Dr.univ.

Florea Călin
Masterant : Luca Andreea
• Planul rectangular, bastioanele de la colţuri, intrarea - situtată
într-un bastion - şi un turn locuibil formeaza prima faza a
fortificației. Într-o a doua fază, fortificaţia a fost mărită -
suprafaţa ei fiind dublată -, în spatele zidurilor de nord şi de
vest ale incintei fiind adaugate ziduri din piatră fasonată legate
cu pământ , acestea adăposteau depozite de provizii iar
pardoselile lor fiind utilizate ca platforme pentru luptă.
• Drumul de acces (1) ne
aduce in fata sistemului
de aparare al cetatii care
cuprindea: valuri de
pamant (2), un zid de
piatra flancat de trei
bastioane (3) si o dubla
palisada (4). Platoul
superior era ocupat de
doua turnuri locuinta la
care se ajungea pe o scara
monumentala. Tot aici
gasim urmele unui turn
de veghe (5). Pe terasele
mamelonului au fost
identificate si patru
sanctuare rectangulare
(6), cisterne de apa (7) si
turnuri de observatie (8).
• Cetatea Blidaru se află pe masivul muntos munții Orăștiei la
cota 703 metri.
• În afara ruinelor fortăreței, vizitatorii pot vedea cum arăta una
dintre marile cisterne de alimentare cu apă păstrate din vremea
dacilor. Construcția de formă paralelipipedică, cu pereții din
cărămidă tencuiți cu nisip și var, avea o capacitate de aproape
200 metri cubi și era alimentată cu apa unui izvor, printr-o
conductă de lut ars.
• Cetatea Dacică Blidaru face parte din cele 6 fortărete dacice din
Munții Orăștiei care fac parte de patrimoniul mondial
UNESCO din România.
• Cetatea a fost construita în sec I î.Hr și avea rolul de a proteja
Sarmizecetusa Regia împotriva cuceriri Romane .
• Cetatea Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortărețe
militare ale Dacilor , dar în prezent ruinele –monument istoric ,
au rămas doar o destinație pentru turiștii pasionați de excursie
pe munte. La fel ca și celelalte fortărețe.
• Singurele căi de acces sunt potecile cea mai folosită dintre ele
porneşte de la marginea satului Costeşti şi străbate o pădure de
fag şi apoi una de mesteacăn urcuşul durează cel puţin o oră .
• Restaurarea şi punere în valoare a cetăţii dacice de la Blidaru a
fost elaborat în anul 1977 şi prevedea lucrări ample realizate
după ce monumentul istoric a fost nominalizat în planul de
măsuri aprobat de Plenara C. C. al PCR, din 26 – 27 octombrie.
• Proiectul realizat de Institutul de Proiectări Hunedoara
prevedea consolidarea zidurilor de incintă, a cazematelor şi
bastioanelor, a turnului locuinţă, curăţarea cisternei antice de
apă, realizarea unui circuit de vizitare prin amenajarea unor alei
din piatră mărgăritar, amplasarea unor construcţii de protecţie a
turnului – locuinţă, împrejmuirea aşezării, efectuarea drenajelor
şi sistematizarea terenului pentru scurgerea apelor pluviale. O
parte din lucrări au fost realizate în anii următori.
• http://www.traseeromania.ro/cetatea-dacica-costesti/
• Constantin DAICOVICIU, Hadrian
DAICOVICIU, Sarmizegetusa. Cetăţile şi aşezările dacice din
Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1962
Hadrian DAICOVICIU, Ioan GLODARIU, Ion PISO, Un
complex de construcţii în terase din aşezarea dacică de la
Feţele Albe, în Acta Museu Napocensis, X, 1973
Hadrian DAICOVICIU, Stefan FERENCZI, Ioan
GLODARIU, Cetăţi şi aşezări dacice din sud-vestul
Transilvaniei, Bucureşti, 1990
• https://adevarul.ro/locale/hunedoara/marele-proiect-cetatii-
dacice-blidaru-anii-70-funicularul-doi-kilometri-urma-
schimbe-soarta-1_594a91655ab6550cb85d3b4b/index.html