii corpului retransmitand informatia catre cortexul
cerebral. Constientizarea senzatiei de rece provoacd rdspunsuri voluntare precum cresterea miscdrilor corpului.
Hipotalamusul raspunde la cresterea temperaturii corpului si a celei periferice prin aceleali mecanisme dar in sens
rovers.
Calea TSH-RH este inchisa. Calea sistemului simpatic este sugerata In a produce vasodilatatie, sca.derea
tonusului muscular 1i cresterea productiei de transpiratie.
Stimularea hipotalamusului de cdtre cortexul cerebral provoacd mäsuri voluntare de scddere a
termogenezei si intretine termoliza.

PATOGENIA FEBREI
Febra nu este un rezultat al insuficientei mecanismelor normale de termoreglare ci se pare a fi o "resetare a
termostatului hipotalamic" la un nivel mai ridicat. Mecanismele de termoreglare adapteazd productia, conservarea
si pierderea de cdldura pentru mentinerea temperaturii interne a corpului la un nivel normal.
In timpul febrei acest nivel este crescut astfel incat centrii termoregldrii adapteazd acum productia, conservarea 1i
pierderea de cdldurd pentru mentinerea temperaturii interne la un non nivel de temperaturd, superior celui normal,
nivel care functioneazd ca un nou "set point" (nivel termoreglator).
Fiziopatologia febrei incepe cu introducerea unor pirogeni exogeni sau a unor endotoxine.
Cei mai frecvent intalniti pirogeni exogeni stmt complexe lipopolizaharidice din peretele celular al, bacteriilor 1i
virusurilor. Pe mäsurd ce bacteria este distrusa de fagocite apare o productie crescutd si o eliberare de polipeptide cu
functie de citokine. Implicate in mecanismul febrei stint interleukinele (IL), factorul de necrozd al tumorilor (TNF) si
interferonul (IFN) interleukina 1 (IL I) are eel mai puternic caracter piretogen. Actiunea IL I poate fi datorata in parte
eliberdrii de PGE. La nivelul zonei preoptice a hipotalamusului anterior existä o retea vasculard cu permeabilitate
crescutŕ (organum vacsulosuni lamine lerminalis — OVLT). Sub actiunea factorilor pirogeni endogeni endoteliul
OVLT elibereazä produli ai acidului arahidonic, in special PGE2. Aceasta difuzeazd in zona preopticd a
hipotalamusului anterior 1i se pare prin stimularea formdrii mesagerului secundar AMPc, duce la modificarea
centrului termoreglärii la nivel superior.
Crelterea "set pointului" este perceputd de cdtre hipotalamus si acesta crepe productia si conservarea de caldurd
pentru aducerea temperaturii corpului la noel nivel. Apare astfel: vasoconstrictie perifericd, eliberdri de
epinefrind care crelte rata metabolicd, creste tonusul muscular. Frisonul poate de asemenea apdrea.
Indivizii se simt mai reci, si se imbracd mai Bros, se invelesc cu pauri, se gremuiesc pentru a reduce suprafata
corporeald si a impiedica pierderea de cäldurd.
Temperatura corpului este mentinutd la acest non nivel pang cand febra inceteazd.
In timpul febrei suet eliberati o serie de hormoni ca — arginina, corticotropina (CRH) care actioneazd ca antipiretici
endogeni si incearca sa diminue rdspunsul febril printr-un efect de feed back negativ. Acesti antipiretici endogeni
explica fluctuatiile febrei.
Febra inceteazä. and "set pointul" revine la normal, prin disparitia factorilor pirogeni endogeni, hipotalamusul
raspunzand prin scaderea productiei de cdldurd. Rezultatul este: scdderea tonusului muscular, vasodilatatie perifericd,
transpiratie. Individul se simte incalzit, isi schimbd imbräcdmintea, arunca päturile

Evolutia febrei
Din momentul actiunii factorilor pirogeni si pL'Ine la sfarsitul reactiei febrile se disting cdteva perioade care reflecta
particularitätile reactiilor metabolice 1i functionale determinate de comutarea nivelului de reglare al termostatului
hipotalamic.
Deli debutul, aspectul i intensitatea febrei snot diferite in functie de etiologia agresiunii, in evolutia febrei din bol
i le infectioase acute se descriu 4 faze.
1. Faza de latentd
Este perioada de timp scursd din momentul acpunii agentului cauzal si pand ce temperatura corpului incepe sd creased.
Aceastd fazd are o duratd variabild in functie de natura agentului patogen si de reactivitatea organismului.
In aceastd faza se produc modificdri in activitatea granulocitelor, monocitelor si limfocitelor sunt eliberati
factorii pirogeni endogeni care actioneazd asupra termostatului hipotalamic.
2. Faza de crestere a temperaturii (stadiul rece)
In general este de scurtd duratd si se caracterizeazd prin acceea ca organismul se comportd ca si cum ar fi
solicitat sd rdspundd la tendinta de scadere a temperaturii interne.
Initial, datoritd cresterii tonusului simpatoadrenergic, diminud termoliza prin reducerea fluxului sanguin
periferic si suprimarea sudoratiei; apoi, ca urmare a diminudrii temperaturii cutanate stimuldrii crioreceptorilor
cutanati, apare senzatia de frig, ceea ce determind contractii musculare clonice (frison) si concomitent este
intensificatd termogeneza prin cresterea tonusului musculaturii scheletice.
Alteori febra se datoreste unei cresteri lente a termogenezei, Med frisoane, dar cu inhibitia termolizei.
La adult si copilul mare predomind termogeneza frisonantd iar la nou ndscut si copilul mic termogeneza
nefrisonantd.
3. Perioada de stare (stadiul cald)
Se caracterizeazd prin mentinerea relativ stabild a temperaturii corporale, in conditiile restabilirii echilibrului
dintre termogenezd si termoliza, dar la un nivel superior celui fiziologic.
In aceastd fazd frisonul inceteazd, pielea devine rozatd si caldd ca urmare a cresterii debitului sanguin cutanat;
pacientul are senzatia de adurk frecventa respiratorie creste si debitul cardiac creste corespunzdtor febrei,
asigurdnd oxigenul necesar rcactiilor metabolice intensificate.
4. Perioada de scddere a temperaturii
Se caracterizeazd prin instalarea unui nou dezechilibru pasager intre termogenezd si termolizd de sens contrar
stadiului rece (faza de crestere a temperaturii)cu reducerea termogenezei si intensificarea termolizei.
Procesele metabolice scad in intensitate, pierderile calorice cresc prin vasodilatatie cutanatd si la nivelul mucoaselor,
creste secretia sudorald.
Terminarea stdrii febrile se poate face in moduri diferite:
a. Scddere brusck brutald, "in crisis" — temperatura scadc in cateva ore de la 39-40 °C sub 37°C insotindu-se de
transpiratii profuze, de o descdrcare urinary masivd, eventual colaps. Astenie, ansamblu de manifestdri care constituie
asa numita "crizd termick sudorald, urinary". Apare in pneumonia pneumococicd, erizipel.
b. Scddere lentd, gradatd a temperaturii "in lisis" ce apare in febra tifoidd (este tipicd), gripk supuratii, stdri
septice uneori.
Pe masurd ce temperatura revine la normal pacientul se simte din ce in ce mai bine iar
hipotalamusul adapteazd mecanismele de termoreglare in vederea mentinerii noii temperaturi