Sunteți pe pagina 1din 3

Unirea Basarabiei:

1. Autonomia:

- s-a obţinut în contextul unei lupte care s-a intensificat la începutul sec. XX, în contextul a două
revoluţii care au zdruncinat Imperiul Ţarist.

- în martie 1917 s-a constituit Partidul Naţional Moldovean în frunte cu Vasile Stroescu, care a
avut un rol important în cadrul mişcării de eliberare şi de unire a Basarabiei cu România.

- organ de presă: Cuvânt Moldovenesc

- lupta pentru autonomie s-a intensificat în vara anului 1917, datorită tendinţelor de exapansiune
ale Ucrainei.

- au avut loc mai multe întruniri în oraşele din Basarabia. A avut loc Congresul ostaşilor
moldoveni, la 25 sept. 1917, unde s-a proclamat autonomia Basarabiei, şi s-a creat un nou
organism de conducere: Sfatul Ţării.

- Sfatul Ţării a fost întrunit pe baza unor alegeri la 20 noiem.- 4 dec. 1917( for coordonator:
Consiliul Directorilor, preşedinte: Ion Inculeţ, vicepreşedinte: Pan Halippa).

-între 2-15 dec. 1917 a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească.

2. Independenţa:

- a fost obţinută într-un context regional complicat prin prăbuşirea frontului rusesc, care
generează o stare de dezordine în cadrul trupelor ţariste

- Consiliul Directorilor a solicitat guvernului de la Bucureşti să trimită trupe în Basarabia pentru


menţinerea ordinii. După intrarea în Basarabia, în ianuarie 1918, guvernul rus a rupt relaţiile
diplomatice cu România. Ucraina şi-a proclamat independenţa ceea ce reprezenta un nou pericol.
În aceste condiţii Sfatul Ţării a acţionat, proclamând independenţa la 22 ian-4 feb 1918
Unirea:

- la 27 martie 1918, Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei la România.

Unirea Bucovinei:

- a parcurs cele trei etape: autonomia, independenţa, unirea.

- provincia a fost teatru operaţiunilor de război în PRM.

- un rol important l-au jucat refugiaţii transilvăneni, Asociaţia românilor bucovinieni şi transferul
corpului de prizonieri din Rusia care a participat la luptă şi a dat Manifestul de la Darviţa.

- împotriva unirii Bucovinei cu România s-a ridicat Ucraina.

- gruparea intelectuală a reacţionat publicând în ziare precum: Glasul Bucovinei

- între 14- 27 oct. la Cernăuţi se formează Adunarea Naţională, care s-a transformat în Adunarea
Constituantă, în frunte cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu. S-au constituit Comitetul Executiv şi
Consiliul Naţional( lider politic: Iancu Flondor)

- în urma tentativelor de anexare la Ucraina, şi a propagandei bolşevice, a fost solicitată


intervenţia armatei române.

- Bucovina s-a declarat autonomă şi independentă, iar Congresul Naţional întrunit la 12 noiem.
1918 a votat unirea cu România, act la care au aderat şi alte etnii, în special germanii şi
polonezii.

Unirea Transilvaniei:

- ideea autodeterminării naţionale a fost vitală în procesul unirii, mai ales că ea s-a bucurat de un
caracter popular ridicat.

- un punct important l-a reprezentant redactarea textului de independenţă la Oradea, în casa lui
Aurel Lazăr, de către toţi membrii comitetului PNR
- Declaraţia de la Oradea anunţa independenţa Transilvaniei: libertatea naţională, desprinderea
politică faţă de Ungaria, toate într-un cadru democratic.

- această declaraţie este citită în Parlamentul de la Budabesta de către Alexandru Vaida Voievod,
la 12 oct. 1918.

- se ia decizia convocării unei Mari Adunări Naţionale care să hotărească prin intermediul
reprezentanţilor aleşi din fiecare sat şi oraş transilvănean, destinul Transilvaniei.

-se constituie Comitetul Naţional Central, ca organ al suveranităţii naţionale, în oct-noiem 1918
format din şase reprezentanţi ai PNR precum: Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, şi şase socialişti
printre care: Ion Flueraş, Bazil Surdu. Acest comitet a înaintat o notă ultimativă prin care anunţa
hotărârea de a prelua puterea din Transilvania, pe cale paşnică.

- a urmat o ultimă întrevedere româno-maghiară la Arad, în care preşedintele delegaţiei


maghiare a respins propunerea românilor de independenţă şi unire cu România.

- la 18 noiem. 1918 este dat ,, Manifestul către popoarele lumii” care cuprindea principiile
politce pe baza cărora românii înţeleg să-şi exercite suzeranitatea

- la 1 dec. 1918 are loc Marea Adunare de la Alba-Iulia, ca o expresie a voinţei naţionale,
făcându-se în numele dreptăţii. Au participat reprezentanţi din cele 25 comitate, din toate
categoriile sociale. S-a evidenţiat discursul lui Vasile Goldiş, ce a avut o încărcătură ideatică, o
sinteză a gândirii democratice.

- ideile majore ale Adunării au fost: unirea, votul universal, libertatea presei, reforma agrară,
drepturi pentru muncitori.

- organe provizorii: Mare Sfat Naţional (Gheorghe Pop de Băşeşti) şi Consiliul Dirigent (Iuliu
Maniu).