Învăţarea centrată pe elev

1
 Cuprins

1. Introducere şi context
…………………………………… 3
2. Stabilirea stilurilor de învăţare
……………………………. 6
3. Diferenţierea
instruirii ...........................................................
..... 17
4. Tehnici de
chestionare .....................................................
............ 22
5. Strategii de predare care să corespundă
stilurilor de învăţare ..... 25

2
 1. Introducere şi context
Una dintre componentele esenţiale ale proiectului PHARE RO
0108.01 TVET este cea de dezvoltare profesională a personalului (în
special cadrele didactice şi managerii) din instituţiile de învăţământ
profesional şi tehnic.
Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului
didactic se îndreaptă spre scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În
acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor didactice
(acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al
comunităţilor de învăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de
învăţare), precum şi schimbările de ordin cultural din şcoli, în
vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesul
tuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.

CEDEFOP Finlanda: Proiectul de stabilire a nevoilor de formare iniţială şi

continuă a cadrelor didactice : „Rolul profesorului este în schimbare,
într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutul
şi incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar că munca
profesorului se transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor
şi cercetător. Viitorul va pune la mare încercare practica şcolară şi rolul
profesorului.”

Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea

experienţelor de învăţare ale elevilor, spre implicarea lor activă în
procesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii de predare –
învăţare centrată pe elev.
Documentele cuprinse în acest curs vor defini conceptul de
învăţare centrată pe elev , sunt abordate principiile care stau la baza
schimbărilor propuse privind metodologia predării , astfel ca acestea să
satisfacă necesităţile fiecărui elev în parte.
De asemenea, sunt prezentate sfaturi şi îndrumări practice care
pot folosi cadrelor didactice care se pregătesc pentru învăţarea centrată
pe elev, astfel încât aceştia să îşi poată asuma rolul de facilitator al
învăţării. Acest lucru va permite cadrelor didactice să susţină şi să
administreze procesul de învăţare al fiecărui elev şi să maximizeze
învăţarea pe plan individual.
3
 DEFINIŢII

Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. El

afirmă că învăţarea centrată pe elev “oferă elevilor o mai mare
autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la
metodele de învăţare şi la ritmul de studiu”. Această perspectivă
subliniază caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev,
promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporit
asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la:
 ceea ce se învaţă,
 modul cum se învaţă şi de ce
 momentul când se învaţă.
O consecinţă importantă a acestei definiţii o reprezintă
necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt grad de responsabilitate în
contextul învăţării şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşi
administreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori
persoana care predă la clasă le va spune ce, cum, unde şi când să
gândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.
Recomandarea pentru trecerea responsabilităţii de la profesor la
elev este răspândită în pedagogia contemporană. Într-o prezentare
succintă a caracteristicilor persoanelor care învaţă eficient, de la Harpe,
Kulski şi Radloff (1999) arată că o persoană care învaţă eficient:
 Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă,
 Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie
când să le utilizeze,
 Foloseşte resursele disponibile în mod eficace,
 Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe,
 Înţelege procesul de învăţare,
 Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată,
 Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul lor de
învăţare şi
 Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi îşi
adaptează procesul de învăţare
Într-o dezbatere paralelă cu privire la învăţarea continuă, Candy
(1994) sugerează că persoanele care învaţă continuu au, printre altele,
capacitatea de a face corelaţia diferite aspecte ale cunoaşterii, precum
şi capacitatea de a-şi administra învăţarea. Knowles (1984) relevă
4
elementele învăţării care sunt necesare în munca cu adulţii, proces care
identifică de asemenea rolul profesorului care plasează elevii în centrul
învăţării. Elevii trebuie să fie implicaţi activ în învăţare şi să îşi asume un
grad înalt de responsabilitate personală în acest sens. Knowles
consideră auto orientarea drept esenţa învăţării la adulţi şi susţine că
necesităţile şi experienţele persoanei care învaţă trebuie să fie mai
presus de expertiza instructorului. Adulţii, consideră el, sunt persoane
care se orientează singure în procesul de învăţare şi fiecare adult este
unic datorită experienţelor sale personale.

PRINCIPII

Principiile care stau la baza învăţării eficiente centrate pe elev

sunt:
 Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă
şi nu pe profesor.
 Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al
cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate
pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe.
 Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al
elevilor pe care îi are în grijă.
 Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are
loc în sala de clasă şi nici când cadrul didactic este de faţă.
 Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar
profesorului – ea trebuie împărtăşită şi elevilor.
 Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a
elevilor în planificarea şi administrarea propriului lor proces de
învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de învăţare atât
în sala de clasă, cât şi în afara ei.
 Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte
diferite.

Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic şi

pe practica reflecţiei, pentru a facilita dezvoltarea profesională continuă.
Dezvoltarea profesională a personalului trebuie să ofere cadrelor
didactice aptitudinile şi încrederea necesară pentru:
 A identifica necesităţile individuale de învăţare ale elevilor
 A încuraja şi a facilita învăţarea independentă, ajutând elevii să
“înveţe cum să înveţe”
 A practica principiile învăţării pe baza includerii
 A înţelege şi a utiliza strategii de învăţare activă, centrate pe elev
 A înţelege şi a utiliza strategii de diferenţiere
 A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie

5
 Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev şi utilizarea
metodologiilor moderne de lucru la clasă, se va pune accent pe
strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de
învăţare.

În cadrul acestor strategii:

 Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau
activităţi care să îi implice pe elevi.
 Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o
anumită temă şi cum prezintă rezultatele studiului lor.
 Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre
preocupările lor individuale cu privire la învăţare şi pot cere
îndrumări.
 Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este
dezvoltată – nu li se oferă informaţii standardizate.
 Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor
ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi
aceea de a lucra în echipă.
 Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii
din viaţa reală, cum ar fi studiile de caz şi simulările.
 Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate
stilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual, auditiv,
practic/kinetic)
 Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită
participarea activă a elevilor la învăţare.
 Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe
marginea celor învăţate, a modului cum au învăţat şi de a evalua
succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul lor

Acest proces de formare se orientează deci în final spre scopul de a

spori succesul elevilor,
concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţi
experienţa de învăţare a elevilor şi implicarea lor activă în acest proces,
precum şi satisfacţia pe care le-o dă această învăţare. Acest lucru
trebuie să se înscrie în contextul general al îmbunătăţirii oportunităţilor
oferite tinerilor în cadrul dezvoltării unei pieţe moderne a muncii. Scopul
implicit este de asemenea acela de a le permite să aibă încredere în
procesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună în
aplicare aptitudinile de învăţare la locul de muncă, la vârsta maturităţii,
precum şi în procesul de învăţare continuă.

6
 2. CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE

NUME______________________________________Data_______________________
Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel
mai bine.
 Nu există răspunsuri corecte sau greşite
 Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât
aveţi nevoie, aproximativ 10 şi 30 minute, dar nu este NICI O
PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
 Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune
rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea
acestui chestionar
 Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.
 Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare
 Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau mai mult
dezaprobaţi enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU.
Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten,
D
1 vorbiţi în detaliu despre muzica, sunetele şi A
NU ■
zgomotele le-ai ascultat acolo ?
D
2 Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi? A
NU □
În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul
D
3 pentru a vă ţine la curent cu ultimele noutăţi sau A
NU ■
ştiri sportive ?
La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile
D
4 vizuale sunt utile, de exemplu icoanele, imaginile A
NU ♦
din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ?
Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi
D
5 notiţe, ci să desenaţi diagrame, imagini A
NU □
reprezentative ?
Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi D
6 NU ♦
semnele „X” sau „=” în diferite poziţii ? A
Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite
D
7 obiecte şi să reparaţi anumite lucruri ? De exemplu: A
NU □
bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..
Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt,
aveţi tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de D
8 NU ♦
câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o A
ortografie care arată corect ?
Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite D
9 NU ■
cu voce tare, discuţiile sau / şi cursurile orale ? A
1 Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? D NU □
7
0 A
La utilizarea calculatorului consideraţi că este util
1 ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra D
NU ■
1 unei greşeli făcute sau asupra terminării unui A
moment de lucru ?
1 Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă D
NU ♦
2 place să utilizaţi diagrame şi / sau imagini ? A
1 Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a D
NU ♦
3 unor informaţii? A
1 Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, D
NU ■
4 fără necesitatea repetării acelei informaţii ? A
1 Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? D
NU □
5 De exemplu: sport, grădinărit, plimbări, etc.. A
1 D
Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? NU ■
6 A
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă
1 D
uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să priviţi A
NU ♦
7
singur(ă), în linişte ?
1 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele D
NU ■
8 oamenilor decât feţele lor ? A
1 Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe D
NU □
9 hârtie înainte ? A
2 D
Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? NU □
0 A
2 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea D
NU ■
1 acestuia? A
Când descrieţi o vacanţă/o petrecere unui prieten,
2 D
vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre hainele A
NU ♦
2
lor şi despre culorile acestora?
2 Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi D
NU □
3 imediat şi să rezolvaţi ceva atunci , pe loc ? A
2 Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea D
NU ♦
4 practică a unei abilităţi anume ? A
2 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele D
NU ♦
5 oamenilor decât numele lor? A
2 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să D
NU ■
6 învăţaţi mai bine? A
2 Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse D
NU □
7 lucruri? A
2 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile D
NU ■
8 celorlalţi? A
2 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite D
NU ♦
9 diagrame? A
3 D
Vă place să jucaţi diverse roluri? NU □
0 A
3 Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri D NU □
8
 informaţii, decât să vă petreceţi timpul singură într-
1 A
o bibliotecă?
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă
3 uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să vorbiţi D
NU ■
2 despre articolele expuse şi să ascultaţi comentariile A
celorlalţi?
3 D
Urmăriţi uşor un drum pe hartă? NU ♦
3 A
Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de
3 D
apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este A
NU □
4
să îl/o atingeţi?
3 Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, D
NU ♦
5 vă imaginaţi scenele descrise în text? A
Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a
3 D
fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu dvs. A
NU ■
6
Înşivă?
3 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă D
NU ♦
7 decide ce să îmbrăcaţi? A
3 Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă D
NU ■
8 sfătuiţi cu cineva în legătură cu locul destinaţiei? A
3 Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, D
NU □
9 şi preferaţi să fiţi activi aproape tot timpul? A

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:

Încercuiţi numai numărul întrebărilor la Acum marcaţi pe grafic numărul total pentru
care aţi răspuns cu DA fiecare stil de învăţare.
♦ ■ □ 1 1
4, 6, 1, 3, 9, 2, 5, 3 3
8, 11, 14, 7, 1 1
2 2
12, 13, 16, 10, 15, 1 1
17, 18, 21, 19, 20 , 1 1
22, 24, 26, 23 , 27, 1 1
25, 28, 32, 30, 31, 0 0
29, 33, 36, 34, 39 9 9
8 8
35, 37 38
7 7
6 6
Total Total Total 5 5
întrebări întrebări întrebări 4 4
încercuite__ încercuite__ încercuite__ 3 3
___ __ __ 2 2
1 1
0 0
VIZUAL AUDITIV PRACTIC VIZUAL AUDITIV
PRACTIC
Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă
curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate
stilurile de învăţare.

Cum să înveţi eficient

Ghidul elevului

9
 Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare
VIZUAL

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti
metode vizuale de învăţare.

 Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile
preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală

 Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi

elevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător

PREZENTARE GENERALĂ A PUNCTELOR TARI

 Vederea unui material tipărit pentru a te ajuta să reţii mai uşor

conţinutul.
 Verificarea notiţelor , pentru a vedea dacă sunt scrise corect.
 Analizarea formei unui cuvânt.
 Identificarea unor cuvinte în cadrul cuvintelor, de exemplu reînoirea,
surpriză, reprimare.
 Utilizarea culorilor, ilustraţiilor şi a diagramelor ca ajutoare pentru
învăţare.
 Sublinierea cuvintelor cheie.
 Folosirea creioanelor colorate atunci când înveţi să scrii pe litere un
anumit cuvânt dificil : folosirea unor culori diferite pentru silabele mai
complexe de ex. copii / înnegurat
 Alcătuirea unei hărţi mintale sau a unei „ diagrame de tip pânză de
păianjen”
 Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată
 Utilizarea imaginilor pentru explicarea unui text

 Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în

mod egal.

 Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu

un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic
pentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia.

 În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul
stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele
situaţii de învăţare:
1.- Activităţi de ascultare
2.- Activităţi de grup
3.- Activităţi practice
10
 4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

4.- Învăţare independentă

 Învăţare deschisă / la distanţă
 Învăţare prin folosirea unor materiale / resurse
 Cercetare

Puncte tari / strategii preferate

 Îţi vei organiza de obicei locul de lucru astfel încât să nu fie

aglomerat sau în dezordine şi te vei concentra pe o singură sarcină

Sugestii de dezvoltare personală

 Stabileşte care lucruri te ajută să înveţi :

- De ex.- video / TV
- manuale
- reviste
- Internet
- manuale cu imagini, etc
 S- ar putea ca o muzică mai liniştită de fundal să ţi să pară de ajutor
atunci când lucrezi

11
Cum să înveţi eficient
Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti
metode vizuale de învăţare.
 Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile
preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală

 Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi

elevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător

Prezentare generală a punctelor tari

 Ascultarea cuiva care îţi explică lucrurile te va ajuta să înveţi
 Discutarea unei idei noi şi explicarea acesteia cu cuvinte proprii
 Discutarea ideilor şi a problemelor cu alte persoane
 Este folositor să discuţi o idee / să vizualizezi în gând ideile
 Roagă pe cineva să-ţi explice din nou un anumit lucru
 Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât
citirea
 „Simţirea cuvântului ” în gură ca şi cum ar fi pe punctul de îl pronunţa şi
pronunţarea lui în gând pot fi de ajutor
 Împărţirea cuvintelor în silabe / fragmente şi repetarea în gând a
sunetelor
 Simţirea ritmului unei expresii / propoziţii faptice când este
pronunţată pe un ton cântat
 Citirea cu voce tare
 Ascultă-te vorbind cu voce tare
 Utilizarea unui casetofon pentru a-ţi înregistra observaţiile şi gândurile
 Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie recapitulate,
folosind propria ta voce, cu muzica ta preferată pe fundal
 Foloseşte metode de ascultare activă, inclusiv punerea de întrebări şi
rezumarea

12
  Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în
mod egal.
 Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu
un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic
pentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia.
 În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul
stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele
situaţii de învăţare:
1.- Activităţi de ascultare
2.- Activităţi de grup
3.- Activităţi practice
4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

2.- Activităţi de grup

 Braistorming
 Joc de rol
 Simulare
 Discuţie
 Planificarea în grup a activităţilor

Puncte tari strategii preferate

 Observarea şi oferirea de feedback

 Elaborarea scenariului unui joc de rol

 Scrierea notiţelor sub formă de propoziţii

 Rememorarea a ceea ce s-au spus

 Notarea în scris a ceea ce s-a discutat în cadrul unei activităţi de

grup

 Învăţarea cu uşurinţă a termenilor tehnici şi de specialitate

 Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţi

aminteşti cu uşurinţă atât cuvântul cât şi ideea / conceptul

13
Sugestii de dezvoltare personală
 Aceasta va fi o situaţie de învăţare confortabilă pentru tine

 În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare

 Ar fi util să analizezi puntele tari / strategiile preferate ale elevilor

cu un stil de învăţare vizual şi acelor cu un stil de învăţare
practic , pentru a vedea ce poţi prelua de la ei

Cum să înveţi eficient

Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti
metode vizuale de învăţare.
 Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile
preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală .

 Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi

elevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător.

Prezentarea generală a punctelor tari

 Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică
facilitează adesea înţelegerea , de ex. experimente la fizică , probleme la
matematică etc.
 Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas , este o cale eficientă
de a le ţine minte.
 Scrierea ideilor folosind cuvinte proprii
 Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată
 Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei „diagrame de tip pânză de
păianjen „
 Urmărirea cu degetul a titlurilor , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu
voce tare a acelor cuvinte , urmată de scrierea lor din memorie
14
  Scrisul pe calculator este adesea mai uşor decât scrierea de mână
 Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului cu
litere de tipar
 Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă

 Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în

mod egal.

 Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu

un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic
pentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia.

 În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul
stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele
situaţii de învăţare:

1.- Activităţi de ascultare

2.- Activităţi de grup
3.- Activităţi practice
4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

3.- Activităţi practice / aplicative

 Exersarea abilităţilor
 Demonstraţia cu participare
 Atelier de lucru practic
 Practică
 Unu la unu
 Modelare
 Urmarea unor instrucţiuni

Puncte tari / Strategii preferate

 Aceasta va fi o situaţie de învăţare potrivită pentru tine

 În general te vei simţi sigur în aceste situaţii de învăţare

 Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică

facilitează adesea înţelegerea , de ex. experimente , probleme
15
  Preferinţa pentru a atinge şi a face

 Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât ceea a scrisului

tipărit

 Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina

Sugestii de dezvoltare personală

 Este util să analizezi punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un

stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare vizual, pentru a
vedea ce anume poţi prelua de la aceştia

16
 Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare
Vizual / Vedere
 Vederea informaţiei în
formă tipărită vă va ajuta să
o reţineţi mai bine.
 Verificarea faptului că
notiţele dumneavoastră
sunt copiate cum trebuie
 Privirea formei unui cuvânt.
 Folosirea culorilor,
ilustraţiilor şi diagramelor
ca ajutor în procesul de
învăţare.
 Sublinierea cuvintelor cheie.
 Folosirea de creioane
colorate pentru învăţarea
ortografierii cuvintelor
dificile: folosirea de culori
diferite pentru grupurile
complexe de litere
 Alcătuirea unei hărţi
mentale sau a unei
“spidergram” (reţea de
cuvinte, ciorchine).
 Convertirea notiţelor
dumneavoastră într-o
imagine sau bandă
desenată.
 Folosirea imaginilor pentru
explicarea textelor.
Auditiv / Ascultare
 Ascultarea cuiva care vă explică un
anumit lucru vă va ajuta să învăţaţi.
 Discutarea unei idei noi şi faptul că o
explicaţi folosind propriile dumneavoastră
cuvinte.
 Discutarea cu cineva a problemelor şi
ideilor.
 Este folositor să analizaţi verbal
chestiunile / să verbalizaţi de unul /una
singur(ă) gândurile şi ideile pe care le
aveţi
 Rugămintea adresată cuiva de a vă
explica din nou lucrurile
 Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă
va fi mai uşoară decât citirea cărţii.
 “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe
punctul să-l pronunţaţi şi faptul de a-l
pronunţa în gând pot fi de ajutor.
 Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente
şi exagerarea în gând a sunetelor.
 Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set
de informaţii atunci când acestea sunt
“cântate”.
 Citirea cu voce tare.
 Faptul de a vă asculta vorbind cu voce
tare.
 Utilizarea unui casetofon pentru a vă
înregistra observaţiile şi gândurile.
 Înregistrarea principalelor aspecte ce
trebuie analizate folosind propria
17
Practic
 Efectuarea de către
dumneavoastră înşivă a unei
activităţi practice facilitează
adesea înţelegerea, de ex.
experimente la fizică, probleme
la matematică etc.
 Scrierea lucrurilor în ordinea lor,
pas cu pas, este o cale eficientă
de a le ţine minte.
 Scrierea lucrurilor cu propriile
dumneavoastră cuvinte.
 Convertirea notiţelor într-o
imagine sau într-o bandă
desenată.
 Alcătuirea unei hărţi mentale sau
a unei “spidergram” reţea de
cuvinte, ciorchine).
 Urmărirea cu degetul a titlurilor,
cuvintelor cheie, etc. apoi
pronunţarea respectivelor
cuvinte urmată de scrierea lor din
memorie.
 Preferinţa pentru a atinge şi a
face.
 Scrisul la tastatură este adesea
mai uşor decât scrierea de mână.
 Utilizarea scrisului cursiv este
mai uşoară decât cea a scrisului
tipărit (cu litere separate)
 Ajutarea unei alte persoane să
 dumneavoastră voce, cu muzica îndeplinească o sarcină.
dumneavoastră preferată ca fundal
 Folosiţi metode de ascultare activă,
incluzând aici chestionarea şi rezumarea.

18
Cum să înveţi mai eficient – prezentare generală a punctelor tari/ strategiilor preferate
în fiecare situaţie de învăţare

Situaţia de învăţare Vizual / vedere Auditiv / Ascultare Practic

1.- Activităţi de  Se poate ca aceste  Această activitate va fi o  Se poate ca aceste
Ascultare activităţi situaţie de învăţare activităţi să nu fie
să nu fie situaţii confortabilă pentru tine situaţii confortabile de
confortabile pentru tine  În general te vei simţi învăţare pentru tine
sigur pe tine în aceste
situaţii de învăţare  Foloseşte sfaturile de
 Înregistrează pe bandă la rubrica „ Sugestii
lecţiile, astfel încât să de dezvoltare
poţi asculta din nou personală” deoarece
ideile principale îţi pot fi de ajutor
 Înregistrează-ţi pe
bandă proriile idei,
gânduri şi planuri
2.- Activităţi de  Vei fi capabil de a  Observarea şi oferirea  Aceste activităţi vor
grup oferi situaţii / imagini de feedback reprezenta situaţii de
reale care să ilustreze  Realizarea scenariului învăţare confortabile
anumite idei unui joc de rol pentru tine
 Activitatea de  Capacitatea de a-ţi  În general te vei simţi
brainstorming este un aminti cele ce s-au spus sigur pe tine în aceste
exerciţiu potrivit  Notarea în scris a ceea situaţii de învăţare
pentru tine deoarece ce s-a discutat în cadrul  Braistorming folosind
produsul vizual şi unei activităţi de grup post-it-uri
acest lucru te ajută  Învăţarea cu uşurinţă a  Jocul de rol /
să reţii informaţiile termenilor tehnici şi de simularea îţi permit să
 Jocul de rol / specialitate participi şi îţi oferă o
simularea permite  Atunci când ţi se dă un experienţă practică,
dezvoltarea limbajului cuvânt care descrie o experienţa ce te ajută
trupului etc. Îţi vei idee/ un concept îţi să ţii minte
aduce cu uşurinţă aminteşti cu uşurinţă  Faptul de a ajuta pe

19
 aminte de jocul de rol atât cuvântul cât şi altcineva să
vizualizându-l în ideea/ conceptul îndeplinească o
gând. sarcină prin
 În acest tip de sarcină demonstraţie sau
vei fi un bun sprijin practic
observator

Situaţia de învăţare Vizual / vedere Auditiv / Ascultare Practic

3.- Activităţi  Aceste activităţi  Citeşte în întregime  Aceste situaţii
practice / reprezintă situaţii de instrucţiunile / suportul reprezintă situaţii de
aplicative învăţare confortabile de curs învăţare confortabile
pentru tine  Reţii cu uşurinţă pentru tine
 În general te vei simţi instrucţiunile verbale şi  Faptul de a efectua tu
sigur pe tine în reuşeşti în general să le însuţi o activitate
aceste situaţii de urmezi, acţionând practică facilitează
învăţare conform acestora adesea înţelegerea .
 Preferinţă pentru
simţul tactil şi pentru
sarcini practice
 Utilizarea scrisului
cursiv este mai
uşoară de cât a
scrisului tipărit
 Ajutarea unei
persoane să
îndeplinească o
sarcină
4.- Învăţarea  Îţi vei organiza de  Folosirea unui casetofon  Învăţarea prin

20
independentă obicei zona de lucru pentru planificarea încercare şi eroare
astfel încît să nu fie gândurilor , ideilor, este utilă – „ dacă
aglomerată sau în eseurilor, ca ajutor prima dată nu
dezordine şi te vei pentru memorie , etc. reuşeşti , descoperă
concentra pe o  Un mediu de lucru fără unde ai greşit şi
singură sarcină zgomot sau o muzică în încearcă din nou” .
surdină pot fi de ajutor  Ai în general
încredere în tine însuţi
/ însăţi atunci când
abordezi o sarcină de
lucru

21
 3. DIFERENŢIEREA INSTRUIRII

înseamnă răspunsul profesorului la nevoile elevului

călăuzit de principii generale ale diferenţierii, ca

sarcini care
evaluarea şi ajustarea
respectă elevul
continuă

grupare flexibilă

Profesorii pot diferenţia

CONŢINUTUL PROCESUL PRODUSUL

în funcţie de

disponibilitate interese profil de învăţare

folosind o varietate de strategii de instruire şi de

management al clasei , ca :
 Inteligenţe multiple  Contracte de învăţare
 Puzzle  Învăţare în grupuri mici
 Casete  Investigaţii în grup
 Activităţi ancoră  Studiu independent
 Fişe de lucru  Strategii de interogare
 Texte  Centre de interes
 Materiale suport  Grupuri de interes
 Cercuri literare  Teme pentru acasă
 Studii orbitale  Jurnale
 Instruire complexă

22
 Principii cheie a clasei diferenţiate

 Profesorul ştie clar ce este important la materia lui

 Profesorul înţelege, apreciază şi clădeşte pe diferenţele dintre elevi
 Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile
 Profesorul ajustează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de
disponibilitatea , interesele şi profilul de învăţare al elevului
 Toţi elevii participă
 Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare
 Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul
individual
 Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferenţiate

Cum să începi
Dacă noţiunea de clasă diferenţiată, centrată pe elev, ţi se pare
nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ţi orientezi gândirea şi
proiectarea în această direcţie.

Examinează-ţi filozofia despre nevoile individuale

În loc să te concentrez pe ce să faci în clasă, e mai înţelept să te
concentrez asupra modului cum înţelegi predarea şi învăţarea. Iată
câteva întrebări care te-ar ajuta :
 Ce ţi se pare mai rezonabil : să faci mare parte din munca de la
clasă sau în primul rând elevii sunt muncitorii şi gânditorii ? De ce ?
 Ţi se pare că toţi elevii, tot timpul, au nevoie de acelaşi manual,
aceeaşi problemă, aceeaşi lecţie? Sau ţi se pare că elevii au diferite
disponibilităţi pentru cifre, matematică sau desen? De ce?
 Se pare că toţi elevii învaţă la fel şi în acelaşi ritm? Sau unii
procesează informaţia în mod diferit şi în ritm diferit faţă de alţii ?
De unde ştii ?afli mai mult despre elevi vorbind în faţa lor sau
vorbind cu ei ? De ce ?
 Îşi formează elevii capacităţi de studiu individual într-o clasă în care
tot timpul li se spune ce să facă ? Sau devin independenţi când
profesorul le dă treptat tot mai multă responsabilitate în învăţare
şi îi învaţă cum să-şi folosească independenţa în mod înţelept ? De
ce ?
 Le pasă elevilor dacă pot alege sau nu despre ce şi cum să înveţi ?
Le pasă mult sau puţin ? De ce ?
 Când este învăţarea mai bogată şi mai de durată : când înveţi pe
dinafară sau când te bazezi pe înţelegere ?
Cunoscând care este părerea ta, te vei simţi mai comod şi mai încrezător când
trebuie să răspunzi întrebărilor puse de elevi, colegi, directori şi părinţi ( De ce
predai aşa ?)
Începe cu paşi mici
 sarcinile diferenţiate să dureze puţin la început
Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te !
Stabileşte-ţi anual unul sau două obiective, pe care să le urmăreşti.
 Ia-ţi notiţe despre elevi.
 Fă o lecţie diferenţiată la fiecare capitol.
 Diferenţiază un produs pe fiecare semestru.
 Găseşte resurse multiple pentru câteva părţi esenţiale ale
curriculum-ului.
  Stabileşte criterii de performanţă comune pentru produse şi apoi
personalizează cerinţele.
 Oferă elevilor posibilitatea de a-şi alege modul de lucru,
exprimarea, tema pentru acasă.
Imaginează-ţi cum vor arăta activităţile
 Cum va începe, se va derula şi se va termina activitatea ?
 Ce ar putea să nu meargă? Cum să eviţi ?
Fă un pas înapoi şi reflectează
 De unde ştii că toţi au înţeles ce ai vrut ?
 Cum ai introdus activitatea ?
 Au rămas elevii concentraţi?
 Cum s-a terminat activitatea ?
 Cum ai interacţionat cu elevii ?
Vorbeşte din timp şi des cu elevii
 Foloseşte o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferenţelor
în învăţare.
 Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea
funcţionării clase.

Dă instrucţiuni bine gândite

 Porneşte cu o sarcină familiară, apoi dă o sarcină diferenţiată unui
grup mic.
 Dă instrucţiuni de pe o zi cealaltă.
 Foloseşte fişe de lucru
 Proiectează sau afişează indicaţiile sarcinilor de lucru
Fii conştient şi organizat
 Foloseşte dosare de lucru.
 Fă o listă cu competenţele dorite.
 Stabileşte locuri de colectare pentru produse.

Angajează toţi elevii

Creşte motivaţia elevilor prin angajarea activă în învăţare a

tuturor elevilor
Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în
desfăşurarea lecţiilor din clasă. Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-o
poziţie de aşteptare pasivă ( spectatori) în clasă. Este necesar să fie
participanţi activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât mai
motivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine rezultate mai bune. Când elevii nu sunt
angajaţi în instruirea din clasă, ei se plictisesc, şi atunci când se plictisesc se
gândesc la altceva şi se comportă ca atare.
Utilizează strategii de calitate pentru a angaja toţi elevii.
Punctul de intrare în lecţie
Începe lecţia cu ceva ce captează atenţia elevilor şi îi angajează direct în
lecţie, să fie astfel implicaţi chiar de la început.
Abilităţi de prezentare
Utilizează abilităţi eficiente de prezentare pentru a vorbi cu elevii, nu a
le vorbi.
Strategii de chestionare
Pune întrebări tuturor elevilor, şi într-un astfel de mod, încât să-i
provoace să gândească şi să răspundă.
 Strategii de implicare
Utilizează strategii care îl încurajează pe elevi sp reflecteze la ceea ce
învaţă şi să fie implicaţi activ în timpul orei.
Strategii pentru tema de acasă
 Extinde lecţiile în clasă prin tema de acasă – elevii să fie activi şi
angajaţi în învăţarea în afara clasei, în special în tema de casă.

Motivarea elevilor ( motivaţie = calitate)

-puncte cheie-
Pentru a motiva elevii, este esenţială utilizarea de strategii de calitate în
patru domenii cheie pentru motivaţie :
1.- Stabilirea unui mediu încurajator de învăţare
A. Stabileşte o apropiere fizică de elevi.
 Deplasează-te prin clasă
 Mută din când în când elevii
B. Comunică la un nivel personal cu ei.
C. Demonstrează corectitudine în aşteptările privind
comportamentul şi învăţarea

II. Implică toţi elevii

A.- Planifică-ţi un punct de intrare ( modalitate de a începe

ora ) interesant
 Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4
minute) şi utilizat în fiecare lecţie
 Utilizează o varietate de tehnici
B. Utilizează abilităţi şi modalităţi eficiente de prezentare
 Expresii faciale
 Gesturi
 Contact vizual
 Vocea
 Mişcarea
C. Utilizează strategii de chestionare ( întrebări ) de calitate
 Comunică tuturor elevilor că se aşteaptă ca fiecare să
răspundă la întrebări
 Acordă şanse egale de a răspunde tuturor elevilor
 Pune la dispoziţie timp de aşteptare pentru toţi elevii
 Utilizează tehnici de investigare a informaţiei
 Pune întrebări de nivel cognitiv mai înalt
D. Utilizează strategii de implicare a elevilor
 Strategii de implicare care dezvăluie gândirea independentă
 Strategii de implicare care pune în valoare capacităţi de
gândire în cooperare
E. Dă – le teme pentru acasă motivante
 Dă instrucţiuni / enunţuri clare
 Formulează sarcini de lucru motivante şi relevante
 Asigură feedback pentru temele de acasă făcute
 Implică-i şi pe părinţi

III. Asigură feedback – ul privind nivelul de performanţă

A. Asigură un feedback analitic pentru elevi
  Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pe
subiect sau în afara subiectului
 Asigură feedback la momentul potrivit

IV. Recunoaşte meritele pentru eforturile şi realizările elevilor

A. Utilizează recunoaşterea spontană prin :

 laude
 notări pozitive ale elevilor
 mini sărbătoriri
 recompense, simboluri, certificate, insigne, etc.
 privilegii speciale
B. Utilizează recunoaşterea planificată
 Expuneţi / afişaţi lucrările elevilor
 Stabiliţi obiective pentru toată clasa şi apreciaţi /
recunoaşteţi atingerea lor.
C. Principii pentru recunoaşterea meritelor elevilor
 Recunoaşterea meritelor trebuie să fie relevantă pentru elevi
 Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toţi elevii
 Recunoaşterea trebuie să se facă la timpul potrivit
 Nu utilizaţi în mod abuziv aceste strategii
APLICAŢIE
Activitate individuală :
 Priviţi harta mentală de diferenţiere şi
1. Bifaţi √ metodele pe care le folosiţi uneori
2. Bifaţi de două ori √√ modelele pe care le folosiţi adeseori
3. Notaţi cu axterisc * mezodele despre care aţi vrea să ştiţi mai mult
sau pe care aţi vrea să le folosiţi mai mult

DIFERENŢIEREA
sau predarea pentru maximum de învăţare individuală

Gradaţi sarcinile de la Fixaţi sarcini deschise

uşoare la dificile pe fişele deoarece elevii mai buni
de lucru le interpretează într-un
mod mai solicitant. Cereţi
mai mult dela elevii mai
capabili

Permiteţi prezentarea Diferenţiaţi Fixaţi sarcini diferite

temelor în mai multe sarcibile şi / pentru grupuri sau indivizi
noduri,de ex.: studiaţi un diferiţi, în funcţie de
subiect apoi prezentaţi un
sau abilităţi
raport SAU o discuţie SAU timpul alocat
un grafic

Învăţarea bazată pe surse Pregătiţi fişe ajutătoare

de informare/ pentru elevii care au
învăţarebazate pe nevoie de ele şi le cer
resurse;
Programe individualizate,
învăţare pas cu pas
 Abordaţi toate tipurile de
învăţare,vizual, auditiv şi
practic,â; emisfere
cerebrale dreapta şi
stânga
Planificaţi utilizarea
Diferenţiaţi instrumentelor ajutătoare
de învăţare atunci când
experienţele există
de învăţare
ale elevilor Utilizaţi lucru în grup, ex.
colegii se ajută între ei

Faceţi perechi de elevi cu Utilizaţi :

aptitudini diferite care se - Verificarea între colegi
pot ajuta recuproc - predarea între colegi
-grupurile de studiu

Dezvoltaţi abilităţi Lăudaţi chiar şi pentru

generice prin răspunsuri Diferenţiaţi cele mai mici progrese şi
individualizate pe apoi stabiliţi împreună
formulare speciale
răspunsul pasul următor

Utilizaţi autoevaluarea şi Evitaţi notarea cu

cereţi elevilor să-şi excepţia cazurilor în care
impună obiective este absolut necesară

Reduceţi nevoia de diferenţiere prin :

 Îndrumarea iniţială corespunzătoare
 Programe individuale de învăţare
 Evaluarea diagnostică în vederea planificării individualizate
 Învăţare păas cu pas
 Verificaţi aptitudinile cerute la intrarea în program

4. TEHNICI DE CHESTIONARE

Diferenţiere – întrebări şi folosirea greşelilor

 Întrebările puse în clasă reprezintă unul dintre cele mai valoroase
instrumente din repertoriul unui profesor. Cu toate acestea, deseori este
foarte greu de stabilit modul potrivit în care putem pune întrebarea
potrivită în cel mai potrivit mod.

 Evitaţi să puneţi întrebări de tipul „ Ghiciţi la ce mă gândesc / la ce am eu

în minte ”. Astfel de întrebări pot crea situaţii în care elevilor li se spune
că au greşit din cauză că nu au dat răspunsul pe care îl aveţi în minte. La
rândul său acest lucru poate genera la elevi sentimente de jenă, de
insatisfacţie, de vinovăţie şi duce la demotivarea elevilor.
  Varietatea de stiluri şi abilităţi ale elevilor necesită o gamă variată de
întrebări. Va trebui să puneţi unele întrebări pentru întregul grup, să
reformulaţi anumite întrebări pentru unii dintre elevi şi să formulaţi
întrebări speciale pentru acei elevi care sunt mai tăcuţi sau care par mai
nedumeriţi. Lucrul esenţial este să urmăriţi cu atenţie şi să luaţi în
considerare tipurile diferite de comportament ale elevilor.

 Ca profesori, suntem „ experţi ” în domeniul nostru şi cunoaştem limbajul

specific al disciplinei pe care o predăm. Acest lucru ne poate face să
uităm că cei care învaţă s-ar putea să nu cunoască terminologia noastră.
Deseori, elevii nu răspund la o întrebare nu pentru că nu ar cunoaşte
răspunsul, ci pentru că nu înţeleg întrebarea. Trebuie să folosim un limbaj
adecvat pentru fiecare elev în parte.

 După ce elevul a fost ajutat să „ obţină răspunsul corect” prin folosirea

unor cuvinte care îi sunt cunoscute, putem introduce elemente noi de
terminologie care să ducă la înţelegerea conceptului. Nu uitaţi să scrieţi
cuvântul pe tablă şi în acelaşi timp să şi îl rostiţi. Apoi, ajutaţi asimilarea
noii terminologii prin întrebări suplimentare care îl determină pe elev să
folosească cuvântul nou.

 Aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă o persoană ajută la

creşterea siguranţei de sine şi la sporirea încrederii. Cu toate acestea, ce
facem în cazul în care răspunsul pe care îl primim este greşit ? Există
pericolul de a întări idei sau concepte greşite sau confuze dacă acceptăm
sau suntem de acord cu toate răspunsurile din partea elevilor, fără a afce
nici o diferenţiere.

 O greşeală poate fi un eşec demotivant sau o oportunitate de a învăţa –

depinde de dumneavoastră cum o veţi folosi. „ Greşelile” sunt o sursă de
învăţare importantă care poate fi folosită pentru a exploata la maxim
succesul / răspunsurile bune şi pentru a consolida lucrurile noi învăţate.
Efortul elevilor care dau răspunsuri greşite este adesea la fel de mare ca
şi al elevului care dă răspunsul corect.

 Elevii care reuşesc să răspundă corect nu sunt neapărat mai înzestraţi ;

aceştia pot avea acelaşi stil de învăţare ca al profesorului şi, de aceea,
predarea poate fi „ mai uşoară” în cazul lor şi ei înţeleg mai repede şi
mai bine. Ce facem în astfel de situaţii ?

Câteva greşeli frecvente în ceea ce priveşte modul de a pune întrebări

 Prea multe întrebări puse în acelaşi timp

 Punerea unei întrebări şi oferirea imediată a răspunsului de către

profesor

 Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai
simpatizanţi

 Punerea de întrebări de un singur ( acelaşi ) tip

  Punerea de întrebări într-un mod ( pe un ton ) ameninţător

 Nu se indică schimbarea tipului de întrebare

 Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a

înţelegerii, etc )

 Nu se lasă suficient timp de gândire

 Nu se corectează răspunsurile greşite

 Ignorarea unor răspunsuri

 Nu se observă variatele implicaţii posibile ale răspunsurilor

 Nu se dezvoltă / exploatează conţinutul răspunsurilor

Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Pentru a efectua această analiză aveţi nevoie de exemple de întrebări pe

care le-aţi pus elevilor dumneavoastră. Cea mai eficientă modalitate de a
obţine aceste exemple este înregistrarea unei lecţii ( cel puţin 45 de minute ) şi
extragerea întrebărilor pe care le – aţi pus. Dacă nu reuşiţi să faceţi acest lucru,
puteţi alcătui o listă din memorie ( dar această metodă este mai puţin sigură şi
eficientă – nu întotdeauna spunem exact ceea ce ne-am planificat să spunem
sau ne amintim exact şi în totalitate ce aveam de spus sau am spus !).

ACTIVITATE 1

Întrebările închise necesită drept răspuns un singur cuvânt sau o frază

scurtă ( uneori doar da sau nu ), au doar un singur răspuns corect, iar cel care
pune întrebarea are un anumit răspuns predeterminat pe care se aşteaptă să-l
primească . Ex. :” Care este formula chimică a oxidului de fier ? „

Întrebările deschise necesită drept un răspuns o propoziţie sau mai multe. În

cazul acestor întrebări există o varietate de răspunsuri acceptabile şi poate să
nu existe un anumit răspuns „ corect”.
Ex.:” Apreciaţi că este nerecomandabil ca un cuplu să locuiască împreună
înainte de căsătorie ? „
1.- analizaţi propria listă pe care le-aţi pus în cadrul unei lecţii, stabilind
dacă acestea au fost întrebări închise sau deschise .Ce proporţie au avut
întrebările deschise ?
2.-Ce vă indică acestea despre propriul stil de predare ( didacticist,
magistrocentrist ( centrat pe profesor), axat pe conţinut ? sau informaţional,
pedocentrist ( centrat pe elev), axat pe procese? )
Ce vă indică această analiză despre cât de stimulativă este lecţia
dumneavoastră ? Cui aţi adresat întrebările ? Cine a răspuns ? Ce proporţie din
întregul grup a răspuns la întrebări ?
ACTIVITATEA 2

1.- Studiaţi categoriile de întrebări din Tabelul 1 până ajungeţi la o înţelegere

deplină a acestora .
2.- Organizaţi pe categorii propriul eşantion de întrebări folosind cele şase
tipuri descrise.
3.- Acum completaţi căsuţele din Tabelul 2.-
4.- Ce vă indică acest lucru despre propriul stil de a pune întrebări? Vă
concentraţi mai mult pe consolidarea cunoştinţelor ( prin întrebări ce solicită
procese cognitive de nivel scăzut) decât pe stimularea gândirii ( prin întrebări
ce solicită procese cognitive de nivel înalt)? Modul de a pune întrebări pe care
l-aţi folosit a fost adecvat pentru grupul de elevi la care predaţi ?

Studiile arată că elevilor din şcoala primară le sunt adresate într-o

proporţie mai mare întrebări de nivel înalt decât elevilor din învăţământul
secundar. De ce se întâmplă acest lucru ?

5.- Cum vă apreciaţi aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune
în modul dumneavoastră de a pune întrebări şi ce ar putea fi îmbunătăţit ?

Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Tabelul 1 Tipuri de întrebări şi niveluri de solicitare cognitivă

Tipul de întrebare Descriere / exemplu

1.- Întrebări de aducere
aminte
( memorare)
( nivel cognitiv cel mai
scăzut)
2.- Întrebări de înţelegere
simplă
(nivel cognitiv scăzut)
Le cer elevilor să îţi amintească informaţii pe care
le-au învăţat anterior
Ex.:” Ce instrument am folosit pentru a face
această măsurătoare ?”
Le cer elevilor să repete informaţii care le-au fost
deja oferite de profesor în timpul lecţiei
Ex.:” De ce am spus că trebuie să facem……….?”

3.-Întrebări de aplicare Le cer elevilor să înţeleagă un principiu general şi

( nivel cognitiv înalt) să-l aplice într-o situaţie nouă
Ex.:” Ce teoremă aţi folosit pentru a afla mărimea
acestui unghi ?”
„ În ce mod aţi rezolva plângerea acestui client ?”

4.- Întrebări de analiză Le cer elevilor să descompună un anumit conţinut

( nivel cognitiv înalt)
( obiect, fenomen, proces) în părţile componente
şi să analizeze caracterul părţilor componente şi
relaţia dintre ele
Ex.: „ De ce a ales autorul să înceapă romanul în
acest mod neobişnuit ?”
„De ce aţi folosit mai degrabă tratamentul X decât
tratamentul Y ”pentru părul acestui client ?”
5.-Întrebări de sinteză
( nivel cognitiv înalt)
Le cer elevilor să dezvolte o idee nouă, un plan
sau experiment
Ex.: „ În ce mod viziunea asupra lumii exprimată
în această dramă vă schimbă atitudinea faţă de
prietenie şi încredere ?”

6.-Întrebări de evaluare Le cer elevilor să facă anumite aprecieri şi să

( nivel cognitiv cel mai emită judecăţi în special în ceea ce priveşte
înalt) calitatea
Ex.: „ De ce preferaţi acest model în locul
celuilalt ?”

Tabelul 2 Analizarea propriului eşantion de întrebări

Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de

întrebări de întrebări de întrebări de întrebări de întrebări de întrebări de
tip 1 tip 2 tip 3 tip 4 tip 5 tip 6

Total tip 1 + tip 2 = Total tip 3 + tip 4 + tip 5 + tip 6 =

( nivel cognitiv scăzut) ( nivel cognitiv înalt)

% întrebări de nivel cognitiv scăzut = ………….

% întrebări de nivel cognitiv înalt = …………

5. STRATEGII DE PREDARE CARE SĂ CORESPUNDĂ

STILURILOR
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE
Scopul acestui document

 Scopul acestui document este:

 De a produce îndrumări privind strategii de predare care să
corespundă stilurilor individuale de învăţare.

 Obiectivele sunt:
 De a identifica o gamă largă de strategii de predare.
 De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine stilurilor
de învăţare individuale.
 De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare care
pot fi folosite pentru a asigura faptul că planurile de lecţie şi
materialele de studiu se potrivesc stilurilor de învăţare ale elevilor.
 De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de adecvare a
strategiilor de predare la stilurile de învăţare, în raport cu percepţia
/satisfacţia elevului, cu succesul şi rata de retenţie.

 Rezultatele / produsele sunt:

 Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o
corespondenţă cât mai bună între strategiile lor de predare şi stilurile
individuale de învăţare.
  Idei pe care şcolile să le poată folosi pentru a lua în calcul şi a integra
factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări
potrivite cu învăţarea şi pentru evaluarea impactului acesteia asupra
percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Acest pachet va ajuta profesorii să se asigure că elevii lor:

 petrec în mod plăcut şi cu succes timpul la şcoală
 găsesc cea mai bună cale de a învăţa
 îşi dezvoltă stilul preferat de învăţare
 capătă o mai bună înţelegere a modului în care învaţă
 devin mai eficienţi şi mai compleţi în învăţare
 capătă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele de învăţare.

Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiştrii-instructori şi personalul de

sprijin să:
 dezvolte şi să înţeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încât
strategia
respectivă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de
învăţare.
 înţeleagă diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor lor.
 integreze factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei
predări potrivite cu învăţarea şi să evalueze impactul acesteia asupra
percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Proiectul FEDA CBD 204

Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de
învăţare ale persoanelor

 Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic

Cum se foloseşte tabelul

1. Mai întâi trebuie să cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilor

dumneavoastră.
2. Uitaţi-vă pe coloana intitulată “Scopul predării – Ce doriţi să realizaţi?”

3. Decideţi ce “Scop” va stabiliţi pentru sesiunea respectivă (lista nu este

exhaustivă).

4. Uitaţi-vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o să

procedaţi?”

5. Decideţi ce strategie /strategii intenţionaţi să folosiţi pe parcursul sesiunii.

6. Mergeţi la pagina indicată.

7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană”
indică ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentru
tipul respectiv de persoană care învaţă. Este deci esenţial să vă îndreptaţi
cea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra modului în care îi
puteţi implica pe elevii pentru care această strategie NU este un
punct tare.

8. Folosiţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate

stilurile de învăţare ale elevilor dumneavoastră.
Cum se foloseşte tabelul

Identificaţi stilurile de învăţare

ale elevilor din grupul dumneavoastră

Alegeţi „Scopul predării”

pentru sesiunea dumneavoastră din lista

cuprinsă în tabel

Alegeţi „Strategia de predare”

pe care o veţi folosi, din lista
cuprinsă în tabel

Mergeţi la pagina
indicată

Utilizaţi „strategiile pentru persoanele care

învaţă” indicate, având în vedere că un  înseamnă
că acela este un punct tare şi concentrându-vă, în
consecinţă, pe includerea celorlalţi

Utilizaţi formularele de plan de lecţie

pentru a planifica şi a include toate
stilurile de învăţare ale elevilor
dumneavoastră
 Scopul predării Strategia de Pag
Puncte tari pentru
Ce speraţi să predare .
acest tip de persoană :
obţineţi. Cum veţi proceda? Nr.
Vizua
Auditiv Practic
l 

Generarea
entuziasmului şi a
Expunere orală
interesului în 8 
privinţa unui
anumit subiect
Lectură dirijată
9 
Vizită
10  
Video / multimedia
11   
Explorarea şi
influenţarea
opiniilor, Discuţie
12  
emoţiilor,
convingerilor şi
atitudinilor
Joc de rol şi studii de
13  
caz
Film şi Video 14   
Rezolvarea de
probleme
Tutorial individual/1:1/
(Planificarea şi 15 
Mentorat
organizarea
propriei învăţări)
Brainstorming 16   
Planificarea şi
17 
revizuirea acţiunilor
Oferirea de
informaţie
De la teorie la
practică: Expunere orală 18 
Explicarea
conceptelor
teoretice
Suport de curs/fişe de
19   
lucru
Citire 20 
Demonstraţie 21  
De la teorie la Tutoriale individuale
practică: Legarea (schimburi în ambele 22 
teoriei de practică sensuri)
 Atelier de
lucru/Simulare/Joc de 23  
rol
Dobândirea de
abilităţi /
consolidarea Atelier de
De la teorie la lucru/Simulare/ 24  
practică: Practică
Exersarea
practicilor
Demonstraţie 25  
Formare (coaching) 26 
Învăţarea unui
sistem “mecanic”,
sau a unor fapte Învăţare mecanică 27 
concrete, sau a
unei succesiuni
Dezvoltarea de Discuţie :
abilităţi de  Dezbatere 28  
comunicare orală  Masă rotundă
Joc de rol/Piesă de
29  
teatru/ Simulare
Lucru în grup
 Grup cu sarcină
precisă
 Grup mic
30  
 Brainstorming
 Grup creativ
Dezvoltarea de
abilităţi de
Temă scrisă 31 
comunicare în
scris
Dezvoltarea Jocuri/Piesă de
32 
lucrului în echipă teatru/joc de rol
Teme /proiecte
33   
integrate
Vizită de două sau mai
34   
multe zile
Lucru în grup
Generarea de idei:
 Brainstorming
Consolidarea ideilor: 35  
 Grup cu sarcină
precisă
 Grup mic
Consolidarea
Seminar 36 
informaţiei
Joc de rol 37   
Evaluare/Test 38 
Temă de lucru/proiect
39 
(individual/în grup)
Analiza şi Întrebări şi răspunsuri
evaluarea verbale (profesor şi 40 
învăţării elev)
Examen/test 41 
Suport de curs cu
spaţii goale de 42   
completat
Întrebări de control 43  
Evaluare
practică/activitate cu
44 
sarcină/schiţarea
profilului de abilităţi

În paginile următoare vom reda câteva modele de idei privind strategiile

pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare
aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor, indicând numărul
paginii corespunzătoare din tabel. Pentru a studia toate modelele conform
tabelului consultaţi site-ul www. tvet.ro / aplicaţii.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Strategia de predare -
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Cum veţi proceda?
Generarea entuziasmului şi a interesului în
EXPUNERE ORALĂ
privinţa unui anumit subiect

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 

 Exprimaţi-vă clar şi  Aceasta va fi o  O abilitate tactilă
identificaţi punctele situaţie de învăţare precum editarea de
principale. în care elevii se vor text s-ar putea să se
simţi în largul lor, dovedească utilă
 Încurajaţi folosirea
culorilor şi folosirea
pentru notiţe a
propriilor “modele
cadru” ale elevilor, de
ex. “spidergrams” şi
“flowcharts”
 Folosiţi creioane
colorate şi slide-uri
 Permiteţi elevilor să
înregistreze pe bandă
expunerile orale
vor avea încredere pentru luarea de
în această notiţe.
strategie.
 Daţi elevului o copie
 Este posibil ca a notiţelor.
elevii să dorească
să înregistreze  Vorbiţi într-o
sesiunea pe bandă. manieră animată.
 Încurajaţi utilizarea
“spidergrams” şi a
modelelor cadru
(formulare) pentru
luarea notiţelor

 Asociaţi un aspect  Dacă în expunerea

cheie cu o imagine orală apare nevoia
vizuală dintr-o carte de voluntari,
sau afişată pe solicitaţi-le acestor
retroproiector. elevi participarea

 Graficele / tabelele  Oferiţi-le elevilor un

sunt folositoare produs /obiect
tangibil pe care să-l
studieze.

Exemplu:
Într-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit o
folie de retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga
expunere. Acest lucru a generat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cu
dominantă practică li s-a cerut să se ofere voluntari pentru anumite sarcini
specifice pe parcursul sesiunii.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul Predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare -
Generarea entuziasmului şi a interesului în Cum veţi proceda?
privinţa unui anumit subiect
VIZITĂ
 Strategii pentru persoanele care învaţă
Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
 
 Aceasta va fi o  O bandă  Aceasta va fi o
situaţie de învăţare /prezentare audio – situaţie de învăţare în
în care elevii se vor adesea pusă la care elevii se vor
simţi în largul lor, dispoziţie de muzee simţi în largul lor, vor
vor avea încredere / galerii de artă etc. avea încredere în
în această această strategie.
strategie.  Grupaţi pe cei cu
dominantă auditivă  O hartă sau un plan al
 Foaie de observaţie, câte doi, ca să obiectivului vizitat.
aspectele cheie ce poată discuta în
trebuie observate. timpul vizitei despre  Sarcini precise de
cele văzute. îndeplinit
 O hartă sau un plan
al obiectivului  Întrebări cheie  Listă de puncte
vizitat. /concursuri “cine cheie / întrebări
ştie câştigă” stabilite sub forma
 Oferiţi-le elevilor unui concurs care
fotografii, ilustraţii,  Încurajaţi elevii să necesită căutarea de
cataloage, filme discute despre informaţii.
despre obiectivul vizită în faza de
vizitat planificare, în  Utilizaţi o prezentare
timpul vizitei şi multimedia a
 Daţi-le elevilor după aceea. obiectivului vizitat,
suport de curs cu folosind mijloace IT.
întrebări de control  Utilizaţi o
prezentare  Oferiţi-le elevilor
 Utilizaţi o multimedia a fotografii, ilustraţii,
prezentare obiectivului vizitat, cataloage, filme
multimedia a folosind mijloace IT. despre obiectivul
obiectivului vizitat, vizitat şi puneţi-i să
folosind mijloace IT. facă unele activităţi de
cercetare.

Exemplu
Un grup de elevi la artă şi design au vizitat o galerie de artă. Cei cu
dominantă vizuală s-au simţit în largul lor în această ipostază, cei cu
dominantă auditivă au fost grupaţi câte doi şi li s-a cerut să discute despre
fiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celor cu dominantă practică
li s-au dat sarcini bine stabilite de a găsi, de a face şi de a raporta.
Pag.10
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare -
Explorarea şi influenţarea opiniilor, Cum veţi proceda?
emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor
JOC DE ROL / STUDIU DE CAZ

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
 
 Puneţi-i pe aceşti  Aceasta va fi o situaţie  Aceasta va fi o
elevi să observe de învăţare în care situaţie de învăţare în
limbajul trupului elevii se vor simţi în care elevii se vor
şi expresiile feţei largul lor, vor avea simţi în largul lor, vor
şi folosiţi aceste încredere în această avea încredere în
lucruri ca punct strategie. această strategie.
de discuţie.
 Încurajaţi elevii să  Încurajaţi pe unii
scrie un scenariu sau dintre elevi să joace
enunţuri cheie care ar roluri, iar pe alţii să-i
putea fi folosite pentru observe şi apoi faceţi
a exprima diferite brainstorming în
opinii în timpul jocului legătură cu reacţiile
de rol. avute /observate.

 Folosiţi-l pe acest elev

ca narator.

Exemplu
În sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obţinerea
unei slujbe. Ei au jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celui
intervievat şi al observatorului şi apoi au fost evaluaţi de către colegii lor.

Pag.13
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare
Rezolvarea de probleme (Planificarea şi Cum veţi proceda?
organizarea propriei învăţări)

TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 /

MENTORAT
Strategii pentru persoanele care învaţă
Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 

 Folosiţi planuri  Aceasta va fi o  Listă de SARCINI
vizuale, scheme situaţie de învăţare bazate pe practică,
etc. în care elevii se vor
simţi în largul lor,  Liste cu lucrurile care
 Diagramele flux / vor avea încredere sunt de făcut:
direcţionale pot fi în această 1. Mergeţi la
de folos, deoarece strategie. bibliotecă şi
indică modul cum găsiţi……
un anumit lucru  Discutaţi sarcina în 2. Subliniaţi
conduce la un alt detaliu, încurajaţi secţiunea ……..
lucru. întrebările, 3. Scrieţi cu propriile
discuţiile etc. voastre cuvinte…….
 Desenaţi pe măsură înainte de a formula
ce vorbiţi, pentru a orice decizie /  Întocmiţi din timp
arăta cum se leagă planuri. lista de lucruri de
între ele diferitele făcut şi utilizaţi-o ca
părţi ale planului. structură principală a
lecţiei.

Exemplu
Sesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practică
pentru a permite tuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflecteze
asupra procesului prin care au trecut în planificarea şi organizarea propriei
lor învăţări.

Pag.15
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare
Rezolvarea de probleme (Planificarea şi Cum veţi proceda?
organizarea propriei învăţări)
BRAINSTORMING

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
  
 Aceasta va fi o  Aceasta va fi o  Aceasta va fi o
situaţie de învăţare situaţie de învăţare situaţie de învăţare
în care elevii se vor în care elevii se vor în care elevii se vor
simţi în largul lor, simţi în largul lor, simţi în largul lor,
vor avea încredere vor avea încredere vor avea încredere
în această în această strategie. în această strategie.
strategie.
 Puneţi elevul să-şi  Notaţi ideile
 Puneţi elevul să-şi noteze iniţial pe /conceptele cheie
noteze idei de la scurt ideile şi apoi să de la brainstorming
brainstorming le dezvolte în şi cereţi acestor
folosind creioane propoziţii care au elevi să alcătuiască
colorate, sens pentru el. o listă cu acţiunile
“spidergrams”, necesare şi să
imagini şi simboluri  Puneţi elevul să-şi ordoneze aceste
care au sens noteze cuvântul acţiuni după gradul
pentru el. /conceptul / ideea de lor de prioritate.
la brainstorming şi
 Utilizaţi culori pe apoi s-o descrie cu  Faceţi ca acest elev
scheme pentru a propriile sale să se ofere voluntar
indica zonele de cuvinte. pentru a nota ideile.
legătură.
 Permiteţi elevilor să  Aţi putea alege din
 Aţi putea să folosiţi vorbească şi să facă rândul lor 2-3
un astfel de elev schimb de idei, dar voluntari care să
pentru a-l pune să nu să domine noteze pe flipchart,
exprime idei în sesiunea. cu creioane de
format vizual. culori diferite, ideile
 Aţi putea folosi un ce au legătură
astfel de elev pe unele cu altele.
 post de preşedinte
de şedinţă, pentru a-
i încuraja pe ceilalţi
şi a stimula
exprimarea ideilor.

Exemplu:
Elevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a
alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare
folosind deşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a
cerut să prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu
dominantă vizuală şi auditivă.
Pag.16

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare
Cum veţi proceda?
Oferirea de informaţie
De la teorie la practică: DEMONSTRAŢIA
Explicarea conceptelor teoretice

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
 
 Aceasta va fi o  Prezentaţi verbal  Aceasta va fi o
situaţie de învăţare tot ceea ce faceţi, situaţie de învăţare
în care elevii se vor explicaţi în în care elevii se vor
simţi în largul lor, amănunt fiecare simţi în largul lor,
vor avea încredere punct. vor avea încredere
în această strategie. în această strategie.
 Încurajaţi-i pe
 Folosiţi elemente de aceşti elevi să pună  Implicaţi-i aceşti
sprijin, ustensile, întrebări şi să elevi cât mai mult
afişe, benzi discute despre posibil, de exemplu
desenate etc. demonstraţie în cereţi-le să vă fie
pentru a ilustra ceea timp ce asistenţi, să noteze
ce aveţi de dumneavoastră o procedura pe tablă
demonstrat. efectuaţi. în timp ce
dumneavoastră o
 Utilizaţi folii de  Utilizaţi secvenţe efectuaţi etc.
retroproiector video.
colorate, pentru a
 permite elevilor să
vadă şi să audă în
acelaşi timp
informaţiile.

 Faceţi fotografii sau

folosiţi imagini video

Exemplu
Elevii dintr-un program de tehnologie alimentară au privit o demonstraţie a
fabricării pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu-se metodele folosite
şi timpul de frământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea de a privi,
descrie şi apoi de a folosi tehnicile şi de a vedea efectele la produsele
finale.
Pag.21
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare

De la teorie la practică: Cum veţi proceda?
Legarea teoriei de practică
ATELIER DE LUCRU/SIMULARE/JOC DE ROL

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv
 
 
 Încurajaţi elevii să  Aceasta va fi o
privească mai întâi, situaţie de învăţare
să vadă legăturile în care elevii se vor
cu practica. simţi în largul lor,
vor avea încredere
 Este util să în această
demonstraţi / să strategie.
arătaţi mai întâi
elevului ce să facă.  Utilizaţi întrebările
şi răspunsurile
 În jocul de rol cei cu pentru a încuraja
dominantă vizuală elevul să vorbească
vor fi observatori despre cum se
buni. leagă teoria de
practică.
 Puneţi la dispoziţie
instrucţiuni bazate  Puneţi-i pe elevi să
pe imagini, acolo discute cu
unde este necesar. dumneavoastră sau
cu un coleg despre
sarcina dată, pe  Încurajaţi implicarea
parcursul efectuării
acesteia.
Tipul practic
 Aceasta va fi o
situaţie de învăţare
în care elevii se vor
simţi în largul lor,
vor avea încredere
în această strategie.
 Puneţi-i pe aceşti
elevi să “ajute” sau
să lucreze în echipă
cu alţii.
 Permiteţi-le “să
atingă” şi “să facă”.
 Permiteţi elevilor să
exerseze, să facă
greşeli şi să încerce
din nou.
elevilor.

Exemplu
După ce au învăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare
în cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelier
de lucru, să proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu.
Pag.23
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare

Cum veţi proceda?
Dobândirea de abilităţi/consolidarea FORMARE (COACHING)
Exersarea practicilor

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 

 Mai întâi arătaţi şi  Discutarea  Aceasta va fi o situaţie
demonstraţi. tuturor de învăţare în care
aspectelor elevii se vor simţi în
 Fiţi dispus să practicii este largul lor, vor avea
repetaţi, să arătaţi esenţială încredere în această
şi să lucraţi strategie.
împreună cu elevul.
 Permiteţi elevilor să se
implice

 Nu fiţi excesiv de
stricţi, permiteţi
elevilor să controleze
situaţia într-o oarecare
măsură.

Exemplu
Într-un program de educaţie fizică, un profesor forma un grup de elevi în
privinţa modului în care aceştia trebuie să instruiască oamenii în vederea
folosirii aparatelor de gimanstică. Elevii au fost încurajaţi să discute, iar
profesorul a prezentat verbal fiecare pas şi a folosit întrebările şi
răspunsurile pe tot parcursul formării. Elevilor li s-a dat apoi posibilitatea
de a „încerca” şi de a „exersa” unii cu alţii.
Pag.26
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare
Învăţarea unui sistem „mecanic”, sau a unor Cum veţi proceda?
fapte concrete, sau a unei succesiuni ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 

 Legaţi fiecare pas  Aceasta va fi o  Fiţi sistematic.
din succesiunea de situaţie de învăţare
paşi de o imagine şi în care elevii se vor  Legaţi paşii unul de
puneţi-i pe elevi să simţi în largul lor, celălalt.
şi-o imagineze / vor avea încredere
deseneze în gând. în această  Utilizarea mâinilor /
strategie. corpului pentru a
 Utilizaţi “asocierea ajuta la memorarea
de imagini”  Utilizaţi “asocierea şi reamintirea
de cuvinte” succesiunii de paşi.
 Scrieţi succesiunea (în genul “cap,
de paşi folosind  Explicaţi cu voce umeri, genunchi,
culori / modele, tare. degete”)
ilustraţii, în timp ce
o repetaţi.  Puneţi lucrurile în  Executaţi
forma unui succesiunea de paşi
cântecel sau a unei folosind elemente
poezii. reale / simbolice.

 Încurajaţi folosirea
înregistrărilor

 Utilizarea tehnicilor
mnemonice
 (ajutoarelor verbale
pentru memorare)

Exemplu
Într-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicării, trebuia ca elevii să
înveţe modelul “comunicării intrapersonale”. Profesorul a desenat o
diagramă pas cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii de
tip practic o puteau parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama
a existat şi pe suportul de curs, fiecare pas fiind însoţit de un cuvânt
cheie şi de o imagine cheie. Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbal
pentru memorare pe care elevii de tip auditiv l-au găsit folositor.
Pag.27

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare
Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală Cum veţi proceda?
DISCUŢIE: DEZBATERE/MASĂ ROTUNDĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
 
 Utilizaţi fotografii,  Aceasta va fi o  Aceasta va fi o
filme sau ilustraţii situaţie de învăţare situaţie de învăţare
pentru a stimula în care elevii se vor în care elevii se vor
dezbaterile cu simţi în largul lor, simţi în largul lor,
privire la viaţă. vor avea încredere vor avea încredere
în această în această strategie.
 Folosiţi o fotografie strategie. dar nu-i
ca stimul alături de lăsaţi să domine.  Fixaţi reguli şi
text. termeni de referinţă
 Folosiţi un citat/text pentru discuţie şi
 Înainte de pentru a stimula dezbatere.
dezbatere oferiţi discuţia.
spre citire un text  Sugeraţi unuia dintre
stimulativ.  Prezentaţi o aceşti elevi să
secvenţă video “prezideze”
pentru a stimula dezbaterile.
dezbaterea.
 Legaţi exemplele /
 stimulii de idei şi
situaţii practice din
viaţa reală.

Exemplu
Într-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-şi dezvolte abilităţile de
comunicare orală. În sesiunea respectivă, profesorul a folosit secvenţe de
film pentru a stimula discuţia despre cenzură.
Pag.28

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor

Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Lucrul în echipă
TEME/PROIECTE INTEGRATE

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
  
 Aceasta va fi o  Aceasta va fi o situaţie  Aceasta va fi o
situaţie de de învăţare în care elevii situaţie de
învăţare în care se vor simţi în largul lor, învăţare în care
elevii se vor simţi vor avea încredere în elevii se vor simţi
în largul lor, vor această strategie. în largul lor, vor
avea încredere în avea încredere în
 Citiţi descrierea temei
această strategie. această strategie.
împreună cu elevii.
 Integraţi aspecte  Cereţi elevilor să se  În cadrul temei
 vizuale în gândească, individual şi / includeţi o
descrierea temei. sau în grup, la întrebări activitate practică,
legate de sarcina dată, şi ce necesită lucru
 Încurajaţi elevii să să discute în grupuri mai în echipă şi
utilizeze diferite mari. abilităţi de
procedee vizuale conducere, deci o
 Încurajaţi elevii să
legate de notiţele activitate care nu
discute despre temă unii
lor, de exemplu poate fi dusă la
cu alţii sau cu profesorul.
sublinierea bun sfârşit de o
 Încurajaţi înregistrarea singură persoană.
 Produceţi tema pe bandă a informaţiilor.
finală pe video.  Produceţi tema finală pe
bandă audio / video.

Exemplu
O temă legata de turism cerea elevilor grupaţi pe echipe să se informeze
despre facilităţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber.
Fiecare persoană a hotărât de care din cele două aspecte dorea să se
ocupe, iar apoi fiecare grup a discutat acţiunile necesare şi cine şi ce va
face. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acţiune pe paşi.
Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, de
exemplu cei din tipul practic trebuiau să se ducă şi să colecteze informaţii,
cei cu dominantă vizuală urmau să interpreteze datele şi să deseneze grafice
şi tabele pentru prezentare iar cei cu dominantă auditivă trebuiau să
pregătească şi să susţină prezentarea verbală.
Pag.39

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor

Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Analiza şi evaluarea învăţării
ÎNTREBĂRI DE CONTROL

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
 
 Faceţi setul de  Aceasta va fi o  Aceasta va fi o
întrebări cât mai situaţie de situaţie de învăţare
vizual posibil. învăţare în care în care elevii se vor
 elevii se vor simţi simţi în largul lor,
 Includeţi elemente în largul lor, vor vor avea încredere
grafice / imagini avea încredere în în această strategie.
pentru a extinde această strategie.
informaţia scrisă.  Dezvoltaţi setul de
 Citiţi cu voce tare întrebări astfel încât
 Alcătuiţi câteva întrebările. să încorporaţi şi
întrebări în majoritate activităţi practice,
vizuale, cu minim de  Repetaţi şi citiţi de cum ar fi
text. la un cap la altul. îndeplinirea unei
sarcini sau
 Pregătiţi o versiune  Încurajaţi elevii demonstrarea unei
scrisă a întrebărilor, să-şi repete în anumite abilităţi.
pentru a permite gând întrebarea.
elevilor să  Oferiţi elevilor un
urmărească  Folosiţi programe anume grad de
individual întrebarea de calculator libertate în ceea ce
de pe hârtie atunci pentru a alcătui priveşte modalitatea
când aceasta este setul de întrebări de răspuns -
citită cu voce tare. de control practică, în scris,
etc.
 Folosiţi programe de
calculator pentru a  Folosiţi programe de
alcătui setul de calculator pentru a
întrebări de control alcătui setul de
întrebări de control

Exemplu
Într-un program de IT lecţia a început cu o recapitulare prin întrebări de
control a celor învăţate în sesiunea anterioară. Grupul a fost divizat în
două echipe, întrebările au fost proiectate pe ecran pentru a putea fi
citite de elevi. Întrebările au fost formuate şi verbal.
Pag.43
 MODEL
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?

Strategia de predare - Cum veţi proceda?

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
Formular pentru planul de lecţie

Cele două formulare pentru plan de lecţie vă permit să extindeţi

„strategiile de învăţare” pe care le veţi folosi pentru elevii cu
dominantă vizuală, auditivă şi practică, sau să verificaţi dacă v-aţi
adresat fiecărui stil de învăţare în fiecare activitate, pentru a vă
asigura că învăţarea are loc pentru toţi pe tot parcursul sesiunii.

Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă

analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de
învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra
diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare la
stilurile de învăţare.

Formular pentru tema de lucru

Acest formular vă va da posibilitatea de a oferi diferite abordări ale

sarcinii stabilite, care să corespundă punctelor tari ale celor trei
stiluri de învăţare.
 Plan de Lecţie
Profesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala
:_________
Data: __________________________

Scopul întregii sesiuni:

Obiective:




Strategii de învăţare
Scopul predării Strategia Timp
Elevi cu Elevi cu Elevi cu
de aloc Resurse
dominantă dominantă dominantă
predare at
vizuală auditivă practică
 Strategii de învăţare
Strategia Timp
Scopul predării de aloc Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Resurse
predare at vizuală auditivă practică

Evaluarea lecţiei
Ce a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?

 Plan de Lecţie
Profesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala
:_________
Data: __________________________

Scopul întregii sesiuni :

Obiective:




Tim Scopul Stiluri de

Strategia de predare Strategii de învăţare Resurse
predării învăţare
p

A
V P
Timp Scopul Strategia de predare Strategiile de învăţare Stilurile de Resurse
predării învăţare

A
V P

Evaluarea lecţiei
Ce a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?

 Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale
legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi
asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de învăţare.
Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acţiune pentru
viitor
Elevii cu Elevii cu Elevii cu
dominantă dominantă dominantă
vizuală auditivă practică
 PRACTICA REFLECTIVĂ

ANALIZA PREDĂRII ŞI A ÎNVĂŢĂRII

Activitatea de predare propusă :

Ce doresc ca elevii ………

Să înveţe ? Să Înţeleagă ?

Să experimenteze ? Să fie capabil să ştie ?

Să îmbunătăţească ? Să ştie ?

Cum voi organiza Ce resurse îmi trebuie ?

sesiunea ?

Cuvinte cheie ce trebuie

Cît va dura ? communicate

Cum voi ştii că au pregresat ?

Evaluare şi analiză
Cum a mers ? Care
este pasul următor ?

Ce a mers bine ?

Ce poate fi înbunătăţit ?
(ÎN LOC DE ÎNCHEIERE)
 CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ A SEMINARULUI
Pentru a evalua eficienţa demersului formativ, vă rugăm să completaţi, prin bifare,
acest chestionar, răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că
răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate cu confidenţialitate.
1. În ce măsură consideraţi că tematica prezentărilor a fost de interes şi utilă
pentru Dvs.?
În foarte mare În mare În măsură În mică măsură În foarte mică
măsură măsură moderată măsură

2. Cât de mult din cele învăţate la acest curs consideraţi că veţi putea folosi în activitatea
DVS.?
Foarte mult Mult Destul de Destul de Puţin Nimic
mult puţin

3. Consideraţi că metodologia de formare utilizată a fost:

Foarte eficientă Relativ eficientă Relativ ineficientă Complet ineficientă

4. Modul de prezentare a fost:

Foarte atractiv Relativ atractiv Neutru Relativ Complet
 neatractiv neatractiv 

5. Limbajul folosit a fost:

Foarte accesibil Accesibil Relativ Relativ Complet
 accesibil neînţeles neînţeles 

6. Cum v-aţi simţit în cadrul grupurilor de lucru?

Foarte bine  Bine Moderat Rău Foarte rău 

7.Apreciaţi pe o scală de la 5 la 1 cât de stimulativ profesional a fost impactul cursului asupra Dvs.
5. foarte 4 3 2 1. complet
stimulativ  nestimulativ 
8.-Sarcina de a transmite colegilor din şcoala dv. cele învăţate la acest curs vi se
pare:
Foarte uşoară Relativ uşoară Grea Foarte grea Imposibil de făcut
 
9. Care este starea dvs.de spirit la sfârşitul acestui seminar? (bifaţi figura care o
exprimă cel mai bine!)
Vă mulţumim!

BIBLIOGRAFIE

Program PHARE RO 0108 – 01

Curs de formare regională regională - Materiale didactice pentru

învăţarea centrată pe elev