Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Virusologie
Virusologie
1. Meningococul
Este agentul etiologic celebrospinale epidemiologice specifice omului (da
meningita)
Se gaseste in nazofaringele bolnavului si la purtatorii sanatosi
Morologic:
Coci ovoizi reniformi (forma unui rinichi)
Sunt perechi cu fete turtite asezate fata in fata
Gram negativi:
au consistenta scazuta in afara organismelor, aproximativ cateva ore
Boala la om:
din nazofaringe, prin picaturile flugge (picaturi de saliva pe care le
imprastiem cand tusim sau stranutam)
Cu o incubatie de 2-8 zile si duce la aparitia unei rinoaringite banale
Brusc apare: febra, cefalee intensa, semne de iritatie meningeala cu
cntracturi musculare, redoarea cefei si a musculaturii dorsolombare, la
schimbarea pozitiei bolnavului sunt provocate dureri intense
Boala este letala (mortala) la nou nascuti si batrani iar la copilul mic apar
sechele neurologice si psihice, oprirea in dezvoltare, paralizie, surditate si
hidrocefalee.
Tratamentul de urgenta cu antibiotice iar in cazuri grave se administreaza
ser antimeningococic.
1. Gonococul
Este agentul etiologic al blenoragiei
apar in colonii convexe transparente mici
au rezistenta scazuta si sunt sensibili la antibiotice
La barbati dau: uretrita, orhita, orhiepididinita sau postatita
La femei dau: vaginita, uretrita, anexita, saltingita
La nou-nascut dau: conjunctivita gonococica si cronic poate da artrita
gonococica (speciala genunchiului)
Boala la om:
La 3-5 zile de la contactul infectant apar secretii purulente alb-galbui din ce
in ce mai abundenta si cu usturime uretrala
Netratata, la 2-3 saptamani afecteaza toata uretra si apar mictiuni
frecvente si impetuoase la care se poate adauga hemoragie la sfarsitul
urinarii.
Tratament: cu antibiotic
Bacilii patogeni
1. Bacilul E.Coli
Se gaseste peste tot in natura
Sunt bacili gram negativi
Sunt mobili, nu formeaza spori
Cresc abundent pe medii de cultura obisnuite
Sunt aerobi facultativ anaerobi
Pot trai indelungat in mediile externe
Sunt sensibili la substante dezinectante, sulfamide si antibiotice, cu
exceptia Penicilinei
Ca structura antigenica au 3 tipuri de antigene: OHK
Boala la om:
Virulenta este legata de prezenta antigenului K
In general da boala aparatului genito-urinar dar poate da si infectii
intestinale, endocardite,meningite si chiar septicemie
Tratament:
Se trateaza cu antibiotice, sulfamide la care se pot adauga ser
anticolibacilar sau autovaccin.
2. Salmonella
Este bacil gram negativ
Sunt mobili si nesporulati cu structura antigenica complexa
Toate salmonelele existente sunt patogene pentru om si dau boli
Salmonelele se pot gasi la om, pasari si reptile
Se gasesc in apa, sol, alimente
Sunt aerobi facultativ anaerobi
Cresc pe medii de cultura simple
In mediul extern pot rezista 2-3 luni
Sunt sensibili la substante dezinfectante, antibiotice si unele sufante
Sunt lizate (mancate) de anumiti bacteriofagi
Structura antigenica:
Se intalnesc antigene somatice, flagelare si de invelis
La om, salmonelele prezinta 2 forme: boli septicemice si boli localizate
Imunitatea: poate fi solida chiar toata viata in febre tifo paratifoide sau
imunitate slaba in toxiinectiile alimentare
3. Bacilul dizenteric
Produce dizenteria bacilara
Se poate gasi in materiile fecale ale bolavului cu dezinterie si a purtatorilor
sanatosi sau in alimente contaminate
Sunt bacili gram negativi
Sunt imobili, nu formeaza spori si nu sunt capsulati
Sunt aerobi facultativ anaerobi
Sunt putin rezistenti in mediul extern
Patogenitatea este legata de prezenta unei endotoxine sau a unei
exotoxine in ormele grave care actioneaza asupra tubului digestiv si asupra
sistemului nervos.
Boala la om:
Este dizenteria bacilara maniestata cu: febra, frison, dureri abdominale,
diaree cu scaune mucoase, purulente si serosangvinolente.
Imunitatea: Se foloseste vaccin si in cazul in care sunt germeni omorati
nu prea dau rezultat iar cand sunt vii dau rezultat
Tratament: sulfamide si antibiotice
5. Vibrionul holeric
Este un bacil incurbat usor, gram negativ
Este foarte mobil avand un cil la unul din capete
Nu formeaza spori
Da holera, boala specifica omului
Sunt oarte sensibili la substante antiseptice
Boala la om:
Sunt epidemii ce se extind in scurt timp
Simptomatologia: dureri abdominale, diaree, scaune foarte frecvente cu
fragmente de mucoasa intestinala si vibrioni, varsaturi si deshidratare
profunda
Imunitatea:
la unii oameni exista o rezerva naturala
Boala da imunitate antitoxica si antiinfectioasa
6. Bacilul difteric
Face parte din genul corynebacterium
Este singura specie patogena pentru om
Apar sub forma de bastonase cu capetele in forma de maciuca
Sunt grupate in forma de palisada sau gramezi
Este nesporulat, necapsulat, imobil
Este un gram pozitiv la limita
Creste pe medii de cultura uzuale
Este aerob iar oxigenul favorizeaza formarea de toxina
Boala la om:
Frecvent incepe ca o rinofaringita
Incubatie 3-5 zile
Debut: indispozitie, oboseala, febra
In perioada de stare apare durerea la deglutitie cu limba incarcata,
mucoasa faringiana congestionata, amigdale hipertrofiate cu exudat
fibrinos sub forma de false membrane
Aceste false membrane foarte aderente, detasate fortat sangereaza, puse
in apa raman intacte, nu se dizolva
Dupa 2-3 zile de antibiotic starea generala se amelioreaza
De fapt, bacilul ramane cantonat la poarta de intrare, produce toxina si pe
cale limfatica sau sanguina se raspandeste in tot organismul
Toxina actioneaza asupra sistemului nervos, a inimii, rinichilor si a glandelor
suprarenale
La noi, in Romania se face vaccinarea obligatorie
7. Bacilul Koch
Face parte din genul mycobacterium avand 2 specii patogene pentru om:
mycobacterium tuberculosis (BK) si mycobacterium leprae (da lepra), in
rest, sunt saproite
BK, ca sursa de inectie are sputa cu bacili
Calea de transmitere interumana
Mai poate exista si in laptele de vaca
Caractere morfotinctoriale:
Este drept sau usor incurbat
Este izolat sau mici gramezi
Se coloreaza mai putin uniorm fiind greu permeabil
Se dezvolta incet, greu, pe mediil speciale in conditii de aerobioza
(glicerina)
Cel mai folosit mediu de izolare se numeste Lowenstein
Sunt printre cei mai rezistenti germeni fata de agentii fizici, chimici
cunoscuti
Pot trai ani de zile in lipsa luminii pe cadavre (ultravioletele ii omoara)
Boala la om:
Frecvent patrunde pe cale respiratorie
Introdus in organism, bacilul koch produce un complex de leziuni numit
afect primar insotit de adenopatie
Alte localizari: poate fi renala, meningeala, peritoneala, genitala, osoasa
(aecteaza morbul lui pott – tuberculoza osoasa) sau in articulatii
Dagnosticul de laboator: trebuie pus in evidenta BK in diverse produse
recoltate, cum ar fi sputa
Reactia la tuberculina:
Raspunde cutanat, violaceu
Se face o dilutie de tuberculina de 1 la 10000
Se inoculeaza 0.01 ml intradermic pe fata anterioara a antebratului
Citirea rezultatului se face la 72 ore
Se masoara papula
8. Bacilul leprei
Din secretii se coloreaza cu ziehl neelsen
A fost descoperit de Hansen in secretiile nazale ale unui bolnav
Bacilii sunt dispusi unii langa altii
Nu a putut fi cultivat pe nici un mediu de cultura pana in prezent
Incubatie de ani si chiar zeci de ani
Da leziuni nodulare numite leproame sau ulceratii, gangrene, necroze
Ca diagnostic de laborator se urmareste bacilul
Bacterii anaerobe
1. Bacilul tetanic
Produce toxiinfectia tetanica
Este sub forma de bastonas
Este gram pozitiv
Poate fi sporulat, cu un spor la unul din capete
Creste pe medii anaerobe degajand miros de corn ars
Bacilul ramane cantonat pa poarta de intrare (in plaga) de unde elibereaza
o toxina care afecteaza sistemul nervos
Din toxina tetanica, prin detoxifiere se prepara anatoxina tetanica, care, de
fapt, este vaccinul antitetanic
2. Bacilul botulinic
Apare in urma consumarii unor alimente contaminate
Boala se datoreaza toxinei botulinice, fiind cea mai puternica otrava
cunoscuta in lume
Semnele bolii: oboseala accentuata, ameteli, dureri de cap, tulburari de
vedere cu vedere dubla, caderea pleoapelor (ptoza palpebrala) si limitarea
miscarilor globilor oculari, greutate la inghitire si vorbire
Poate duce, prin paralizia musculaturii la moarte
Toxina poate fi evidentiata im sange si in urina
3. Treponema Pallidum
Este agent etiologic al sifilisului
Se gaseste la bolnav in sancrul primar (organele genitale externe), in
gomele sifilitice, in ganglionii limfatici, in peretii vaselor (cerebrala si aorta),
in placenta mamei sifilitice si in organele genitale ale fatului sifilitic
Spirochetele sunt microorganisme filamentoase, spiralate, mobile
Treponema pallidum sunt germeni spiralati, cu miscari de rotatie, flexiune si
translatie.
Boala la om: Aproape exclusiv prin contact sexual