CANIN SUPERIOR CANIN INFERIOR

Fata Marginea incizala - Forma literei “V” cu deschiderea spre colet - Forma literei “V” cu deschiderea spre colet

(vârful “V”-ului este vârful cuspidului caninului)
 - Braţul mezial al “V”-ului este mult mai scurt
vestibulara - Braţul mezial al “V”-ului este mai scurt decât decât cel distal
cel distal
- Vârful cuspidului este mai aproape de
unghiul mezio-incizal

Marginea meziala - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

Marginea distala - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea
mezială
 mezială

- Frecvent prezintă o concavitate în 1⁄2 de - Uşor convergentă cu marginea mezială spre
colet colet
- Uşor convergentă cu marginea mezală spre
colet

Marginea de colet Concavă spre incizal

Relief - Convexitatea maximă a feţei este situată în - Convex în dublu sens, dar convexitatea este
treimea cervicală, spre mezial mai puţin accentuată decât la caninul superior
- Convexitatea maximă a feţei este situată în
treimea cervicală, spre mezial

Page 1 of 6
 Formatiuni - 2 depresiuni verticale de dezvoltare o împart
în trei lobuli inegali (central > distal > mezial)
 în trei lobuli inegali (central > distal > mezial)
- Depresiunile pornesc de la creasta incizală
şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare
- Depresiunea distală este mai profundă decât
cea mezială
- Lobulii sunt mai evidenţi în primii ani după
erupţie şi se estompează prin abraziunea
dintelui
- Creasta vestibulară de smalţ (creasta
esenţială) porneşte din vârful cuspidului
caninului şi se termină în 1/3 cervicala
- 2 depresiuni verticale de dezvoltare o împart


- Depresiunile pornesc de la creasta incizală
şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare
- Creasta vestibulară de smalţ (creasta
esenţială) porneşte din vârful cuspidului
caninului şi se termină în 1/3 cervicală a feţei
vestibulare.

Fata orala Marginea incizala Forma literei “V” cu deschiderea spre colet (vârful “V”-ului este vârful cuspidului caninului)

- Braţul mezial al “V”-ului este mai scurt decât cel distal
- Vârful cuspidului este mai aproape de unghiul mezio-incizal

Marginea meziala Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

Marginea distala - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea Mai scurtă şi mai convexă decât marginea
mezială
 mezială

- Frecvent prezintă o concavitate în 1⁄2 de - Uşor convergentă cu marginea mezială spre
colet colet
- Uşor convergentă cu marginea mezială spre
colet

Marginea de colet Concavă spre incizal, cu concavitatea mai accentuată decât la nivelul feţei vestibulare

Page 2 of 6
 Relief - Convex în 1/3 cervicală datorită prezenţei - Mai puţin exprimat decât relieful feţei
cingulumului
 palatinale a caninului superior

- Concav în 2/3 incizale datorită concavităţii - Convex în 1/3 cervicală datorită prezenţei
foselor palatine cingulumului
- Concav în 2/3 incizale datorită concavităţii
foselor linguale

Formatiuni - Două creste marginale de smalţ orientate - Două creste marginale de smalţ orientate
mezial şi mezial şi distal, mai puţin proeminente decât
distal:
 cele ale caninului superior; pornesc de la
- creasta mezială este mai subţire, mai lungă nivelul cingulumului şi se termină pierdut spre
şi mai dreaptă; porneşte din cingulum şi se unghiurile proximo-incizale.
termină pierdut spre unghiul mezio-incizal - O creastă mediană de smalţ (creastă
- creasta distală este mai groasă, mai scurtă şi esenţială) ce porneşte din vârful cuspidului şi
convexă, porneşte tot din cingulum şi se se termină pierdut spre cingulum; este mai
termină în vecinătatea unghiului disto-incizal
 ştearsă decât cea a caninului superior
- O creastă mediană de smalţ (creastă - Cingulumul este situat în treimea cervicală a
esenţială) ce porneşte din vârful cuspidului şi feţei linguale şi este mai puţin proeminent
se termină pierdut spre cingulum
 decât cel al caninilor superiori, dar mai
- Cingulumul este situat în treimea cervicală a dezvoltat decât cel al incisivilor superiori
feţei palatinale şi este mult mai proeminent - NU prezintă foramen caecum

decât cel al incisivilor superiori
 - Două fose linguale mai şterse decât fosele
- Foramen caecum
 palatinale ale caninului superior, situate mezial
- Două fose palatine situate mezial şi distal şi distal faţă de creasta mediană de smalţ.
faţă de creasta mediană de smalţ. Intotdeauna Intotdeauna fosa distală este mai bine
fosa distală exprimată

decât cea mezială.

Fata Margine vestibulara - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de colet


- Urmează profilul feţei vestibulare
meziala

Page 3 of 6
 Margine orala - Convexă în 1/3 de colet, corespunzător cingulumului

- Concavă în 2/3 incizale, corespunzător foselor palatine
- Redevine convexă în apropierea vârfului cuspidului

Marginea de colet Are forma literei “V” deschisă spre apical, cu Concavă spre apical
vârful rotunjit

Relief - Convexă în sens cervico-incizal şi vestibulo-palatinal


- Convexitatea maximă este situată în 1/3 incizală, spre vestibular
-
Formatiuni Prezintă o concavitate (depresiune) în zona - În general nu prezintă formaţiuni

cervicală, între coletul dintelui şi punctul de - Există morfotipuri la care în 1/3
contact cu incisivul lateral

Fata Margine vestibulara Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de colet


- Urmează profilul feţei vestibulare
distala
Margine orala Convexă în 1/3 de colet, corespunzător cingulumului

- Concavă în 2/3 incizale, corespunzător foselor palatine
- Redevine convexă în apropierea vârfului cuspidului

Marginea de colet Concavă spre apical

Relief - Convexă în ambele sensuri


- Convexitatea maximă este situată în 1/3 incizală, spre vestibular

Page 4 of 6
 Formatiuni - Prezintă o concavitate (depresiune) în zona
cervicală, între coletul dintelui şi punctul de
contact cu premolarul unu
- Depresiunea este mai profundă decât cea
de pe faţa mezială şi se
continuă şi la nivelul rădăcinii
Creasta Diametrul vestibulo-oral al coroanei privită
dinspre incizal este în general mai mare decât
incizala diametrul mezio-distal. În unele cazuri, cele
două diametre sunt egale.
- În general nu prezintă formaţiuni

- Există morfotipuri la care în 1/3 de colet este
prezentă o concavitate (depresiune)

- Depresiunea este mai puțin profundă decât
cea de pe faţa mezială şi se continuă şi la
nivelul rădăcinii
Privit dinspre planul de ocluzie, caninul inferior
este asemănător cu cel superior, faţă de care
există următoarele deosebiri:
- Diametrul mezio-distal al caninului inferior
este mai mic decât diametrul vestibulo-oral
- Vârful cuspidului şi versantul mezial al
cuspidului sunt mai înclinate spre oral la
caninul inferior
Page 5 of 6
Radacina Număr Număr
- Una - În general una, dar pot fi şi două, orientate
Formă vestibular şi oral
- Conică Formă
Orientare - Conică
- Dreaptă (40% din cazuri) - Orientare
- Vestibularizată (13%)
 - Dreaptă (69% din cazuri) - Vestibularizată
- Distalizată (33%)
 (7%)

- Palatinizată (7%) - Distalizată (21%)

- În baionetă (7%) - Mezializată (1%)
Secţiune transversală la nivelul coletului - În baionetă (2%)
- Ovalară Secţiune transversală la nivelul coletului
Feţele rădăcinii - Ovalară
- Mezială > Distală > Vestibulară > Palatinală
 Feţele rădăcinii
- Feţele mezială şi distală sunt aproape plate - Mezială > Distală > Vestibulară > Linguală

şi prezintă câte o depresiune de dezvoltare în - Feţele mezială şi distală sunt aproape plate
continuarea celor de pe feţele şi pot prezenta câte o depresiune de
coronare omonime dezvoltare;

Page 6 of 6