JAPONIA

Japonia (în japoneză 日本, pronunție japoneză: Pronunție audio audio, sens
literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un
lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de
Peninsula Coreeană. Denumirea oficială este 日本国 Nipponkoku, textual „Țara
de la originea soarelui.” Este cunoscută în românește și sub numele de Țara
Soarelui Răsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au
înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei formându-se patru picături ce au
devenit insulele principale, precum și o multitudine de insule mici (peste
5000).

Japonia este un stat membru al ONU, OCDE, G7 și G20, și este considerată o

mare putere.[8][9][10] Japonia este a treia cea mai mare economie a lumii
(conform PIB-ului nominal) și al cincilea cel mai mare exportator[11] și
importator.[12] Țara beneficiază de o forță de muncă înalt calificată și este
printre cele mai educate țări din lume, unde marea parte a cetățenilor săi
dețin studii superioare.[13] Deși Japonia a renunțat oficial la dreptul său de a
declara război împotriva altor țări, aceasta menține o forță militară modernă,
având al optulea cel mai mare buget militar din lume[14], ce este folosit
pentru auto-apărare și pentru misiuni de menținere a păcii. Japonia este o
țară dezvoltată, ce are un nivel foarte ridicat de dezvoltare umană[15],
speranță de viață ridicată,[16] infrastructură avansată[17] și un nivel scăzut
de corupție.[18] Japonia este cunoscută la nivel mondial pentru contribuțiile
sale în știință și tehnologie.[

Conform legendelor și documentelor japoneze, Țara Soarelui Răsare are o

istorie de aproximativ două milenii și jumătate. Pe teritoriul actual al Japoniei
au trăit oameni încă din paleolitic și neolitic. Există un consens aproape
unanim că poporul ainu, de origine necunoscută (studii genetice recente
sugerează legături cu populațiile tungusice, altaice și uralice din Siberia[25]),
a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon, iar japonezii
sunt rezultatul amestecului dintre aceștia și diferite populații malaeziene,
provenite din insulele Pacificului, din Sud, cât și a unor rase mongoloide
venite de pe continentul asiatic, din Coreea, China sau Mongolia.

În secolul al V-lea î.e.n. s-au constituit[necesită citare] mici unități statale în

insula Kyushu și în regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul sec al VI-lea
e.n. începe să se exercite influența chineză asupra Japoniei, atât în
organizarea statului și a societății, cât și în domeniul artelor și modului de
viață. Specialiștii japonezi[cine?] susțin că istoria culturală propriu-zisă a
Japoniei a început odată cu preluarea valorilor spirituale din China - filozofia
budistă, diverse arte și motive artistice, pe care japonezii le-au adaptat,
impregnându-le cu spiritul local și dându-le strălucire de-a lungul secolelor.

Istoria modernă a Japoniei începe cu epoca Meiji (1867-1921), când are loc
restaurarea puterii imperiale. Edo primește numele de Tokyo și devine
capitala statului. Are loc o puternică dezvoltare a economiei, o perioadă de
modernizare, depășind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist
dezvoltat, care, pe plan extern, promovează o politică expansionistă, ce
marchează trecerea la imperialism. Restaurarea Meiji nu a fost o revoluție
socială, ci a fost o revoluție de sus[26] Ca urmare, Japonia nu a devenit o
democrație ci era condusă de o elită politică. Împăratul nu mai era doar un
simbol al statului ci lua parte activă la luarea hotărârilor cu ajutorul unui
consiliu imperial, așa-numitul Genrōin. În 1902, Japonia semnează un tratat
de alianță cu Marea Britanie, fapt care îi va fi de folos în iminentul Război
Ruso-Japonez.

Câștigând războaiele cu China (1894-1895, obține insulele Formosa și

Penghu) și cu Rusia țaristă (1904-1905, obține partea de sud a insulei
Sahalin) Japonia devine încetul cu încetul o mare putere care nu mai putea fi
ignorată de puterile occidentale. După instituirea protectoratului asupra
Coreei (1905), Japonia o anexează în 1910.

În Primul Război Mondial (1914-1918) Japonia participă alături de puterile

Antantei, ocupând împreună cu Regatul Unit și Australia coloniile germane
din Asia de Est și Oceanul Pacific (Qingdao, Nauru, Papua Noua Guinee, etc).
Economia continuă să se dezvolte în ritm accelerat, concomitent cu
pregătirile pentru război. În 1931 Japonia ocupă Manciuria, iar în 1937
declanșează războiul pentru cucerirea Chinei. Însă aventura militaristă a
Japoniei, care a suferit pentru prima dată în lume efectele dezastruoase ale
exploziilor nucleare de la Hiroshima și Nagasaki, a avut ca deznodământ
capitularea necondiționată la 2 septembrie 1945.

Energiile concentrate spre refacerea întregii țări și dezvoltarea susținută a

economiei au permis Japoniei să devină o putere economică de o importanță
recunoscută, cu o intensă viață culturală.

Japonia este localizată în Asia de Est, în nordul Oceanului Pacific, fiind

formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ
95% din teritoriul Japoniei: Honshu (227414 km2), Hokkaido (78411 km2),
Kyushu (42600 km2) și Shikoku (17800 km2), plus numeroase insule mici.
Insulele nipone sunt formate la îmbinarea plăcilor tectonice: placa Pacificului
și placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. Japonia este
situată deasupra zonei de scufundare, pe placa Eurasiatică. La îmbinarea
plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă, ceea ce explică numărul
mare de vulcani din Japonia (50 activi și circa 200 inactivi) precum și numărul
mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se susține că aceste
lucruri contribuie la frumusețea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt
larg răspândite, atât în zonele de munte, cât și în apropierea zonelor de țărm.
Totuși, lava și cenușa rezultate în urma erupțiilor vulcanilor au avut, de-a
lungul timpului, efecte dezastruoase asupra populațiilor care trăiesc în zona
apropiată vulcanilor activi.

În cea mai mare parte arhipelagul are un relief muntos și colinar (peste 80%),
de vârstă relativ recentă, în cadrul căruia se deosebesc regiuni formate în
urma cutărilor terțiare și terțiar-cuaternare. 25 de vârfuri depășesc 3000 m,
altitudinea maximă este Fuji Yama/Fuji-san 3776 m.

[ CITATION htt3 \l 1033 ]

Bibliografie
Anon., n.d. https://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia. [Online].