Universitatea ,, Dimitrie Cantemir’’

Târgu Mureș

Departamenul pentru Pregătirea

Personalului Didactic

Absolvent : Luca Andreea-Maria

Nivelul : I
Anul universitar : III

2018
 CUPRINS
I. PROIECTUL DIDACTIC.......................................................3
II. ANALIZA AUTOREFLEXIVĂ...........................................13
III. TESTUL DOCIMOLOGIC...................................................17
1.1 Desfășurarea lecției.........................................................4
1.2 Schița lecției..................................................................10
1.3 Fișa de evaluare............................................................12
3.1 Test de evaluare formativă...................................19
 I PROIECT DIDACTIC
Data : 26 iunie 2018
Clasa : a VI -a
Instituția de învățământ: Școala generală Dedrad
Obiectul: Geografie
Tema : Relieful Europei
Tipul lecției : mixtă (combinată)

Obiective de referință
-să exprime oral elementele redate pe hărți
-să explice principalele noțiuni
-să utilizeze corect numele proprii sau citite
-să utilizeze în scris termenii comuni și proprii
Obiective operaționale
A Obiective cognitive . Pe parcursul acestei lecții elevii ar trebui să fie
capabili :
-să utilizeze conceptele : continent , relief , vârf , litoral , deltă ,
depresiune , vulcanism , altitudine
-să caracterizeze munții , dealurile , podișurile , câmpiile și diviziunile
acestora
-să clasifice formele de relief
-să enumere diferitele tipuri de țărmuri
3
B Obiective metodologice :
-să caracterizeze forme de relief pe baza interpretării unor forme de
relief
-să compare relieful Europei cu cel al României
-să indice principalele unități de relief , folosind Harta Fizică a
Europei
Condiții prealabile : elevii au cunoștințe anterioare despre scoarța
terestră și alcătuirea acesteia , formele majore ale reliefului , utilizarea
corectă a semnelor convenționale , folosirea hărții și exprimarea
elementelor redate pe hărți , minerale , roci , vucanism și cutremure de
pamânt.
Resurse materiale : Harta Fizică a Europei , Harta Fizică a României
, forografii , atlase , manuale
Resurse procedurale : expunerea , analiza hărții , analiza fotografiilor
, explicația , conversația , observarea , demonstrația , modelarea
Forme de organizare a activității : frontală , pe grupe , individuală
Evaluarea : -identificarea elementelor pe hartă
-răspunsuri la întrebări
-explicarea cauzelor și consecințelor fenomenelor
-analiza reliefului pe baza fotografiilor
-comparații efectuate
-fișa de evaluare
4
 Desfășurarea lecției
1 Momentul organizatoric : pregătirea tablei , pregătirea cretei ,
pregătirea materialelor , salutul , efectuarea prezenței , pregătirea
pentru lecție (deschiderea manualului si a atlasului la pagina indicată)
, pornirea videoproiectorului .
2 Verificarea cunoștințelor anterioare :
-verificarea temei
-verificarea cunoștințelor anterioare
a. Ce forme de relief cunoașteți ? (munți , dealuri , podișuri și câmpii )
b. Ce reprezentăm pe o hartă fizică cu culoarea verde ? (câmpiile ).
Dar cu culoarea albastră ? (râurile , lacurile și oceanele )
c. Ce este altiutudinea ? (înălțimea unui punct fix calculată în funcție
de nivelul mării , care reprezintă 0 )
d. Care este unitatea de relief cu altitudinea cea mai ridicată ? (munții)
e. Ce sunt continentele ? (sunt părți ale uscatului înconjurate de apă)
f. Ce continente cunoașteți ? ( America , Europa , Asia , Africa )
g. Care sunt cele mai importante caracteristici ale scoarței terestre ?
(este solidă , compusă din multe minerale și roci si are o grosime de
până la 70 de km )

5
3. Dobândirea cunoștințelor
-profesorul anunță tema lecției și obiectivele pe care elevii trebuie să
le urmărească
-la nivel frontal prin conversție profesorul solicită elevilor să observe
imaginile derulate și să comenteze ce observă

-Se deruleaza imagini pe baza unui videoproiector, ilustrand peisaje

geografice din diferite zone ale Europei. Se fac scurte comentarii
:

- Ce au reprezentat imaginile prezentate anterior?( peisaje

geografice din Europa)

-Primele imagini cuprindeau peisaje si forme de relief specifice

Europei Nordice, apoi, peisaje din Europa Sudica , iar in
ultimele imagini erau prezentate Insule apartinatoare diferitelor
tari din continentul european. Care dintre aceste imagini v-a
impresionat mai mult ?( Muntii din Norvegia.Insulele din
Grecia.Insulele din PortugaliaMarea Mediterana.Alpiimuntii
vechi si pitoresti din Scotia, etc)

-Trebuie retinut faptul ca Europa cuprinde pe teritoriul sau toate

formele de relief : munti, dealuri, podisuri si campii, insa cea mai
mare parte este reprezentata de campii si dealuri joase.

-In comparatie cu celelalte continente, este continentul cu cea mai

mica altitudine.

- Daca ati urmarit cu atentie imaginile si indicatiile mele, care imi zice
in ce lant muntos se afla cea mai mare altitudine?( Muntii Alpi)

6
- Dupa prezentarea acestora, cu caracteristicile importante ale acestor
unitati, avand la indemana atlasele geografice, manualele si hartile
fizice ale Europei si ale Romaniei, elevii se grupeaza cate doi pentru a
identifica principalele unitati majore de relief (muntii si campiile) si
principalele tarmuri ale continentului; un rand va identifica tarmurile
din Europa, un rand muntii din Europa, iar cel deal treilea rand
campiile din Europa.

- pe baza celor comunicate la clasa profesorul impreuna cu elevii vor

realiza schita lectiei la tabla si elevii vor nota in caiete

4. Fixarea cunoștințelor

- profesorul scoate la harta 3 elevi care vor indica principalele unitati

de refief din Europa

5. Evaluarea cunoștințelor

-profesorul solicită elevilor să rezolve exercițiile de pe fișa de evaluare

7
8
 Care sunt principalele lanturi muntoase din parte sudica a
Europei? ( Muntii Scandinaviei si Muntii Scotiei)

Care este unitatea de relief care domina ?( campia- Campia

Europei de Est)

Dati exemple de munti tineri? (Alpii, Pirinei, Carpatii,

Apenini, Caucaz)

Ce lant muntos strabate teritoriul tarii noastre?( Muntii

Carpati)

Care sunt principalii valcani activi din Europa? ( Vezuviu si

Etna)

Enumerati cateva mari. (Marea Neagra, Marea Caspica,

Marea Egee, Marea Adriatica, Marea Nordului)

Care sunt principalele forme de relief ale litoralurilor? (plaje, dune de

nisip, estuare, lagune, canale, delte, fiorduri)

9
 Schița lecției
Relieful Europei
A. Trăsăturile reliefului European

Relieful = totalitatea denivelarilor scoartei terestre

-Europa- prezinta altitudinea medie cea mai coborata ( 340 m) fata

de alte continente

-relief complex, alc. din : munti, dealuri, podisuri si campii

-cea mai mica altitudine este de – 28m, in Campia Marii Caspice

-cea mai mare altitudine este de 4807m in M-tii Alpi( vf. Mont
Blanc)

-83% - campii si dealuri joase

B. Principalele unități de relief

- in N - M-tii Scandinaviei si M-tii Scotiei

- in S - C. Europei de N si C. Europei de E- domina

lanturi muntoase tinere: Pirinei, Alpi, Carpatii, Balcani,

Caucaz, Apenin, Dinarici, Pindului

campii : C. Padului, C. Panonica, C. Dunarii

- se produc cutremure frecvente, in special in partea sudica, unde

vulcanismul este activ:Etna, Vezuviu

10
 C. Relieful litoralurilor Europene

Europa are cele mai variate tipuri de tarmuri dintre celelalte

continente

- a) Tarmuri joase- la contactul dintre campii si mare –M.

Nordului, M. Baltica, M. Adriatica

ex: - cu plaje si dune

- cu estuare

- cu lagune si limane

- cu delte

- b) Tarmuri inalte- la contactul marii cu zonele inalte

ex: - cu fiorduri ( Norvegia)

- cu rias ( Spania, Franta)

- cu canaluri ( M. Adriatica)

11
 Fișa de evaluare
1. Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. Varful Mont Blanc se afla in muntii..(Caucaz/Alpi)

b. Etna este un munte ..(vulcanic/ cristalin)

c. In nordul europei se afla muntii..(Scandinaviei / Carpati)

2. Completati spatiile punctate:

a. Totalitatea denivelarilor scoartei terestre reprezinta.

b. relieful complex este alcatuit din ., ., ..si

c. Cea mai mare altitudine este de 4807m in muntii

3. Asociati coloana A cu coloana B.

A. B.

1. Norvegia a. Tarmuri inalte cu rias

2. Spania b. Tarmuri inalte cu

fiorduri

3. Marea Adriatica c. tarmuri cu canale

Barem de corectare:

1.a. Alpi10p; b. vulcanic10p; c. Scandinaviei.10p

2.a. reliefu..5p; b. munti, podisuri, dealuri si campii..20p; c. Alpi..5p

3. 1-b, 2-a, 3-c.30p

10p din oficiu

12
 II ANALIZA AUTOREFLEXIVĂ
Procesul de învăţământ este condiţionat în mare măsură de
obiectivele şi de conţinutul educaţiei, de concepţia pedagogică
dominantă, acestea influenţând esenţa activităţii, formele şi gradul în
care elevii desfăşoară activitatea de învăţare, caracterul relaţiilor
profesor-elevi, nivelul de colaborare şi cooperare între elevi. În
contextul reformării sistemului de învăţământ, optimizarea
strategiilor instruirii se află în centrul cercetărilor psihopedagogice.
Strategia instruirii este definită ca ansamblu de forme, metode,
mijloace tehnice şi principii de utilizare a lor, cu ajutorul cărora se
vehiculează conţinuturile în vederea atingerii obiectivelor. Din altă
perspectivă, strategia procesului de învăţământ este echivalată cu
operaţia de proiectare, organizare şi realizare a unei înlănţuiri de
situaţii de predare-învăţare prin parcurgerea cărora elevul asimilează
conţinutul ideatic, sistematizat în diferite obiecte de studiu, îşi
formează sistemul de abilităţi prevăzute de programele şcolare.
Cercetările realizate de P. Janet, J. Piaget, Vîgotski, au relevat
că la baza însuşirii cunoştinţelor se află acţiunea în dubla ei ipostază:
acţiunea externă/obiectuală şi acţiunea internă/mintală. Considerând
strategia didactică un mod de combinare optimă a metodelor şi
mijloacelor de învăţământ, I. Cergit enumeră următoarele criterii
pentru stabilirea ei: concepţia pedagogică generală a epocii şi
concepţia pedagogică personală a educatorului; obiectivele
instructiv-educative;natura conţinutului; tipul de experienţă de
învăţare propusă elevilor; principiile/normele, regulile didactice;
dotarea didactico-materială a şcolii; timpul şcolar disponibil.
Stilul de predare reuneşte particularităţile individuale ale
profesorului, ,,modalitatea sa proprie de lucru cu elevii”, ,,stilul său
original de instruire a elevilor”. Conceptul de stil educaţional s-a
13
 impus relativ recent în literatura pedagogică, interesul crescut
pentru această problematică fiind generat de perspectiva
interdisciplinară în ştiinţele educaţiei.
Stilul este asociat comportamentului, se manifestă sub forma
unor structuri de influenţă şi acţiune, prezintă o anumită consistenţă
internă, stabilitate relativă şi apare ca produs al ,,personalizării”
principiilor şi normelor care definesc activitatea instructiv-educativă.
Stilul de predare al profesorului asigură un caracter personal predării,
o orientează prin ,,trăsături” permanente, având o valoare
metodologică, operaţională pentru situaţiile problematice ale
predării-învăţării. Stilul imprimă pecetea personalităţii în rezolvarea
problemelor, în orientarea soluţiilor.
Stilul cadrului didactic se concretizează prin alegerile potrivite
cu situaţiile de instruire, în alegerea metodelor şi formelor de lucru
pedagogic prin care el realizează un randament /performanţă
pedagogică superioară.
Cercetările relevă o multitudine de stiluri/comportamente de
conducere în educaţie, fiind frecvent asociate stilului: democratic,
autoritar, laissez-faire.
a). Stilul de conducere autoritar se caracterizează prin selectarea
şi promovarea tehnicilor, a procedeelor de învăţare, a modalităţilor
de lucru, a etapelor activităţii dirijată efectiv de către profesor. El
structurează timpul, nu încurajează iniţiativele, sancţionează
atitudinile şi rezultatele instruirii elevilor, menţine o anumită distanţă
faţă de grup.
b). Stilul de conducere democratic: profesorul încurajează
implicarea activă a elevilor în procesul învăţării, iniţiativa,
potenţialul lor creativ; valorizează experienţa cognitivă a elevilor,
cooperează şi conlucrează cu elevii în organizarea situaţiei de
învăţare; prezintă criteriile comune de apreciere, de întărire
pozitivă/negativă pe care le respectă împreună cu elevii; se comportă

14
 ca un membru al grupului.
c). Stilul ,,laissez-faire”: relevă rolul pasiv al educatorului,
indiferenţa, minimalizarea fenomenelor semnificative în procesul
instruirii; acceptă deciziile elevilor, comune ori individuale; nu face
evaluări la adresa comportamentelor elevilor, manifestă un nivel
scăzut al aspiraţiilor şi exigenţelor pedagogice ale predării; lasă
demersul didactic să meargă de la sine; favorizează obţinerea de
rezultate slabe ale elevilor la învăţătură şi manifestarea conduitelor
deviante.
Deşi poartă amprenta personalităţii educatorului, stilul predării
se poate ameliora/schimba. Activitatea de predare poate fi
predominantă de stiluri diferite care influenţează mai mult sau mai
puţin modul în care elevii se raportează la învăţător şi la sarcina de
învăţare sau atmosfera din clasă.
Un bun educator este capabil de o mare varietate de stiluri
didactice, având posibilitatea de a-şi adapta munca sa diferitelor
circumstanţe, conferind predării flexibilitate şi mai multă eficienţă.
Cercetările realizate pun în evidenţă faptul că, pentru materiile de
bază din ciclul primar (citire, scriere, matematică etc.), stilurile
bazate pe dirijare şi control sistematic, pe individualizare şi motivaţie
extrinsecă sunt mai eficiente decât alte stiluri didactice.
Atmosfera psihologică de lucru creată de profesor constituie un
factor decisiv pentru eficienţa lecţiei pe care o predă; această
atmosferă psihologică de studiu este o sinteză/rezultantă a
atitudinilor, a concepţiei sale despre profesia de educator şi a
conduitei sale. Se vorbeşte tot mai mult de necesitatea perfecţionării
profesionale a educatorului, de realizarea unei treceri paradigmatice
de la abordarea tradiţională a educaţiei ,,tip produs”, centrată pe
profesor, către abordarea ,,tip proces”, progresistă, interactivă,
centrată pe elev. Au fost promovate diverse modele de
profesionalitate şi profesionalizare a viitorilor educatori, capabili
15
 să-şi analizeze propriile practici, să-şi îmbunătăţească stilul de
predare, să rezolve probleme, să inventeze strategii.
Modelele actuale de formare a viitorilor educatori marchează
trecerea de la ,,o meserie artizanală” în care se aplică tehnici şi
reguli, spre profesie, în care educatorul construieşte strategii de
predare–învăţare, bazându-se pe cunoştinţe, experienţa didactică
anterioară, realizând o ,,expertiză” a acţiunii educaţionale.
Programele de formare iniţială a viitorilor educatori se concentrează
pe identificarea competenţelor profesionale solicitate de statutul şi
rolul lor profesional, pe natura şi geneza lor utilizându-se rezultatele
studiilor şi cercetărilor experimentale, aporturile recente ale
psihologiei cognitive.

16
 III TESTUL DOCIMOLOGIC
Testele sunt instrumente folosite in evaluarea educationala. In
Latina veche ,,testimonio” insemna <<marturie, dovada” a ceea ce se
intampla in spiritul adevarului(d. Ungureanu,op. citata) .In limba
engleza ,,to test”inseamna ,,a incerca, a pune la incercare, la proba”.
Testul docimologic este o alternativa si o cale de eficientizare
a evaluarii traditionale. Este o proba standardizata, ce asigura o
obiectivitate mai mare in procesul de evaluare.
Functionalitatea testelor docimologice depinde de o serie de
conditii riguroase, mai ales de natura tehnica. Folosirea, in timp, a
testelor pentru evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor a condus la
sesizarea anumitor precautii de care trebuie sa se tina seama. In
literatura de specialitate aceste ,, conditii riguroase”se regasesc sub
denumirea de,,calitatile” testelor. Aceste calitati sunt: identitatea,
validitatea, fidelitatea,consistenta, omogenitatea, amplitudinea,
sensibilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea, economicitatea,
operativitatea, legatura cu alte teste, etc.
Testele docimologice sunt doar acele teste pedagogice care
continua si prelungesc evaluarea specifica pana la acordarea efectiva a
unui calificativ sau a unei note si care ierarhizeaza, clasifica elevii
dupa performantele obtinute, dupa prestatia de moment sau
cumulativa(I.Holban, 1995, I. T.Radu, 1999)
In concordanta cu aceasta diferentiere, orice test docimologic
este inevitabil un test pedagogic si, in acelasi timp, un test de
cunostinte.
Avantajul lor este acela ca permit verificarea intregii clase intr-
un timp foarte scurt.Ele incearca sa acopere esentialul din intregul
continut ce trebuie asimilat si determina formarea unor deprinderi de
17
invatare semnificativa la elevi.
Dezavantajul principal consta in faptul ca testele favorizeaza o
invatare ce apeleaza la detalii, la secvente informationale izolate si nu
stimuleaza formarea capacitatilor de prelucrare a acestora, de sinteza
sau de creatie.
Elaborarea unui test docimologic constituie o activitate
laborioasa.Presupune parcurgerea mai multor etape:
a) Precizarea obiectivelor- realizarea unei concordante intre
acestea si continutul invatamantului.
b) Documentarea stiintifica – identificarea si folosirea surselor
ce conduc la o mai buna cunoastere a problematicii vizate.
c) Avansarea unor ipoteze, prin conceperea sau selectionarea
problemelor reprezentative ale intregului continut asupra caruia se
face verificareaTrebuie avut in vedere atat continutul de verificat, cat
si posibilitatile elevilor.Selectia operata este determinata de specificul
fiecarei discipline de invatamant.
d) Experimentarea testului, adica aplicarea lui la o populatie
determinata.
e) Analiza statistica si ameliorarea testului. Itemii alesi in
vederea includerii lor in testare trebuie sa acopere o parte cat mai
importanta din continutul de examinat si sa nu realizeze doar o
examinare prin,,sondaj”.

18
 TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

EXEMPLU PENTRU GEOGRAFIA EUROPEI

OBIECTIVE:sa precizeze locul Europei pe glob

Sa recunoasca tipul de clima
Sa arate locul pe care-l ocupa Europa in lume ca
marime si ca numar de locuitor
Sa completeze un text lacunar apeland la cunostintele
insusite anterior.

Alege raspunsul corect:

1. Continentul Europa este asezat in:
Emisfera nordica
Emisfera sudica
La Polul Nord

2. Europa are o clima temperata?

Da
Nu

19
3. Ca numar de locuitori ocupa:
Primul loc in lume

Ultimul loc in lume

Al doilea loc in lume

4. Ca marime este:
Penultimul in lume
Al saselea in lume

5. Completeaza:
Continentul Europa este asezat in emisfera________.El este
marginit la vest de Oceanul_______,la nord de_______,la est de
Muntii_______,la sud-est de Marea______,Muntii______si
Marea_____,iar la sud de Marea________.Are o suprafata de
peste______km2 si aproximativ ________locuitori.
Relieful este ______, iar clima ________.

20
 Bibliografie
www.wikipedia.ro
www.didactic.ro
www.rasfoiesc.ro
Dumitriu, Gh., Comunicare şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1998
Dragu, A., Structura personalităţii profesorului, E.D.P.,
Bucureşti,1996
Ionescu, M., Chiş, V., Strategii de predare-învăţare în
concordanţă cu scopurile didactice,în Sinteze pe teme de didactică
modernă, Tribuna Învăţământului, Bucureşti, 1986
Potolea, D., Profesorul şi strategiile conducerii învăţării,
Editura Academiei, Bucureşti, 1989
Şoitu, L., Pedagogia comunicării, E.D.P., Bucureşti, 1997

21