Acvariul – Se alege tema şi se prezintă sarcina de lucru.

Scaunele din încăpere se aşează

sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în încăpere. Cei din cercul
interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată. În discuţie,
clarifică şi consolidează; discută aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie
susţinută de dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare; dacă
nu sunt de acord, argumentează poziţia lor. Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea
ce se discută în cercul interior; fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii, consens,
microclimat, conflict, strategii de discuţie. La sfârşit îşi expun observaţiile/comentariile.
Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi invers) – rolurile de
observator/observat se inversează. Este indicat să se abordeze, în discuţie, o altă
temă/problemă. Dezvoltă capacitatea de autoevaluare și implicarea elevilor în procesul de
învățare conștientă.

Anchetele – este o cercetare sau o explorare orientată asupra unui fapt, a unui aspect sau a
unei probleme anume. Elevii pot opta pentru o anume metodologie şi conţinut. Ancheta se
încheie, de obicei, cu un raport care trebuie să corespundă unor criterii (formă, număr de
cuvinte etc.). Este un fel de mini proiect sau parte a unui proiect.

Autoevaluarea – Un chestionar care încurajează fiecare elev în parte să analizeze materia

parcursă şi/sau să găsească soluţii pentru remedierea problemelor încă existente.
Chestionarul trebuie să fie suficient de precis pentru a dirija atenția spre soluții.

Cele 4 colţuri – Profesorul aplică în fiecare colţ al sălii o afirmaţie în legătură cu o

întrebare, o temă sau o problemă. Afirmaţiile de obicei provocatoare şi contradictorii
reprezintă un stimul pentru participanţi. Participanţii se adună în colţul unde este
afirmaţia cu care sunt de acord. Se formează astfel spontan grupuri de discuţii în care se
dezbat poziţiile faţă de afirmaţia respectivă: păreri, argumente, problematizări. La sfârşit
discuţia are loc în plen. Metodă utilă pentru a afla rapid o poziționare a clasei pe o temă și
eventual pentru pregătirea unei dezbateri.

Cercurile concentrice /Caruselul – Se alege tema şi se prezintă sarcina de lucru. Elevii stau
în două cercuri concentrice faţă în faţă. Profesorul citeşte pe rând întrebările, iar elevii,
care stau faţă în faţă şi formează o pereche, îşi expun pe scurt părerea sau încearcă să
clarifice probleme legate de subiectul respectiv. Profesorul sună din clopoţel (sau bate din
palme) şi cercul interior/exterior se roteşte, mutându-se cu un partener/doi parteneri la
stânga/dreapta şi rediscută aceeaşi problemă sau trece la următoarea întrebare în funcţie
de timpul alocat/dificultatea subiectului/interesul elevilor, etc. Util pentru flexibilizarea
lingvistică și comportamentală (schimb rapid de parteneri de discuție, concentrarea pe
conținuturi) activităţii elevii oferă prin feedback ideile principale/constatările, etc.

Chestionarea/ Examinarea orală- Ascultarea elevilor; constituie o formă particulară a

conversaţiei prin care se verifică gradul de însuşire a cunoştinţelor şi deprinderilor,
priceperea de a interpreta şi prelucra datele, stăpânirea operativă a materialului în cadrul
aplicaţiilor practice; Este o formă utilizată excesiv și cu tendința de concentrare pe
informații, nu pe competențe.
Coevaluare/ Evaluarea reciprocă- Elevii participă împreună cu profesorul la evaluarea
rezultatelor şcolare ale colegilor de clasă.

Completarea spatiilor goale (Cloze)- Elevii trebuie să completeze un număr de spaţii goale
cu cuvinte sau părți de cuvinte lipsă, în general în contextul unui paragraf. Folosită pentru
aspecte gramaticale și lingvistice, dar și pentru înțelegerea textelor.Contribuţia la discuţii-
Elevii trebuie să participe la o discuţie care este observată de către evaluator. Formularea
temelor este importantă!

Dezbaterea- Valorifică procedeul întrebărilor orientat pedagogic în direcţia realizării unui

schimb organizat de informaţii semnificative pentru soluţionarea unor probleme,
dezvoltarea unor capacităţi de stăpânire a materiei, de exprimare şi de creaţie în contextul
unor aplicaţii sau analize de caz deschise perfecţionării. Posibilă în numeroase variante de
organizare: în grup, tip seminar, de masa, în echipe de lucru, tematică, dirijată, prin asalt
de idei. Este o formă de dialog mai bine structurat (organizat) și cu caracter de competiție.
Gradul de motivare al elevilor poate fi foarte mare – funcție de teme.

Discuţia pe podium- Mai mulţi elevi – reprezentanţi ai unor orientări/păreri diferite

discută o anumită temă. Ceilalţi formează publicul. Publicul trebuie încurajat să intervină
în discuţie, pentru a pune întrebări, sau pentru a accentua anumite aspecte. În formularea
temei trebuie accentuată contradicţia sau controversa, de exemplu sub formă de întrebare.
Asemănător dezbaterii, necesită o cultură a dialogului anterioară, altminteri este greu de
moderat.

Portofoliul/Dosarul progresiv- Instrument de evaluare complex, integrator, reprezentând o

alternativă viabilă la testele standardizate. Include rezultate relevante obţinute prin alte
tehnici de evaluare (proiectul, eseul, autoevaluarea etc.). Aceste rezultate vizează probele
orale, scrise şi practice, observarea sistematică a comportamentelor şcolare, proiectul,
autoevaluarea, precum şi sarcini specifice fiecărei discipline. Urmăreşte progresul de la un
semestru la altul, de la un an şcolar la altul sau chiar de la un ciclu de învăţământ la altul.
Este, probabil, cel mai important instrument pentru învățare autonomă: responsabilizează
elevul pentru parcursul propriu. Este utilă structurarea conform modelului Europass.

Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat-Se alege tema şi se prezintă sarcina de lucru. Datele
esenţiale de care elevii sunt relativ siguri se trec în coloana „Ştiu” a tabelului. Problemele
neclare, ca şi aspectele pe care ar fii curioşi să le afle se consemnează în rubrica „Vreau să
ştiu”. În rubrica „Învăţ/Am învăţat” se trec cele mai importante lucruri pe care le-au aflat.
Se realizează apoi o discuţie în plen. Implicarea elevilor în planificarea învățării dezvoltă
competențele de învățare și autonomia. Testul auditiv- Constituie o testare a abilităţilor de
ascultare, utilizând stimuli în direct sau înregistraţi.

Turul galeriei- În grupuri de 4 se rezolvă o sarcină de lucru. Produsele activităţii se expun

pe pereţi. La semnalul dat grupurile trec pe la fiecare exponat pentru a examina soluţiile,
ideile propuse de colegi şi înscriu pe poster într-un loc stabilit anterior
comentariile/întrebările/etc. După terminarea turului, grupurile revin la locul iniţial şi
răspund la întrebări, reexaminându-şi produsul. Orice formă de lucru care presupune
expunerea (prezentarea) unui produs final al grupei motivează și dezvoltă competențele
sociale.