Politica comercială a UE

Schimburi comerciale în avantajul

dumneavoastră
O imagine de ansamblu

Comerț
 Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri
la întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele
cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa
(http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016
Print ISBN 978-92-79-61043-1 doi:10.2781/070279 NG-01-16-753-RO-D
PDF ISBN 978-92-79-61055-4 doi:10.2781/646975 NG-01-16-753-RO-N
© Uniunea Europeană, 2016
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.
 UE este în continuare cel mai mare exportator și importator la nivel
mondial. Dar vremurile sunt în continuă schimbare. În următorii 10 până la
15 ani, 90 % din creșterea mondială se va produce în afara UE.

Politica comercială a UE – inclusiv negocierile actuale cu SUA privind

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) – poate
valorifica această creștere pentru a crea locuri de muncă acasă și a ne
menține influența în străinătate. Descoperiți acțiunile menite să mențină
Europa în poziția de competitor de top în secolul al XXI-lea.

Politica comercială
a UE
Schimburi comerciale în avantajul
dumneavoastră
O imagine de ansamblu
 Introducere
POLITICA COMERCIALĂ A UE
ÎN PREZENT... ȘI ÎN VIITOR
Comerțul reprezintă un element-cheie pentru creștere și locuri de muncă. Politica
comercială este însă în continuă evoluție. Cecilia Malmström, comisarul european
pentru comerț, explică de ce.
De ce sunt importante comerțul și politica
comercială a UE?
Comerțul a avut mult timp un rol esențial în generarea de
creștere și locuri de muncă. În prezent, exporturile UE către
țările din afara Europei sprijină crearea a peste 31 de milioane
de locuri de muncă în cele 28 de state membre – precum și a
peste 19 milioane de locuri de muncă în țări din afara Europei.
De asemenea, se estimează că, în următorii ani, apro-
ximativ 90 % din creșterea mondială se va produce în afara
UE. Dacă ne dorim să valorificăm această creștere, trebuie să
avem acces în continuare la piețele respective. Prin urmare,
UE se ocupă intens de negocierea unor acorduri comerciale
cu țări de la Japonia până la Tunisia. Și, desigur, un viitor acord
de parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții cu SUA
ar acoperi o treime din comerțul mondial și 40 % din produc-
ția globală.
Deschiderea către comerț ne ajută, de asemenea, să
rămânem competitivi, oferind acces întreprinderilor din UE
la cea mai largă gamă de resurse la cel mai bun preț. Și con-
sumatorii au de câștigat: intensificarea comerțului ne aduce
prețuri mai mici în magazine, precum și o gamă mai largă de
produse și servicii de calitate.
Ce impact a avut politica comercială a UE în
ultimii ani?
Politica comercială a UE a avut realizări semnificative în ulti-
mii ani. De exemplu, acordul comercial cu Coreea de Sud va
împlini în curând cinci ani de la intrarea în vigoare. De la data
intrării în vigoare, exporturile de bunuri din UE către Coreea
de Sud au crescut cu 55 %, iar exporturile de servicii cu peste
40 %.
Acordul a eliminat taxele vamale pentru aproape toate
bunurile, dar, fiind primul dintr-o nouă serie de acorduri
comerciale ale UE, a mers și mult mai departe. Acordul a abor-
dat alte tipuri de bariere în calea comerțului, cum ar fi biro-
crația. Acesta a deschis piețele de servicii și de investiții. De
asemenea, acordul a inclus alte măsuri, de la promovarea
concurenței la stimularea dezvoltării durabile.
Acordurile cu Georgia, Moldova și Ucraina constituie un
alt exemplu în acest sens. Pe lângă eliminarea barierelor în
calea comerțului, acestea urmăresc alinierea reglementărilor
2
țării partenere la normele UE. Obiectivul este de a promova
standarde de calitate mai ridicate pentru produse și de a spori
nivelul de protecție a consumatorilor și a mediului.
Care sunt principalele provocări cu care se
confruntă politica comercială a UE?
În prezent, lanțurile valorice mondiale înseamnă că bunu-
rile conțin materii prime și componente din întreaga lume.
Accesul la aceste resurse la prețuri competitive este la fel de
important pentru industria UE precum accesul la piețele de
export.
În plus, serviciile, proprietatea intelectuală și investiți-
ile adaugă, de asemenea, valoare produselor finite. Și servi-
ciile în sine – fie că sunt din sectorul financiar, al turismului
sau al asigurărilor – constituie, de asemenea, exporturi. Prin
urmare, politica comercială trebuie, de asemenea, să vizeze
aceste domenii.
UE consideră în continuare că cea mai bună abordare este
multilaterală  – cu alte cuvinte, în cadrul Organizației Mon-
diale a Comerțului (OMC). Cu toate acestea, OMC funcțio-
nează pe baza unanimității. Este o provocare să convingi 164
de membri să ajungă la un acord. Iar echilibrul economic în
schimbare la nivel mondial afectează centrul de greutate al
intereselor implicate.
Prin urmare, pe lângă activitatea noastră în cadrul OMC,
am negociat acorduri cu grupuri de țări – precum Acordul pri-
vind comerțul cu servicii – care, în viitor, ar putea deveni acor-
duri ale OMC.
Politica comercială este din ce în ce mai
criticată. Care credeți că este motivul?
În urmă cu 20 de ani, politica comercială era în mare măsură
apanajul teoreticienilor. Conferința ministerială a OMC de la
Seattle din 1999 a determinat însă o creștere bruscă a inte-
resului public cu privire la continuarea liberalizării comerțu-
lui. Politica comercială nu se mai limitează la taxe vamale și
contingente, ci este legată în prezent în mod indisolubil de
politicile sociale și de mediu ale unei națiuni, precum și de
strategiile generale de dezvoltare ale țărilor.
În pofida acestui fapt, nu există niciun motiv pentru care
politica comercială ar trebui să interfereze cu alte domenii ale

politicii publice. Într-adevăr, UE se angajează să asigure fap-
tul că acordurile sale comerciale garantează UE și statelor sale
membre libertatea deplină de a legifera în interesul public.
Există numeroase preocupări reale în rândul publicului
și este foarte bine că avem o dezbatere animată și amplă cu
privire la aspectele comerciale în Europa. Cu toate acestea,
există, de asemenea, mult alarmism, în special cu privire la
TTIP. Oamenii au nevoie de fapte – nu doar de vorbe.
De ce noua strategie „Comerț pentru toți”? Ce
doriți să realizați?
Noua strategie vizează îmbunătățirea politicii comerciale a
UE în ceea ce privește generarea oportunităților de export,
care, la rândul lor, creează locuri de muncă pentru oamenii
din întreaga Europă. Aceasta abordează nu numai interese, ci
și valori. Strategia stabilește și o foaie de parcurs clară pentru
negocierile viitoare.
De asemenea, aceasta urmărește creșterea transparen-
ței procesului de elaborare a politicilor comerciale, prin des-
chiderea accesului la negocieri pentru un public mai larg.
De fapt, noua strategie este un răspuns direct la dezbate-
rea publică intensă privind comerțul la nivelul UE. Transpa-
rența este esențială pentru această dezbatere comercială;
prin urmare, la momentul elaborării strategiei sale, Comisia a
consultat sute de grupuri ale societății civile și reprezentanți
ai guvernului. Ca atare, aceasta reflectă angajamentul Comi-
siei Juncker de a asculta preocupările cetățenilor UE și de a
răspunde la acestea.
©©UE
Ce schimbări va aduce în practică strategia
„Comerț pentru toți”?
Noua strategie are patru părți: eficacitate, transparență, valori
și negocieri. Voi menționa numai câteva aspecte-cheie.
Pentru a asigura o mai mare eficacitate, vom actualiza
politica pentru a reflecta noi realități precum creșterea lanțu-
rilor valorice mondiale, economia digitală și comerțul cu ser-
vicii. Ne dorim un parteneriat mai strâns cu statele membre,
cu Parlamentul European și cu părțile interesate. De aseme-
nea, dorim să sprijinim, în special, întreprinderile mici și mij-
locii în toate acordurile comerciale viitoare.
În ceea ce privește transparența, ne extindem măsurile
din cadrul discuțiilor privind TTIP la toate negocierile comer-
ciale ale UE.
În ceea ce privește valorile, ne-am angajat să garantăm
dreptul UE și al statelor sale membre de a legifera în intere-
sul public. De asemenea, acordurile viitoare vor viza dome-
nii precum dezvoltarea durabilă și comerțul echitabil și etic.
În ceea ce privește negocierile, foaia noastră de parcurs
include revitalizarea discuțiilor în cadrul OMC, lansarea de noi
negocieri cu Australia și Noua Zeelandă, precum și asigurarea
punerii în aplicare efective a unor acorduri cu țările din Africa
și Zona Caraibilor.
DG Comerț
ff ec.europa.eu/trade
Site-ul comisarului Cecilia Malmström
ff bit.ly/malmstromeu
3
Date și cifre
O politică comercială comună s-a aflat în centrul integrării europene încă de la intrarea în vigoare
a Tratatului de la Roma, în urmă cu aproape 60 de ani. În prezent, în calitate de cel mai mare
exportator și importator din lume, UE se află în centrul unei complexe rețele mondiale de acorduri
comerciale, contribuind la transformarea comerțului într-un factor generator esențial de creștere și
locuri de muncă în Europa.

1957
Tratatul de la Roma instituie politica comercială
comună

1960
Comisia negociază în numele statelor membre în
cadrul negocierilor comerciale din Runda Dillon

1968
Se introduce primul regulament antidumping al
CEE

1971
Sistemul generalizat de preferințe (SGP) intră
în vigoare, pentru a sprijini țările în curs de
dezvoltare
Comerțul sprijină
DE MILIOANE

1972
Primul acord de liber schimb cu un partener
principal – Elveția

de locuri de muncă în UE
1995
Este instituită Organizația Mondială
a Comerțului

1996
Lansarea strategiei de acces pe piețe, pentru a
deschide noi piețe pentru exportatorii UE
2000 2001
Acordul de la Cotonou deschide calea pentru Lansarea Rundei Doha a OMC – cu obiectivul
acordurile de parteneriat economic (APE) cu statele principal de a îmbunătăți perspectivele
din Africa, Zona Caraibilor și Pacific comerciale ale țărilor în curs de dezvoltare
 Starea comerțului UE – septembrie 2016
UE și uniunea vamală (Andora, Monaco, San Marino, Turcia)
Spațiul Economic European (Norvegia, Islanda, Liechtenstein)
Acord comercial preferențial în vigoare (ALS, APE, DCFTA)
Acord preferențial în curs de adoptare/ratificare
Acord comercial preferențial în curs de negociere
Potențial parteneriat de liber schimb
Acord de investiții autonom în curs de negociere
Acord preferențial în curs de modernizare

2013
2008 Sunt lansate discuțiile cu
Intră în vigoare primul acord SUA privind Parteneriatul
de parteneriat economic: transatlantic pentru comerț și
UE-Cariforum investiții (TTIP)
2015
Strategia UE „Comerț pentru toți” își propune
să facă politica comercială mai responsabilă,
mai eficace și mai transparentă
 Întreprinderile
străine au creat

Fiecare

miliard de EUR
suplimentar în exporturi ale UE creează

MILIOANE DE LOCURI
DE MUNCĂ

14 000
de noi locuri de muncă

ACORDURILE COMERCIALE ALE UE

DE CE BENEFICIEM TOȚI
Cifrele sunt de necontestat: beneficiile comerțului și ale investițiilor sunt imense.
Aceasta face ca politica de liber schimb a UE să fie o sursă importantă de creștere și
locuri de muncă în Europa. Din acest motiv, Comisia depune eforturi pentru a conecta și
mai bine Europa la economia globală.

U E este cea mai mare economie din lume, cel mai mare
exportator și importator, precum și principalul inves-
titor și beneficiar al investițiilor străine. Reprezentând doar
7  % din populația mondială, UE deține peste un sfert din
bogăția mondială, măsurată prin produsul intern brut (PIB),
și anume valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse.
Comerțul contribuie într-o mare măsură la această bogăție.
Comerțul exterior cu bunuri și servicii al UE reprezintă 35 %
din PIB-ul Uniunii, cu cinci puncte procentuale mai mult față
de SUA. Deja în prezent 31 de milioane de cetățeni din UE, a
șaptea parte din populația activă, depind de exporturi ca mij-
loc de trai. Și această cifră nu va face decât să crească în viitor.
Transmiterea unui mesaj unitar
Piața unică a UE, în interiorul căreia bunurile, serviciile, per-
soanele și capitalurile circulă liber, este elementul esențial pe
care se sprijină Uniunea pentru a crea locuri de muncă prin
intermediul schimburilor comerciale cu alte țări și regiuni. De
această piață unică nu răspund guvernele naționale, ci UE. De
asemenea, UE gestionează relațiile comerciale cu restul lumii.
6
Exprimându-se la unison, Uniunea Europeană reușește să se
impună mult mai bine în negocierile comerciale internațio-
nale decât ar putea să o facă individual fiecare stat membru.
Uniunea este un actor economic și politic dinamic, interesele
și responsabilitățile sale la nivel regional și mondial fiind în
plină creștere.
Beneficiile acestei abordări comune solide sunt ușor de
observat. Intensificarea comerțului înseamnă o creștere eco-
nomică mai mare în statele membre, care ne poate sprijini
să depășim criza economică. Comerțul exterior a jucat un
rol dinamic în stimularea creșterii economice timp de mai
multe decenii. Comerțul cu restul lumii s-a dublat în perioada
1999‑2010, iar în prezent aproape trei sferturi din importurile
în UE sunt scutite de taxe sau sunt supuse unor taxe reduse.
UE este cel mai important partener comercial pentru 59 de
țări. Prin comparație, pentru China cifra este 36, iar pentru
SUA, doar 24.
 ©©Fotolia
Este vorba despre competitivitate Acordul de liber schimb între UE și Coreea
Două treimi din importurile UE sunt reprezentate de mate- de Sud
riile prime, bunurile intermediare și componentele de care În 2010, UE și Coreea de Sud au semnat un acord de liber
au nevoie producătorii din UE. Piața europeană trebuie să schimb. Patru ani mai târziu, exporturile către Coreea de bunuri
rămână deschisă pentru aceste produse. Limitarea circulației și servicii fabricate în Europa au crescut dramatic: cu 55 % pen-
acestora și creșterea taxelor la import ar putea avea efecte tru bunuri și cu peste 40 % pentru servicii.
nedorite, cum ar fi creșterea costurilor și scăderea competi- O întreprindere mică din UE care a valorificat la maximum acest
tivității întreprinderilor europene atât pe plan intern, cât și acord este Col d’Orcia, unul dintre cei mai vechi producători
extern. de vin din Montalcino, un oraș situat într-o zonă deluroasă din
Odată ce negocierile actuale vor fi finalizate cu succes, Toscana. Aceasta folosește struguri produși pe exploatația sa
politica comercială va aduce în plus economiei noastre apro- viticolă și la fermele din împrejurime. La fel ca majoritatea uni-
tăților vinicole italiene, Col d’Orcia este o întreprindere mică.
ximativ 150 de miliarde EUR. Comerțul înseamnă creștere și
conduce la salarii mai mari atât în Europa, cât și în alte zone Prin acordul de liber schimb (ALS) cu UE, Coreea de Sud a eli-
ale lumii. OCDE estimează că, în cazul în care primii 20 de minat taxele vamale pentru vinul din UE și a redus formalitățile
administrative. În prezent, Col d’Orcia vinde anual 1 500 de sticle
lideri economici mondiali ar reduce barierele în calea comer-
de vin către Coreea de Sud, calitatea acestora fiind indicată prin
țului cu 50  %, aceștia ar putea stimula crearea de locuri de certificarea IGP (Indicazione Geografica Protetta) și DOC (Deno-
muncă cu până la 4 %, ar putea crește salariile cu până la 8 % minazione di Origine Controllata).
și ar putea crește exporturile cu până la 20 %. În plus, vânzările produsului emblematic Brunello di Montalcino
De asemenea, intensificarea comerțului oferă consuma- ale întreprinderii Col d’Orcia au trezit interesul pentru Montal-
torilor o mai mare varietate de produse, la prețuri mai mici. cino și Toscana, generând o creștere a numărului de sud-coreeni
Câștigul pentru consumatorul mediu este de aproximativ 600 care vizitează regiunea.
EUR pe an. Comerțul contribuie la reducerea sărăciei. Un stu-
diu al Băncii Mondiale, care a utilizat date de la 80 de țări pe Col d’Orcia
parcursul a patru decenii, confirmă faptul că un comerț liber ff www.coldorcia.it
stimulează creșterea economică și că veniturile persoanelor Acordul de liber schimb între UE și Coreea de
sărace cresc în același ritm cu creșterea globală. Sud
ff bit.ly/EUSouthKoreaFTA
Concurența ca o provocare
Conform Fondului Monetar Internațional, 90 % din creșterea
De asemenea, comerțul liber permite țărilor să achizițio-
economică viitoare va fi generată în afara Europei (din care o
neze pentru cetățenii lor cele mai bune produse și servicii la
treime numai în China). Dezvoltarea altor puteri economice,
nivel internațional. Acest lucru înseamnă că guvernul și auto-
cum ar fi China, India și Brazilia, conduce însă, de asemenea,
ritățile locale pot economisi banii contribuabililor prin produ-
la o creștere a concurenței în materie de prețuri și de calitate
sele și serviciile pe care le achiziționează. Comerțul și fluxurile
a produselor și, poate mai important decât atât, în ceea ce
de investiții permit difuzarea ideilor noi și a inovațiilor, a noi-
privește accesul la energie și materii prime. Având în vedere
lor tehnologii și a celor mai bune rezultate de cercetare, con-
acestea, prin deschiderea economiilor lor și crearea unor noi
ducând la îmbunătățirea produselor și serviciilor utilizate de
grupuri de consumatori prosperi, aceste țări oferă noi oportu-
cetățeni.
nități importante pentru exportatorii europeni. Taxele vamale
De asemenea, comerțul unește oamenii. Acesta dezvoltă
pentru importurile în China au scăzut de la 19,8 % în 1996 la
și asigură legăturile economice între națiuni și contribuie la
4,7 % în 2012. În cursul aceleiași perioade, taxele vamale din
stabilitatea politică. În 1950, comerțul a fost unul dintre fac-
India au scăzut de la 20,1 % la 7 %, iar taxele vamale din Bra-
torii inițiali care au contribuit la crearea Europei pașnice de
zilia, de la 13,8 % la 10 % – deși rămân în continuare alte bari-
astăzi. Ce a făcut comerțul pentru Europa de atunci, poate
ere mai puțin vizibile în calea exporturilor UE.
face pentru lumea de astăzi.
Acordurile comerciale ale UE
ff europa.eu/!xu73rc

7
 NOI SUNTEM CEI 99 % –
GARANTAREA FAPTULUI CĂ IMM-URILE
BENEFICIAZĂ DE LIBERUL SCHIMB
Aproximativ 99 % din întreprinderile din UE sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM‑uri).
Multe dintre acestea furnizează bunuri, componente și servicii altor întreprinderi
exportatoare. Nenumărate alte întreprinderi vând direct clienților de peste mări.
T axele vamale, se poate argumenta, afectează toate
întreprinderile în mod egal. Prin urmare, dacă taxele
vamale scad, întreprinderile mai mici ar trebui, de aseme-
nea, să beneficieze de scăderea respectivă. Cu toate acestea,
când este vorba despre vânzarea de bunuri și servicii în afara
UE, întreprinderile mai mici întâmpină mai multe dificultăți
în depășirea barierelor în calea comerțului decât întreprinde-
rile mai mari. Acest lucru se datorează faptului că unele din-
tre cele mai mari obstacole în calea comerțului sunt barierele
„dincolo de frontieră” precum birocrația, procedurile vamale,
cerințele de etichetare și recunoașterea calificărilor profesio-
nale. Acestea afectează cel mai mult întreprinderile mai mici,
întrucât ele nu dispun de personalul necesar pentru a le face
față – sau de avocați care să le soluționeze în numele lor.
Acordurile comerciale pot elimina astfel de bariere și pot
deschide noi piețe pentru întreprinderile mici.
Manufaktura (Polonia)
Întreprinderea poloneză Manufaktura produce ceramică de
Bolesławiec și veselă decorată manual din lut alb local. Acordul
de liber schimb al UE cu Coreea de Sud a deschis o nouă piață
pentru întreprinderea Manufaktura. În prezent, aceasta exportă
aproape o treime din producția sa în Coreea de Sud. Turiștilor
japonezi care vizitează Coreea de Sud le-a plăcut atât de mult
ceramica Manufaktura, încât întreprinderea a deschis un maga-
zin în Japonia. Având în vedere că o cincime din forța sa de muncă
produce bunuri pentru a fi vândute către Coreea de Sud, Manufak-
tura și-a suplimentat personalul și intenționează să angajeze încă
30 de persoane. În prezent, interesul în creștere pentru ceramica
produsă în acest oraș înseamnă 10 000 de turiști pe an, inclu-
siv sud-coreeni, care vizitează Bolesławiec. Afluxul de vizitatori a
adus beneficii altor sectoare ale economiei orașului.
ff bit.ly/boleslawiec
8
De asemenea, întreprinderile mai mici întâmpină dificul-
tăți în găsirea de informații despre piețele de export potenți-
ale. Din nou, acordurile comerciale pot oferi sprijin, impunând
guvernelor obligația de a înființa ghișee unice online cu infor-
mații privind normele și reglementările din țara lor. UE își pro-
pune să solicite partenerilor săi comerciali să facă exact acest
lucru, în temeiul noii strategii „Comerț pentru toți”.
Comisia intenționează, de asemenea, să își coordoneze
activitatea cu politicile de promovare comercială ale statelor
membre. Aceasta va desfășura anchete privind barierele cu
care se confruntă întreprinderile mai mici pe anumite piețe și
va colabora mai mult cu asociațiile de întreprinderi pentru a
înțelege mai bine nevoile acestora.
Acordurile comerciale ale UE
ff europa.eu/!xu73rc
Brouwerij Huyghe (Belgia)
Brouwerij Huyghe este o mică întreprindere familială din Belgia,
fondată în 1902. Berea sa emblematică, Delirium Tremens, este
cunoscută în întreaga lume, iar eticheta colorată pe care apare
un elefant roz contribuie la succesul său. Acordul de liber schimb
(ALS) încheiat de UE cu Peru și Columbia în 2013 a determinat
scăderea taxelor vamale în aceste țări din America de Sud de
la 20 % la 0 %. De asemenea, țările respective și-au simplifi-
cat reglementările tehnice, standardele și procedurile de evaluare
a conformității, făcându-le mai transparente. Prin urmare, a fost
mai ușor pentru fabricile de bere mai mici și producătorii de bere
prin metode tradiționale să aibă acces la piețele de bere naționale,
dominate anterior de companiile multinaționale. Huyghe a profitat
de șansă și în 2015 a înregistrat o creștere cu 50 % a exporturi-
lor către Columbia și Peru.
ff bit.ly/huyghebrewery
COMERȚUL ÎNSEAMNĂ LOCURI
DE MUNCĂ
EFECTELE COMERȚULUI ASUPRA
LOCURILOR DE MUNCĂ ȘI ASUPRA
VENITURILOR
Legătura dintre comerț și locurile de muncă este clară. Întreprinderile din UE exportă
către restul lumii aproape tot atât de mult cât China și mai mult decât întreprinderile
din Statele Unite sau din orice altă țară. Iar aceste exporturi către restul lumii asigură
locuri de muncă pentru 31 de milioane de europeni. Cu alte cuvinte, 1 din 7 din totalul
locurilor de muncă din UE depinde de exporturi.

C omerțul încurajează întreprinderile să restructureze de mai jos). Studiul a constatat că exporturile creează oportu-
și să inoveze, permițându-le acestora și cetățenilor nități pentru toată lumea, atât pentru lucrătorii cu înaltă cali-
să beneficieze de oportunitățile oferite de piața mondială ficare, cât și pentru lucrătorii mai puțin calificați. Într-adevăr,
în continuă schimbare.Cu toate acestea, rețelele de comerț acesta a arătat că, în medie, locurile de muncă în domeniul
și de investiții sunt din ce în ce mai complicate. Bunurile nu exporturilor sunt plătite mai bine decât locurile de muncă din
mai sunt fabricate într-o singură țară. Adeseori, acestea sunt restul economiei. De asemenea, studiul a arătat că exportu-
asamblate utilizând materii prime și rile UE susțin o parte semnificativă
componente din întreaga lume. În În ultimii 20 de ani, numărul a locurilor de muncă în aproape
plus, proprietatea intelectuală (pre- de locuri de muncă din UE toate țările din întreaga UE.
cum brevetele), serviciile și inves- care se bazează Unirea forțelor aduce beneficii
tițiile adaugă valoare produsului pe exporturi a crescut cu tuturor. Mai mult de 16 % din euro-
finit. Astfel de lanțuri valorice mon- penii care ocupă locuri de muncă în
diale devin din ce în ce mai impor- domeniul exportului trăiesc într-o
tante. altă țară a UE decât țara din care
Această complexitate face mai este exportat produsul sau servi-
dificilă măsurarea relației dintre ciul finit.
deschiderea către comerț și piețele Astfel, de exemplu, exportu-
forței de muncă. Nu mai putem cal- rile Germaniei creează 6 200 000
cula câte locuri de muncă sunt sus- de locuri de muncă în Germania și
ținute de activități de export într-o alte 1 300 000 de locuri de muncă în
anumită țară doar analizând între- întreprinderi care produc compo-
prinderile exportatoare. Trebuie, de nente sau care furnizează servicii în
asemenea, să luăm în considerare alte state membre. Alți 870 000 de
locurile de muncă din întreprinderile furnizoare de resurse cetățeni germani ocupă locuri de muncă legate de exportu-
precum materii prime, componente și servicii. Aceste activi- rile din alte state membre către țări din afara UE. Aceasta arată
tăți traversează frontierele într-o măsură tot mai mare. beneficiile pieței unice a UE și rolul-cheie al acesteia în menți-
În plus, competitivitatea întreprinderilor europene nerea competitivității întreprinderilor europene.
depinde, de asemenea, de capacitatea lor de a avea acces la Nu în ultimul rând, exporturile UE sprijină 19 milioane de
resurse din afara UE la prețuri competitive. Într-adevăr, atunci locuri de muncă în afara UE în întreprinderile furnizoare de
când este vorba despre locuri de muncă, comerțul nu se referă materii prime, componente și servicii. Prin urmare, ce este
numai la exporturi – acesta funcționează în ambele sensuri. bun pentru Europa este bun și pentru partenerii noștri. Într-o
lume globalizată, interesele economice sunt tot mai interde-
Efectele comerțului asupra locurilor pendente.

de muncă și asupra veniturilor Exporturile UE pe piața mondială: efectele asupra

În 2015, Direcția Generală Comerț și Centrul Comun de Cer- ocupării forței de muncă și asupra veniturilor
cetare au efectuat un studiu privind efectele comerțului asu- ff bit.ly/exporteffects
pra locurilor de muncă și asupra veniturilor (a se vedea linkul
9
 TTIP – O INTRODUCERE FOARTE
SUCCINTĂ
Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP): fără îndoială că ați auzit
sau ați citit deja despre acesta, nu în ultimul rând pentru că este una dintre primele
10 priorități ale actualei Comisii. Dar cum funcționează în practică TTIP, un acord de
liber schimb de nouă generație? De ce ar fi acesta o veste bună pentru noi toți? Și cum
rămâne cu miturile legate uneori de acesta?
T TIP cuprinde trei părți principale  – accesul pe piață,
cooperarea în materie de reglementare și normele.
Prima parte implică deschiderea reciprocă a piețelor. TTIP ar
elimina sau ar reduce taxele vamale cu care încă se confruntă
exportatorii din UE în SUA. Acesta ar permite, de asemenea,
furnizarea mai multor tipuri de servicii în SUA, câștigarea mai
multor contracte cu guvernul SUA și accelerarea controalelor
bunurilor la vamă.
Cooperarea în materie de reglementare ar aduce împre-
ună organismele de reglementare din UE și din SUA pentru a
contribui la reducerea costurilor birocratice pentru întreprin-
derile exportatoare – precum obligația de a testa și a aproba
de două ori produsele. Aceste costuri afectează în mod deo-
sebit întreprinderile mici. Organismele de reglementare ar
Extinderea economiei noastre
Comerțul este important pentru economia
noastră. Dovezile indică faptul că acordurile
comerciale ale UE generează creștere econo-
mică și creează noi oportunități pentru între-
prinderile din UE.
Crearea de locuri de muncă mai
multe și mai bine plătite
31 de milioane de locuri de muncă din Europa
se bazează pe exporturi. Studiile indică faptul
că acestea pot fi cu până la 16 % mai bine plă-
tite decât oricare alte tipuri de locuri de muncă. 5 milioane
de astfel de locuri de muncă depind deja de exporturile către
SUA. Iar TTIP ar crea și mai multe.
Modelarea globalizării
TTIP ar institui noi norme și standarde de bază.
Acestea ar putea servi drept model pentru
comerțul global. Aceasta ar putea, la rândul
său, să ne ajute să ne menținem influența și să
ne promovăm interesele într-o lume cu economii aflate într-o
rapidă schimbare.
10
putea verifica echivalența standardelor în vigoare ale UE și ale
SUA și ar putea coopera mai îndeaproape pentru dezvolta-
rea de reglementări în viitor – de exemplu, privind automobi-
lele electrice. Toate acestea nu vor aduce atingere protecției
oamenilor și a mediului.
În cele din urmă, o serie de norme de bază noi și mai clare
pentru schimburile comerciale între părți ar face comerțul
mai ușor și mai echitabil. Aceste norme ar viza o varietate de
domenii, de la birocrația vamală până la concurența liberă și
echitabilă. De asemenea, ar fi instituite măsuri cu scopul de
a sprijini întreprinderile mici să beneficieze de toate avanta-
jele TTIP.
TTIP ar aduce beneficii clare pentru cetățenii din întreaga
Europă. Mai jos sunt primele șase beneficii:
Încurajarea mai multor investiții
UE și SUA sunt deja fiecare cel mai mare inves-
titor extern în economia celuilalt. TTIP ar institui
norme clare și previzibile cu scopul de a sprijini
întreprinderile din UE să se extindă și să con-
cureze, precum și să genereze creștere și locuri de muncă în
acest proces.
Protejarea drepturilor persoanelor
la locul de muncă și a mediului
TTIP ar plasa durabilitatea în centrul atenției.
Acesta ar contribui la asigurarea faptului că
întreprinderile își gestionează în mod respon-
sabil lanțurile de aprovizionare globale, cu responsabilitate și
transparență. De asemenea, acesta ar include dispoziții speci-
fice cu privire la orice aspect, de la biodiversitate până la stan-
darde internaționale în domeniul muncii.
Oferirea mai multor opțiuni pentru
consumatori
Deschiderea piețelor noastre ar însemna o mai
mare varietate de bunuri și servicii pentru con-
sumatori și întreprinderi.

DESFIINȚAREA MITURILOR
S-au creat anumite mituri cu privire la ceea ce ar face sau nu
TTIP – afirmații care, pur și simplu, nu au nicio bază. Acestea
sunt primele trei.
Mitul 1
„TTIP va coborî nivelul standardelor de siguranță alimentară
din Europa.”
Realitatea
TTIP nu va însemna nicio diminuare a înaltelor standarde
de siguranță alimentară ale UE  – absolut niciuna. Modul în
care reglementăm anumite aspecte, cum ar fi organismele
modificate genetic (OMG) și siguranța alimentară, va rămâne
neschimbat. TTIP nu va obliga UE să importe alimente modi-
ficate genetic pe care autoritățile de reglementare din UE nu
le-au aprobat deja, carne de vită tratată cu hormoni sau carne
care provine de la animale clonate.
Acesta va permite însă autorităților de reglementare
din UE și din SUA să colaboreze pentru a facilita exportul și
importul, respectând în același timp pe deplin normele noas-
tre privind siguranța alimentară.
Mitul 2
„TTIP ar permite întreprinderilor puternice din SUA să acțio-
neze în justiție guvernele în mod discreționar.”
Realitatea
Țările UE au încheiat peste 1 400 de acorduri de investiții între
ele și cu alte țări din afara UE pentru a contribui la atragerea
investitorilor străini.
Acordurile respective includ un sistem de soluționare a
litigiilor dintre investitori și guverne cunoscut sub numele de
soluționarea litigiilor dintre investitori și stat sau ISDS.
TTIP vizează înlocuirea ISDS cu un nou sistem jurisdicțio-
nal în materie de investiții (ICS). Acest lucru ar obliga guver-
nele să respecte patru garanții de bază pentru investitori,
garantând în același timp în mod explicit dreptul țărilor de a
legifera în interesul public.
Un investitor ar putea sesiza ICS doar atunci când consi-
deră că un guvern a încălcat una sau mai multe dintre cele
patru garanții. Atât UE, cât și SUA ar numi în cadrul tribuna-
lului judecători calificați pe deplin și independenți, care vor
trebui să urmeze un cod de conduită strict. Guvernele și
investitorii ar avea dreptul de a formula o cale de atac împo-
triva deciziilor tribunalului. De asemenea, publicul ar avea
acces la audieri și la toate documentele referitoare la o cauză.
©©Fotolia
Un nou acord cu Canada
UE a negociat recent un acord economic și comercial cuprinză-
tor (CETA) cu Canada.
Odată aplicat, CETA va oferi întreprinderilor din UE oportunități
de afaceri mai multe și mai bune în Canada și va sprijini crearea
de locuri de muncă în Europa. Acesta va aborda o serie întreagă
de aspecte pentru a facilita relațiile de afaceri cu Canada, de
la eliminarea taxelor vamale și încetarea interdicțiilor impuse
întreprinderilor din UE asupra participării la licitații în vederea
atribuirii de contracte publice canadiene la deschiderea pieței
serviciilor din Canada și încurajarea unor investiții mai mari în
ambele direcții.
Pe lângă generarea de câștiguri economice, acordul va include
dispoziții pentru protejarea mediului și pentru protecția sănătății
și siguranței consumatorilor.
Mitul 3
„TTIP va obliga guvernele UE să privatizeze serviciile publice
pe care ne bazăm cu toții.”
Realitatea
Toate acordurile comerciale ale UE includ garanții specifice
pentru serviciile publice. După semnarea acordurilor comer-
ciale, guvernele pot utiliza în continuare aceste servicii exact
cum doresc.
De exemplu, acestea pot defini în continuare „serviciile
publice” în cel mai larg sens posibil și pot decide în mod liber
când să permită doar sectorului public să furnizeze un anu-
mit serviciu. Nicio dispoziție a TTIP nu ar împiedica un guvern
să aducă înapoi în sectorul public un serviciu public exter-
nalizat. De asemenea, nereînnoirea contractului unei între-
prinderi pentru furnizarea unui serviciu public nu ar constitui
niciun motiv de despăgubire.
Parteneriatul transatlantic pentru comerț și
investiții (TTIP) în detaliu
ff ec.europa.eu/ttip
ff twitter.com/@EU_TTIP_team
11
 TRANSPARENȚĂ, ATENȚIE,

©©UE/PE
COMUNICARE
O POLITICĂ COMERCIALĂ BINE
ELABORATĂ
Asigurarea transparenței, ascultarea cu atenție și implicarea tuturor celor interesați se
află în centrul activității Comisiei în ceea ce privește politica comercială. De asemenea,
acestea se numără printre principalele priorități ale comisarului Malmström. Aceasta
pentru că identificarea politicii adecvate – una care aduce beneficii unui număr cât mai
mare de europeni – înseamnă implicarea tuturor persoanelor interesate în rezultatul
negocierilor comerciale, în fiecare etapă.

O politică comercială eficace trebuie să se bucure de

un sprijin pe scară largă, prin urmare, Direcția Gene-
rală Comerț depune eforturi active pentru a asigura transpa-
rența, ascultarea și comunicarea menite să asigure că toate
părțile interesate se simt implicate. Aceasta începe, așa cum
ar trebui, cu publicul larg. Pentru a avea o idee mai clară asu-
pra dorințelor și preocupărilor cetățenilor legate de politica
comercială a UE, se utilizează intens internetul. De exemplu,
numai pentru TTIP, DG Comerț a organizat patru consultări
online. De asemenea, aceasta postează pe Twitter actuali-
zări periodice cu privire la activitățile sale de negociere și de
punere în aplicare a acordurilor comerciale (a se vedea mai
jos).
De asemenea, DG Comerț lucrează în strânsă colaborare
cu reprezentanțele Comisiei în statele membre ale UE pentru
a-și transmite mesajul, pentru a asculta dorințele și preocupă-
rile cetățenilor și pentru a răspunde corespunzător.
Activitatea reprezentanțelor include luări de cuvânt în
cadrul dezbaterilor și conferințelor publice, contactarea
miniștrilor, funcționarilor, parlamentarilor și grupurilor de
interese și consilierea DG Comerț cu privire la aspectele de
12
importanță deosebită pe plan local. De asemenea, reprezen-
tanțele intră în contact cu publicul pe Twitter și dezvoltă con-
ținut web.
Desigur, guvernele naționale au o importanță deosebită.
Comisia primește orientări în materie de negociere de la sta-
tele membre pentru orice negocieri comerciale pe care le lan-
sează. Orientările trebuie să fie convenite în unanimitate de
statele membre, acestea stabilind temele de discuție, pre-
cum și orice limite impuse de guverne. Ulterior, DG Comerț
consultă guvernele pe întreg parcursul procesului de negoci-
ere, prin intermediul Comitetului săptămânal pentru politică
comercială al Consiliului. Pe parcurs, negociatorii Comisiei iau
parte la mai multe reuniuni diferite – de la discuțiile tehnice
detaliate între funcționarii din domeniul politicii comerciale
la reuniunile cu miniștrii.
De asemenea, Comisia informează Parlamentul Euro-
pean cu privire la negocieri. Acest lucru se realizează mai ales
prin intermediul Comisiei pentru comerț internațional a Par-
lamentului (cunoscută sub denumirea de „INTA”). De aseme-
nea, doamna comisar Malmström a depus eforturi concertate
pentru a ajunge la parlamentarii din statele membre. De la
începutul anului 2015, aceasta a organizat reuniuni cu 21 de
parlamente naționale diferite.
“ A crescut interesul față de reuniunile societății
civile privind comerțul, tot mai multe organizații
și persoane luând parte la acestea.”
Recomandări din partea experților externi
DG Comerț desfășoară, de asemenea, reuniuni periodice
cu experți externi pentru consiliere. De exemplu, la înce-
putul discuțiilor cu privire la TTIP, DG Comerț a înființat un
grup consultativ puternic format din 16 membri. Membrii
săi provin din medii diverse și au o vastă experiență în ceea
ce privește industria și comerțul, protecția consumatorilor,
drepturile lucrătorilor și protecția mediului. Membrii comite-
tului consultativ au acces la documente-cheie – inclusiv ofer-
tele privind deschiderea piețelor din UE prezentate SUA, care
altfel sunt confidențiale. În schimb, aceștia oferă DG Comerț
consiliere de înaltă calitate pe temele care fac obiectul nego-
cierilor. Datele membrilor și rapoartele reuniunilor sunt dis-
ponibile online (a se vedea linkul de mai jos).
De asemenea, DG Comerț așteaptă răspunsuri de la alte
grupuri interesate de politica comercială a UE; prin urmare,
aceasta are reuniuni periodice cu persoane din cadrul între-
prinderilor mari și mici, precum și din cadrul organismelor
industriale. În cele din urmă, comerțul înseamnă mecanismul
activităților economice, astfel încât contribuția acestora este
necesară. În același timp, DG Comerț ascultă și persoanele din
cadrul organizațiilor de consumatori și al ONG-urilor de orice
tip; din cadrul camerelor de comerț, al asociațiilor angajato-
rilor și asociațiilor profesionale; din cadrul sindicatelor; din
cadrul Comitetului Economic și Social European; precum și
grupurile de reflecție și cercetătorii. Acest lucru se realizează
atât formal, cât și informal.
Din 2014, numărul de reuniuni formale a crescut la 25
pe an. De asemenea, DG Comerț a introdus formate inova-
toare, de la evenimente la scară largă precum Ziua politicii
europene în 2015, la ateliere mai mici privind domenii spe-
cifice ale politicii comerciale, cum ar fi negocierile internați-
onale pentru un acord privind comerțul de bunuri ecologice.
Alte reuniuni formale oferă părților interesate actualizări peri-
odice cu privire la evoluția politicilor sau a rundelor de nego-
cieri.
A crescut interesul față de reuniunile societății civile pri-
vind comerțul, tot mai multe organizații și persoane luând
parte la acestea. În prezent, peste 440 de grupuri ale societă-
ții civile sunt înregistrate în baza de date a DG Comerț, ceea
ce reprezintă o creștere de 40  % față de 2013. În 2014, DG
Comerț a lansat, de asemenea, evenimente speciale în timpul
rundelor de negocieri privind TTIP, astfel încât grupurile de
interese să poată participa și discuta prioritățile lor cu nego-
ciatorii UE și SUA. Peste 400 de persoane au participat la reu-
niunea grupului de interese TTIP în februarie 2016. Dintre
acestea, 80 de persoane au susținut prezentări în fața echipei
de negociere și au răspuns la întrebările acesteia. De aseme-
nea, DG Comerț are reuniuni informale cu industria, cu sindi-
catele, cu grupurile de consumatori și cu grupurile ecologiste.
În plus, ușile negociatorilor rămân deschise pentru oricine
dorește să își exprime așteptările sau preocupările.
Schimbul de documente
Ultimul, dar cu siguranță nu cel din urmă, este schimbul de
documente. Scopul său este de a partaja un număr cât mai
mare posibil de documente de politică comercială  – nu
numai cu guvernele și deputații din Parlamentul European,
ci și cu publicul. De exemplu, în ceea ce privește TTIP, DG
Comerț a luat o măsură fără precedent publicând mai mult
de 500 de documente online. Acestea includ documente de
poziție care stabilesc obiectivele UE într-un anumit domeniu;
propuneri de text (texte juridice); fișe informative și întrebări
frecvente; comunicate de presă și informări generale; studii și
rapoarte de reuniune.
De asemenea, DG Comerț a ajuns la un acord cu parte-
nerii săi din SUA, în urma căruia guvernele statelor membre
ale UE pot înființa în prezent săli de lectură în capitalele lor. În
sălile de lectură respective, miniștrii și funcționarii guverna-
mentali și parlamentarii naționali pot consulta așa-numitele
„texte consolidate”. Negociatorii UE și ai SUA lucrează împre-
ună la aceste texte juridice și, prin urmare, au drept de propri-
etate comună asupra acestora.
Politica comercială și cetățeanul
ff bit.ly/tradepolicy
TTIP – Documente și evenimente
ff bit.ly/ttipdocs
Twitter
ff @Trade_EU
ff @EU_TTIP_team
13
Informații suplimentare cu privire
la politica comercială a UE:

ec.europa.eu/trade

Urmăriți @Trade_EU pe Twitter

 CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE
UNIUNII EUROPENE?
Publicații gratuite:
• un singur exemplar:
pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• mai multe exemplare/postere/hărți:
de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm),
de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE
(http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm)
sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm)
la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).
(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine
telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).
 NG-01-16-753-RO-N
Astfe
lcum fi
gurea
ză în

en

Informații suplimentare cu privire

la politica comercială a UE:
ec.europa.eu/trade
Urmăriți @Trade_EU pe Twitter

#EUtrade