EVALUAREA GEODIVERSITĂȚII UNOR

FORME DE RELIEF DIN BAZINUL VĂII

GÂRDA SEACĂ ÎN SCOPUL
PROTEJĂRII ȘI PROMOVĂRII
ACESTORA

Coordonatoorul lucrării:
Lect.univ.dr. Radu Negru
Masterant : Andreea Luca
 CUPRINS
• I Introducere-obiectivele lucrării
• II Harta pricipalelor forme endo-exocarstice din bazinul hidrografic Gârda
Seacă
• III Harta geologică
• IV Harta repartiției solurilor
• V Elemente climatice
• VI Inventarieria elementelor abiotice : Geositul Ghețarul de la Scărișoara
• VII Geositul Avenul Sohodol II
• VIII Geositul Peștera Coiba Mare
• XIX Protejarea elementelor endo-exocarstice identificate în bazin
• X Promovarea bazinului hidrografic Gârda Seacă
• XI Concluzii
• XII Bibliografie
I INTRODUCERE-OBIECTIVELE LUCRĂRII
• Lucrarea de față este o evaluare a elementelor geografice și geologice din
cadrul Bazinului Gârda Seacă , studiu prin care se dorește cunoașterea și
promovarea geositurilor , ca obiective turistice . In analiza efectuată s-a
considerat bazinul fidrografic ca unitate fizico-geografică de studiu.
• Scopul evaluării este de a evalua geodiversitatea geositurilor Ghețarul
Scărișoara , Avenul Sohodol II și Peștera Coiba Mare .
 II HARTA PRINCIPALELOR FORME EXO-
ENDOCARSTICE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC
GÂRDA SEACĂ
 III HARTA
GEOLOGICĂ
 IV HARTA
REPARTIȚIEI
SOLURILOR
 V ELEMENTE CLIMATICE
La Arieseni se remarcă două maxime medii lunare , în iulie și decembrie .

Cantități medii lunare multianuale de precipitații la postul pluviometric

Arieșeni din bazinul hidrografic al Arieșului (1990-2000) .
 VI INVENTARIEREA ELEMENTELOR
ABIOTICE
GEOSITUL GHEȚARUL DE LA SCĂRIȘOARA
Ghețarul de la Scărișoara se deschide la zi prin intermediul unui aven având forma unei
pâlnii ușor elipsoidale și ale cărei dimensiuni sunt cu adevărat impresionante : 60 m
diametru maxim si 48 m adâncime .

Avenul peșterii Scărișoara

https://www.ropedia.ro
Avenul, Sala Mare și ”Biserica” alcătuiesc sectorul turistic al peșterii, care
poate fi parcurs fără echipament speologic spre deosebire de celelalte două
săli.

Planul peșterii Ghețarul de la Scărișoara

 VII GEOSITUL AVENUL SOHODOL II

Avenul Sohodol II este situat la 1150 m altitudine

absolută și la 40 m altitudine relativă , de versantul
stâng al Văii Sohodol , la 2,5 km amonte de
confulența acesteia cu Valea Gârda , bazinul
Arieșului Mare , Munții Bihor.
Interfluviul in care se găsește intrarea Avenul Sohodol II adăpostește pe versantul
opus (intre Valea Gârdișoara-Gârda) intrările în rețteaua Coiba Mică – Coiba Mare
(5890m dezvoltare ) și Peștera Oilor (545 m dezvoltare )

Intrarea în Avenul Sohodol II

https://www.google.com/search?q=avenul+sohodo
 VIII GEOSITUL PEȘTERA COIBA MARE

Geositul peșterii Coiba Mare este localizat la aproximativ 300 m de cătunul Casa de Piatră

Schița obiectivelor turistice

https://summitadventure.ro/2016/07/27/pesteri-coiba-mare-coiba-mica/
 Peștera Coiba Mare prezintă cel mai mare portal de peșteră din România și o
morfologie subterană specifică peșterilor săpate în regim batifreatic , cu numeroase
galerii cu secțiune circulară, labirintice , rețeaua însumând peste 5 km dezvoltare
împreună cu peștera Coiba Mică de care se leagă printr-un sifon lung lung de 60 m și
10 m adâncime.
 XIX PROTEJAREA ELEMENTELOR ENDO-
EXOCARSTICE INDENTIFICATE ÎN BAZIN
• Bazinul hidrografic Gârda Seacă face parte din arealul protejat Parcul Natural
Apuseni. Pentru a nu polua zona si evitând aspectul inestetic este recomandat ca
vizitatori sa depoziteze deșeurile în spațiile special amenajate , pentru a nu fii
abandonate necorespunzător , ele pot fii inghițite de animale astfel viața acestora
este pusă în pericol. Deasemenea este important pentru turiști amenajarea ,
întreținerea panourilor de avertizare , acestea nu trebuie sa fie modificate ,
deteriorate sau distruse. Crearea de noi poteci sau scurtarea potecilor existente
trebuie evitate. Potecile marcate indică drumul spre destinație, iar scurtarea
acestora poate duce la accidente. În plus, putem distruge covorul vegetal sau
deranja păsările și animalele. Ruperea, tăierea, distrugerea sau alterarea
vegetației sunt strict interzise. Pentru protejarea biodiversității, vizitatorul nu
trebuie să intervină în nici un fel (chiar dacă este motivat de intenții bune) asupra
plantelor, arbuștilor sau a copacilor. Vegetația oferă hrană și adăpost multor
specii de păsări, amfibieni, reptile și animale.
 X PROMOVAREA BAZINULUI
HIDROGRAFIC GÂRDA SEACĂ
• Promovarea zonei se face atât prin panourile informative prezente în apropierea
obiectivului cât și online pe site-ul http://www.parcapuseni.ro.
• Alte modalități de promovare a zonei pe plan internațional este acordarea unor
titluri : În data de 8 octombrie 2009 în cadrul Galei Premiilor EDEN de
la Bruxelles Parcul Natural Apuseni a fost premiat ca destinație turistică de
excelență și promovat pe site-ul oficial European Destinations of
Excellence (EDEN), unde are o pagină proprie ce include și un film de prezentare
oferit gratuit din parteaComisiei Europene.
 XI CONCLUZII

Relieful carstic din bazinul hidrografic al Gârdei Seci se edifică drept o resursă
turistică cu veritabilă zestre activă.
Peșterile și avenele constituie elementul morfologic definitoriu pentru spațiul
analizat , prin densitatea mare ,dezvoltarea lor și prin patrimoniu speleal pe care-l
înglobează. Valorificarea turistică a mediului endocarstic este deficitară.
Exploatare turistică se poate face și prin turism speologic specializat cu excepția
peșterilor de clasa A .
 XII BIBLIOGRAFIE
• Balintoni, I., (1987), Harta geologică a Republicii Socialiste România, nr. 59, d:
Poşaga
• Bleahu, M., (1974), Morfologia carstică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
• Bleahu, M., (1982), Relieful carstic, Editura Albatros, Bucureşti
• Cocean, P., (1995), Peşterile României. Potenţial turistic, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 260 pp. + 12 foto
• Cocean, P, (2000), Munţii Apuseni. Procese şi forme carstice, Editura Academiei
Române, Bucureşti
• Cocean, P, Dezsi, Şt., (2001), Prospectare şi geoinformare turistică, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca
• https://paradisul-pasarilor.ro
• https://ro.wikipedia.org