UNIVERSITATEA

,,DIMITRIE CANTEMIR,,
Evaluarea potențialului turistic în bazinul
hidrografic Gârda Seacă
Prof.Lect. Univ. Pascu Talita
Student : Luca Andreea-Maria
 Cuprins
 I Localizare
 II Limite
 III Cadru natural
 IV Potențialul economic
 V Populația
 VI Infrastructura
 VII Etnografie și folclor
 VIII Analiza privind evaluarea potențialului turistic
 XI Analiza Swot privind potențialul turistic
 Bibliografie
 I Localizare

Fig. 1 Localizare a Bazinului hidrografic Gârda Seacă

http://apusenitv.ro/stiri-apuseni/harta-muntii-apuseni/
 Limite
 N-Masivul
Vlădeasa
 S-Depr. Brad
 V-Munții
Bihorului
 E-Muntele
Mare

Fig.2 Bazinul Gârda Seacă

 III Cadru natural
 Cheii întalnim
delungul vaii
Gârda Seacă ,
de la Coiba
Mică , și valea
Ordâncușei


http://pensiunea
izbucultauz.ro/i
zbucul-tauz Fig.3 Cheile Ordâncușei
https://turism.bzi.ro/cheile-ordancusei-parcul-
natural-apuseni-foto-60861
 Fig.4 Ghețarul Scărișoara
http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/pestera-scarisoara
Complexul Scărișoara
 Este o formațiune carstică complexă ce cuprinde un

sistem exocarstic și un sistem etajat de peșteri.

 Geomorfologie , M. Ilelenicz ed. Universitara
 Peștera Coiba Mare face parte din sistemul Coiba Mare-
Coiba Mică-Izbucul Tăuz , este în imediata apropiere a
satului Casa de Piatră.
 Gura de intrare apeștrii are cel mai mare portal de intrare
în peșteră din România (74m lungime , 47m înălțime )

Fig.5 Peștera Coiba Mare

https://locuridinromania.ro/judetul-alba/comuna-arieseni/pestera-coiba-
Fig. 6 Peștera Gârdișoara
https://alinamishu.wordpress.com/category/romania/alba/valea-gardisoara/
  Izbucul Tăuz
 Lacul este de un albastru –turcoaz impresionant : -adâncimea
lui este cu aproximație 100 de m iar prin galeriile subterane
face legătura cu râul care intră în peștera Coiba Mare după
care se varsă în Gârda Seacă.
 http://pensiuneaizbucultauz.ro/izbucul-tauz/

Fig.7 Izbucul Tăuz

  Ponoare , doline , lapiezuri în depresiunea închisă ,
ocoalele în apropierea cătunelor Ghețari și Ocoale ,
și pe platoul carstic Scărișoara.
 http://dreamdestination.ro

Fig. 8 Doline
https://www.natge
o.ro/explorari/spe
ologie/9323-
palniile-carstice
 Hidrografie
 Valea Gârda Seacă
 -își are izvorul din Șesul Gârzii , are o lungime de
peste 20 km
 -primul izvor (Gura Apei) trece o primă zonă de
calcare , unde formează chei adânci și câteva mici
peșteri
 -în a doua bară de calcare formează alte chei
primind mici afluenți pentru a se pierde apoi în
peștera Coiba Mică
 http://www.rasfoiesc.com
Fig.9 Râul Gârda Seacă
http://www.dreamdestinations.ro/valea-garda-seaca-parcul-natural-apuseni-romania-8000/
 Clima
Zona munților Apuseni are un climat continental
moderat și de tranziție , zona munțiilor este infulențată
de mai multe mase de aer , în partea de N este
infulențată de mese de aer rece (scandinavice) in partea
de vest se resimt mase de aer răcoros iar din partea
sudică se resimte un aer cald tropical .
https://ro.wikipedia.org
 Vegetație și faună
 Plante ocrotite prin lege
 -floarea de colț , strugurele ursului , frasinul de la
Aiton

Fig. 10 Floare de Colț

Fig. 11 Strugurele Ursului
https://adelaparvu.com/2014/07/16/flo
http://ziarullumina.ro/strugurii-ursului-
area-de-colt-cultivata-in-gradina-da-se-
cei-mai-buni-prieteni-ai-rinichilor-
 În cadrul faunei sunt declarate ,,monumente ale
naturii,, : acvilele, corbii, păsările insectivore.

Fig.12 Acvilă Fig.13 Corb

http://www.puterea.ro/social/s https://ro.wikipedia.org/
urpriza-ornitologica-de-proportii- wiki/Corb
simbolul-national-acvila-de-
munte-identificata-in-dobrogea-
127593.html
 IV Potențialul economic
  Agricultura este principala functie a motilor si se practica pana
la 1200m, altfel climatul rece nu favorizează decat cultivarea
cartofului, orzului si graului care risca sa nu se coaca din cauza
temperaturilor neprieelnice.
 Pasunile intinse de pe culmile cele mai inalte  ajuta la cresterea
oilor si a bovinelor. Suprafetele  necultivabile mai sunt folosite
pentru cultivarea  ierburilor care sunt cosite pentru furajarea
animalelor  la  iarna. Cea mai  mare  bogatie    acestei  zone o
constituie padurile de molid care ajuta la  prelucrarea lemnului,
unde meseria de dogar este  dominanta  printre moti si incepe
de la  alegerea lemnului pentru  doage si pana la inchegarea
butoaielor,putinilor si  donitelor,precum si de confectionarea
tulnicelor si  obiectelor de artizanat: fluiere, plosti, donicioare.
 https://biblioteca.regielive.ro
 V Populația
 In  muntii Apuseni  asezarile omenesti permanente sub
forma de catune ajung  pana  pe platoul de la Ocoale-
Scarisoara, la 1200m .

Fig. 14 Hora moților

http://www.buletinde
carei.ro/2014/07/motii
-din-ianculesti-si-
marna-la-sarbatoarea-
traditionala-de-la-
crucea-iancului.html
 VI Infrastructura
 In cadrul muntilor întalnim rute cu puncte de
intersectie in urmatoarele localitati:  Lunca,
Varfurile, Brad, Campeni , Arieșeni , Gârda .
 Se poate ajunge in muntii Apuseni din Cluj-Napoca,
urmandu-se drumurile E 60  sau E 81, pana in
Turda, iar de aici fie pe DN 75 la Campeni .
 http://
www.qreferat.com/referate/turism/MUNTII-APUSENI628.p
hp
 VII Conservarea și protecția mediului
  Principalele elemente care definesc cultura populară
sunt :elemente  de etnografie  si folclor,arhitectura si
tematica populara și traditionala, creatia artistica:
mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, muzical
si etnografic.
 http://
www.qreferat.com/referate/turism/MUNTII-APUSENI628.ph
p
Fig.15 Cântec la
tulnic
http://melodor.blo
gspot.ro/2014/04/c
antece-din-tara-
motilor-tulnic.html
  Elemente de arta
populara  caracterizate  prin originalitate, si  funct
-ionalitate  specifice Tării Moților
 Sunt :obiectele  executate  din lemn
(tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte cu decoratii
ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare  ornate
cu  piele,unelte  din  metal  cu  ornamentatii.
 http://www.qreferat.com/referate/turism/MUNTII-APU
SENI628.php

Fig. 16 Confecționarea ciuberelor

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/povestile-
ultimilor-mesteri-dogari-fac-ciubere-Tara-motilor- Fig. 17Țesături tradiționale
Impreuna-tata-calul-nostru-iancu-ajunegam- http://www.turismvidra.ro/etn
dunare-1_583830cb5ab6550cb8d62a49/index.html ografie.html
VIII Analiza privind evaluarea
potențialului turistic
IX Analiza Swot privind
Potențialul Turistic
 Bibliografie
 http://www.rasfoiesc.com
 http://pensiuneaizbucultauz.ro/izbucul-tauz/
 http://dreamdestination.ro
 Geomorfologie , M. Ilelenicz ed. Universitara
 http://www.geomorphologyonline.com
 https://ro.wikipedia.org
 https://biblioteca.regielive.ro
 http://
www.qreferat.com/referate/turism/MUNTII-APUSE
NI628.php