GECZI (MATEESCU) GABRIELA

AN III, PIPP, IFR

Răspuns RM nr.4- Sistemul politic în România

1
 Întrebări autoevaluare

1.Ce reprezintă constituția?

Constituția este legea fundamentală a unui stat.

2.Definește constituționalismul

Prin constituţionalism se înţelege sistemul politic bazat pe constituţie.

3.Care a fost prima constituție la români și ce regim introducea aceasta?

Prima constituţie propriu-zisă a fost adoptată în 1866, după urcarea pe tron a lui Carol I de
Hohenzollern. S-a dorit ca noua lege să creeze un cadru instituțional solid și să instaureze
monarhia constituțională, bazat pe principiile fundamentale ale liberalismului.

4.Enumeră constituțiile regimului comunist!

Constituția din:1948 cu modificarea din 1952, și Constituția din 1965, cu modificările din 1968
și 1974.

5.Prima Constituţie a României de după prăbuşirea sistemului totalitar comunist a fost

adoptată în?

A fost adoptată în noiembrie 1991.

6.Adunarea Deputaţilor şi Senatul au fost abilitate prin Decretul lege nr. 92/1990 să se
constituie în şedinţă comună ca

Adunare Constituantă pentru adoptarea Constituţiei României.

2
 7. Cine are inițiativa de revizuire și la propunerea cui?

Iniţiativa de revizuire poate aparţine:

Preşedintelui României, la propunerea Guvernului sau a unei pătrimi din numărul deputaţilor
sau al senatorilor sau cel puţin unui număr de 500 000 cetăţeni cu drept de vot, provenind din
cel puţin jumătate din judeţele ţării (în fiecare dintre acestea sau în municipiul Bucureşti
urmând să fie înregistrate cel puţin 20 000 de semnături).

8. Care sunt statele care asigură condiţiile libertăţii oamenilor?

Statele cu o organizare bazată pe separarea puterilor sunt cele care asigură condiţiile libertăţii
oamenilor.

9. Parlamentul reprezintă unica autoritate legiuitoare în România și este bicameral, cele

două camere fiind: Camera Deputaţilor şi Senatul..

10. În România, Guvernul condus de prim-ministru răspunde politic numai în faţa

Parlamentului pentru întreaga activitate.

11. Judecătorii sunt independenți, supunându-se doar legii. Persoana care deţine funcţia de
judecător nu poate deţine nici o altă funcție publică sau privată.

12. Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat

Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult
două mandate. Acestea pot fi succesive.

3
13. Autoritatea legislativă este reprezentată de către?

Parlament

14. De ce Parlamentul este cea mai importantă autoritate în stat?

Deoarece este singura autoritate care reprezintă puterea suverană a poporului.

Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Prin constituţionalism se înţelege sistemul politic bazat pe:

a. Constituție
2. Documente care pot fi considerate prevederi legale cu rol constituţional au
fost introduse în 1831 - Ţara Românească și 1832 – Moldova.
b. Regulamentele organice

3. Prima constituţie propriu-zisă a fost adoptată în: d. 1866

4. Iniţiativa de revizuire Constituției actuale poate aparţine: Președintelui

5. Cine are sarcina de a veghea la respectarea condiţiilor constituţionale de

revizuire a Constituției României: b. Curtea Constituțională

6. Reprezintă unica autoritate legiuitoare în România: a. Parlamentul

7. Legile se publică în Monitorul Oficial al României intrând în vigoare din

momentul publicării:

8. În România, Guvernul condus de prim-ministru răspunde politic numai în

faţa: a. Parlamentului

9.Judecătorii sunt independenți, supunându-se doar legii.

4
 10. Îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor:

c. Consiliul Suprem al Magistraturii

Probleme
Președintele României poate consulta Guvernul în legătură cu unele probleme urgente.
De asemenea, el poate lua parte la acele ședințe de Guvernîn care se discută probleme de
interes național. Aceste acțiuni reprezintă o încălcare a principiilor separării puterilor în
stat.

Asemenea intervenții nu constituie o încălcare a separării puterilor în stat, deoarece în

domeniul politicii interne Constituția prevede dreptul Președintelui de a se consulta cu Guvernul
în privința principalelor probleme.

Întrebări de evaluare
1. Judecătorii Curții Constituționale, magistrații și alte categorii de funcționari
publici, cum ar fi membrii activi ai armatei și polițiștii, nu pot face parte din partide
politice. Cum credeți că se susține această interdicție?
Aceste categorii de persoane nu pot face parte din partide politice, deoarece
funcțiile pe care le exercită sunt incompatibile cu alte funcții publice.

2.Deputații și senatorii au imunitate parlamentară. Ei nu pot fi trimiși în judecată decât cu

încuviințarea camerei din care fac parte, după ce aceasta i-a audiat în problema dată. În care
situații imunitatea parlamentară ar trebui să fie ridicată?

5
 Imunitatea parlamentară trebuie ridicată în cazul în care deputatul sau senatorul este trimis în
judecată, pentru o infracțiune flagrantă.

Jocuri de rol
1. Ai o funcție în Guvernul României-Ministrul Educației! Care sunt primele trei măsuri pe
care le-ai întreprinde?

Dacă aș putea să fiu Ministrul Educației măcar pentru o zi, aș adopta următoarele măsuri:

- Alocarea unui buget consistent pentru sectorul de educație, pentru a îmbunătăți

condițiile din unitățile de învățământ, mai ales cele din mediul rural, și pentru a investi în
resurse educaționale indispensabile și eficiente pentru copii.
- Înlocuirea stilului de predare autoritar, cu cel bazat pe comunicarea cu elevii,
introducerea unor metode interactive, stiluri noi de predare, care să le capteze copiilor
atenția, pentru a putea pune accent și pe practică nu doar pe teorie.Cadrele didactice ar putea
fi instruite în acest sens, pentru a cunoaște noile stiluri de predare.

-Interzicerea prelungirii contractelor de muncă ale persoanelor care au vârsta de

pensionare, deoarece acestea vor ocupa un post care ar putea fi preluat de o persoană
tânără, care este proaspăt absolventă, și care nu poate ocupa o catedră în învățământ
pentru că „nu sunt posturi”. Consider că persoanele care se pot deja pensiona ar trebui să
o facă, deoarece răbdarea lor nu mai este aceeași, astfel absolvenții vor avea mai multe
șanse de a ocupa un post.

6
 Probleme/Exerciţii propuse spre rezolvare:

1. Este necesar ca acțiunile autorității să se bazeze pe lege? Pornind de la imaginea de mai

jos, apreciați într-o pagină cum trebuie să se realizeze o conciedere! Așa cum este
prezentată în imagine?

Consider că acțiunile autorității trebuie întotdeauna să se bazeze pe lege și să o

respecte.În caz contrar legea este încălcată și cel ce a făcut acest lucru va trebui să răspundă
penal.

În imaginea prezentată, se pare că o autoritate, respectiv directorul/patronul unei instituții

dorește să facă concedieri într-un mod absolut ilegal. El pur și simplu ia la nimereală angajații și
hotărăște să îi concedieze fără motive întemeiate.Acesta nu este un mod legal de a concedia o
persoană, deorece atunci când se recurge la o concediere trebuie să se știe exact persoana în
cauză, iar motivul concedierii trebuie să fie întemeiat.

7
 Consider că persoana care a încălcat anumite reguli, a adus anumite prejudicii firmei, nu a
respectat anumite clauze din contract, sau nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu corespunzător
trebuie să fie anunțată de aceste motive și eventual să i se dea posibilitatea de a se îndrepta.
Astfel, i se va acorda o anumită perioadă de timp, pentru a-și revizui comportamentul. Dacă nici
după această perioadă persoana nu respectă cele impuse, se va recurge la concediere. I se vor
prezenta de către autoritatea instituției clar motivele pentru care s-a luat această decizie, pentru
ca angajatul să înțeleagă unde a greșit.

Așadar, o concediere nu poate fi făcută doar așa, ca un simplu moft al angajatorului, fără
un motiv bine precizat, cu dovezi clare.

În concluzie, ceea ce vedem în imaginea de mai sus este complet neadecvat și reprezintă
o încălcare a drepturilor angajatului.