CURS 4

26.03.2020
INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA(PENTRU EXAMENUL
FINAL)

Ulcerul gastric: constă în pierderea de substanţă la nivelul mucoasei, mai mult sau mai puţin
profundă, localizată de preferinţă pe mica curbură a stomacului. Este mai rar decât ulcerul
duodenal – 20% din totalul ulcerelor.
Este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac, pe portiunea
superioara a duodenului, partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului
operat. Clinic se manifesta prin sindromul ulceros, boala interesand intreg organismul, de
unde si denumirea de boala ulceroasa.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
- persoane cu orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, alcool si tutun;
persoane cu teren ereditar;
- persoane cu stres fizic si psihic;
- cei cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene;
- frecventa mai mare la barbati;
- incidenta mai mare la persoanele cu varsta intre 55-60 ani, pt. localizarea gastrica
a ulcerului.
- slabirea factorilor de aparare sau intarirea factorilor agresivi, jocul dintre aceste doua
categorii de factori pot crea conditiile necesare pentru aparitia ulceratiei.
- recent, la aparitia ulcerului, gastritelor si afectiunile inrudite, se afla cel mai frecvent
o bacterie, Helicobacter pylori, care lezeaza in timp mucoasa gastrica.
Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 de ani pt
localizarea duodenala si la 30-50 de ani pt cea gastrica.
Semne si simptome- manifestari de dependenta:
→ Durerea: epigastrică, în legătură cu sediul ulceraţiei, intensă şi însoţită de senzaţie de
arsură şi deseori iradiază în spate.
Caracterele durerii:
-periodicitatea:
- marea periodicitate- caracter sezonier – în cursul toamnei sau al primăverii –
periodicitate sezonieră.
mica periodicitate durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese , e se
calmeaza dupa alimentatie;
- ritm orar:
~ Precoce la 0,5-1 oră după masă – durere precoce.
~ Semitardivă la 1-2 ore după masă.
~ Tardivă la 2-3 ore după masă – durere tardivă.
~ Hipertardivă la 4-5 ore după masă.
→ pirozis.
→ eructaţii şi regurgitaţii.
→ greaţa.
→ vărsături alimentare, mucoase sau chiar sangvinolente (hematemeza).
→ pofta de mâncare: este normală sau crescută.
 → constipaţia cu caracter spastic.
→ meteorism abdominal.
→ scadere ponderala, astenie.
Investigatii:
→ Debitul acid orar stimulat cu histamină are valori coborâte.
→ Radioscopia gastrica.
→ Gastroscopia: diagnostic în localizării dificil de examinat: feţele stomacului, porţiunea
superioară a micii curburi, tuberozitatea.
→ Examenul hemoragiilor oculte - reacţia Addler: traduce prezenţa sângelui în materiile fecale.
2.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata,
- alterarea functiilor vitale,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena),
perforatie, stenoza pilorica, malignizare ( indeosebi pentru ulcerul gastric ).
3.Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido bazic;
- sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
- sa se stabilizeze functiile vitale;
- pacientul sa inteleaga necesitatea interventiei chirurgicale;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni
aparitia complicatiilor.
4.Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;
- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi astfel:
-in faza dureroasa: supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai la care treptat se
adauga supa crema de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branza de vaci, paine
veche, fainoase fierte in lapte, carne fiarta de pasare sau vita.
-in faza de acalmie sunt permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale
sau sub forma de ochi romanesc, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine
veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, sufleuri, biscuiti, prajituri
de casa, fructe coapte.
-urmatoarele alimente sunt interzise: laptele batut, iaurtul, carnea grasa, legume tari ca
varza, castraveti, fasole, painea neagra, cafea, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prajeli,
alimente reci sau fierbinti.
- asistenta pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste
dupa examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu
biopsie, chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba Adler );
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare: medicatia
antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese.
Pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin
administrarea unui antibiotic adecvat;
Tratamentul medicamentos se instituie pe o perioadă de 4-6 săptămâni şi urmăreşte
creşterea rezistenţei mucoasei la agresiunea acidopeptică în cazul ulcerului gastric şi inhibarea
hipersecreţiei gastrice în cazul ulcerului duodenal. În acest scop sunt folosite:
- Antiacidele, care neutralizează aciditatea gastrică;
- Antagonişti ai receptorilor H2 histaminergici (ranitidina, cimetidina ş.a.);
- Anticolinergicele (atropina şi derivaţi sintetici):
- Inhibitori ai anhidrazei carbonice;
- Medicamente care măresc apărarea mucoasei (sucralfat, compuşi coloidali
bismutici);
- Analogi ai prostaglandinelor (misoprostol);
- Stimulenţi ai secreţiei mucusului gastric (carbenoxolona);
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala
si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- cântăreşte bolnavul o dată pe săptămână.
- dacă remarcă apariţia unor dureri brutale, violente însoţite de o stare sincopală, anunţă imediat
medicul;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul
durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza
pilorica );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile
daunatoare ( alcool, tutun ).
→ Măsurile igienice: cca. 10 ore de repaus la pat în perioada dureroasă, respectarea
repausului postprandial 30-60 minute, schimbarea mediului de viaţă şi de muncă,
evitarea eforturilor fizice şi intelectuale prea mari.
→ Dieta –individualizată. Alimentele se repartizează în 5-7 mese pe zi, la nevoie şi noaptea.
Alimentul de bază este laptele şi produsele lactate la interval de 3-4 ore.
→ Se exclud: supele de carne, slănina, mezelurile, borşul, grăsimile prăjite, sosurile de
rântaş, ceapa, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele uscate, ciupercile,
alimentele cu celuloză, brânzeturile fermentate, sărăturile, murăturile, cafeaua,
ciocolata, dulciurile concentrate, băuturile alcoolice, limonada, îngheţata, fumatul.
De la început asistentul medical va explica pacientului că boala ulceroasă este o problemă
medicală ce poate fi ţinută sub control, dar se poate aştepta la remisiuni şi recurenţe.
Educatia pentru sanatate
Asistentul medical are un rol important în educaţia pentru sănătate a pacientului, proces
ce va include următoarele repere:
1. medicaţia:
- pacientul trebuie să cunoască medicamentele pe care le va lua la domiciliu (denumire, doza,
ritm de administrare, efecte secundare)
- pacientul trebuie să cunoască medicamentele ce trebuie evitate (aspirina, antiinflamatoriile
nesteroidiene); la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, spondilită anchilopoietică, la care aceste
medicamente sunt absolut necesare, vor fi administrate obligatoriu în asociere cu protectoare
gastrice;
2. dietă:
- evitarea meselor abundente
- respectarea unui orar precis al meselor şi al gustărilor
- evitarea alimentelor iritante: ceai, cafea, alcool
3. fumatul
- oprirea fumatului
4. odihna şi reducerea stresului
- cointeresarea familiei în asigurarea unui climat confortabil pacientului cu boală ulceroasă,
cu perioade de odihnă zilnică
5. prevenirea şi recunoaşterea complicaţiilor
- hemoragie (paloare tegumentară, confuzie, tahicardie, dispnee)
- perforaţie (durere abdominală severă, contractură musculară, vărsături)
- obstrucţie pilorică (greţuri, vărsături, distensie abdominală, durere)
6. necesită controlul medical periodic având în vedere că boala ulceroasă poate prezenta
recurenţe.

BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA(DOAR PENTRU STUDIUL

PERSONAL)

Definitie
Boala inflamatorie intestinala se refera la un grup de afectiuni ale sistemului digestiv,
care au inflamatia ca principal simptom. Pricipalele boli inflamatorii intestinale sunt colita
ulceroasa si boala Crohn. Colita ulceroasa se manifesta la nivelul intestinului gros, iar boala
Crohn implica orice parte a tractului digestiv, de la gura pana la anus, dar frecvent se manifesta
in zona intestinului subtire sau a colonului. Cand inflamatia este severa se considerata ca
afectiunea se afla intr-un stadiu activ, iar manifestarile sunt evidente. Cand gradul de inflamatie
este scazut bolnavul nu prezinta simptome iar boala se afla in remisie.

Culegerea datelor
Circunstante de aparitie
Se considera ca factori genetici, imunologici, infectiosi si psihologici sunt inplicati in
aparitia bolilor inflamatorii intestinale; cu toate acestea, factorii declansatori inca nu au fost
identificati. Poate fi vorba despre un raspuns imun la un antigen (de exemplu, proteina la laptele
de vaca) sau un proces autoimun.
Manifestari de dependenta:
- dureri abdominale;
- diaree sanguinolenta;
- incontinenta fecala;
- febra;
- scaderea apetitului alimentar;
- manifestari specifice anemiei (ca urmare a sangerarilor): tegumente palide, tahicardie,
hipotensiune, cefalee, vertij.
Investigatii:
1.Examenul cropoparazitologic- se face pentru eliminarea cauzelor virale, baceriene sau
parazitare care ar putea declansa diareea.
2. Teste complete de sange - analiza biochimica a sangelui si hemoleucograma completa.
3. Radiografia cu bariu.
4. Sigmoidoscopia( cu biopsie).
5. Colonoscopia.
6. Endoscopia digestiva superioara
Problemele de dependenta:
- alterarea eliminarilor intestinale,
- disconfort abdominal,
- hipertermie,
- deshidratare,
- anxietate,
- risc de alterare a starii generale.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de bine fizic,
- sa prezinte eliminari intestinale normale,
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in
fazele acute,
- sa diminueze anxietatea pacientului,
Interventii
Asistenta medicala:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului ,
- pregateste pacientul pentru examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dupa
examinare;
- asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi supe de zarzavat
imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea
fiind permisa;
- in caz de denutritie regimul este hipercaloric.
- reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin perfuzii cu solutii macromoleculare,
hidrolizate de proteine, solutie Ringer, transfuzii de sange integral;
- supravegheaza scaunul pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in foaie,
monitorizeaza pulsul, T.A. si le noteaza in foaia de temperatura, evalueaza semnele de
deshidratare si informeaza medicul cand constata prezenta lor;
- recolteaza sange, materii fecale, urina pentru examenele de laborator, administreaza
medicatia prescrisa antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica ( corticoterapie, antispastice
) si urmareste efectele acestora,
- furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu,
- recomanda pacientului intreruperea fumatului , evitarea stresului.
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia,
- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea pacientului.