Tesuturile

Tesuturile sunt o grupare de 2 sau mai multe cellule care indeplinesc aceiasi functie, structura si
aceiasi origine formeaza tesutul. Toate celulele care intra in alcatuirea corpului omenesc trec printr-o
secmentare si provin din celula ou (zigot)

Tesuturile se clasifica:1– epiterial

2– conjuctiv
3– muscular
4– nervos

1. Tesutul Epiterial
Tesutul epiterial formeaza la suprafata corpului epiderma si captuseste suprafata interna a
organelor cavitare (ex: tub digestiv, caile respiratorii, formand mucoase)

Este format din – celule pavimentoase

– celule prismatice sunt strans unite intre ele fie printr-o substanta amorfa,
– celule cilindrice fie prin punti citoplasmice

Celulele profunde sunt asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjuctiv ce se
gaseste sub celulele epiteriale, avand functia trofica, intrucat epiterile nu sunt vascularizate si se hranesc
prin difuziune.

Dupa functiele epiterile sunt: a) – epitelii de acoperire

b) – epitelii glandulare
c) – epitelii senzoriale

1a) – epitelii de acoperire se clasifica in a)1 – epiteli unistratificate

a)2 – epiteli pluristratificate

1a)1 – epitelii unistratificatese clasifica dupa forma celulelor in:

– pavimentoase simple – avand celule turtite si formeaza tunica interna a vaselor
sangvine, a pericardului, a peritonelului
– cubice simple – se gasesc in bronhiole si canale de secretie ale glandelor
- cilindrice simple – formeaza epiteliul tubului digestiv de la stomas la rect si a
mucoasei trompelor uterine

Celulele acestor epiteli pot prezenta cili sau microvili acoperiti de o membrana celulara, formand un
platou striat “marginea de perie” cu rol de epiteliu absorbant (specific vilozitatilor intestinale).

1
1a)2 – epitelii pluristratificate se clasifica in
– pavimentoase stratificate – prezinta celule din stratul superficial, turtite, cheranitizate
(epiderma), necheratizate (epiteliul mucoasei bucale,
epiteliul mucoasei esofagine)
–cilindrice stratificate – formate din mai multe straturi de celule, dar numai cele
superficiale sunt cilindrice, intalnite in canale excretoare ale
glandelor, uretelor si a vezici urinare.
–pseudostratificate – prezinta celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat, dar
cu nuclei asezati la inaltimi diferite, ceea ce ofera o aparenta etapa de
stratificare, este intaln in epiteliul traheal si in epiteliul bronhiilor mari

1b) – epitelii glandulare format din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secrentie,
epiteli secretoare impreuna cu – tesutul conjuctiv
– vase formeaza glande
– nervi

Tipuri de glande b)1 – exocrine

b)2 – endocrine
b)3 – mixte
1b)1 – glande exocrine – produsul lor de secretie este eliminat la suprafata pielii printr-un canal
(sudoripar, sebacee), sau in diferite cavitati (salivare, gastrice).

1b)2 – glande endocrine – cu secretie interne, hormonul este eliminat direct in sange (tiroida supra
renala)

1b)3 – glande mixte – atat secretie interna cat si externa (pancreas, testicol, ovar)

1c) – epitelii senzoriale sunt alcatuite din celule specializate in receptarea diferitilor stimuli din
mediul extern sau intern ; excitatile sunt transformate in influx nervos care este transmis prin terminati
nervoase senzitive la nivelul polului bazal specific celulelor senzoriale.

Tipuri de celule epiteliare zenzoriale :

1) celule senzoriale gustative din mucoasa gustativa ai epiteliului mucoasei linguale
2) celule senzoriale olfactive din epiteliul mucoasei olfactive

2. Tesutul conjunctiv
2
 Tesutul conjunctiv este un tesut care leaga diferite organe, asigura rezistenta organismului, are rol
trofic, depozitand grasimi, intervine in apararea organismului si anume in procesul de fagocitare.

Tesutul conjunctiv este alcatuit din – celule conjuctive

– substanta fundamentala
– fibre conjuctive

– Celulele conjuctive difera de la un tesut la altul

– Substanta fundamentala pate fi – moale,
– semidura,
– dura
– Fibrele pot fi – de colagen
– reticulina
– elastina, etc

In functie de alcatuirea substantei fundamentala tesutul conjunctiv se clasifica in:

1– tesuturi conjunctive moi
2– tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase)
3– tesuturi conjunctive dure (tesutul osos)

1– tesuturi conjunctive moi – sunt prezentate sub mai multe forme

Tesutul lax contine in proportie relativa egala – celule

– fibre
– substanta fundamentala. Are rol trofic.
Tesutul reticulat – este format din fibre de reticulina, dispuse ca o retea, in ochiurile careia se gasesc celule
si substanta fundamentala, acest tesut se gaseste in maduva hematogena (maduva rosiie a oaselor, si in
ganglioni lifatici)
Tesutul adipos – prezinta celule numite adipocite care sunt globuloase (sferice) si care au acumulat central
grasimile impingand astfel nucleul la periferie; se gaseste sub tegument sau in jurul unor organe cum ar fi
rinichi, globul ocular.
Tesutul fibros – contine numeroase fibre de colagen, putine celule si substanta fundamentala, se gaseste in
muschi (inveleste muschi), a tendoanelor si formeaza capsulele diferitelor organe (ficat, rinichi)
Tesutul elastic – contine numeroase fibre de elastina, organizata in retea in care se gaseste substanta
fundamentala si celule, formeaza tunica a arterelor mari si medii.

2– tesuturi conjunctive semidur (cartilaginoase) – este un tesut elastic dar si rezistent,

substanta fundamentala contine condrina (un amestec de substante organice impregnate cu saruri de calciu
si sodiu). Celula cartilaginoasa poarta numele de condrocite si se gasesc in niste cavitati numite
condroplaste in care se gaseste si substanta fundamentala.
Celulele sunt sferice sau ovoide, iar printre ele se gasesc fibre de colagen si elastice, intr-o
impletitura densa.
In functie de tipul fibrelor si de alcatuirea substantei fundamentala cantitatile se desting 3 tipuri de
cartilaje: 1 – hialin
2 – elastic
3 – fibros
1 – in cartilajul hialin substanta fundamentala este omogena, deoarece prezinta fibre foarte fine. Formeaza
cartilaje – articulare

3
 – costale
– laringeale
– traheale
– bronsice
2 – tesutul elastic prezinta in special fibre elastice, formeaza epigrota si pavilonul urechi.
3 – tesutul fibros este alcatuit in special din fibre de colagen si alcatuieste discurile dintre vertebre si
meniscule articulare
Tesutul cartilaginos nu este un tesut vast, nutritia lui se realizeaza prin difuziune de la nivelul
capilarelor pericondrului, o membrana conjuctiva vasculara care imbraca cartilajul (osul)

3– tesuturi conjunctive dur (tesutul osos)

Tesutul osos ofera cel mai inalt grad de sustinere. Este vascularizat.
Celulele tesutului osos se numesc osteocite si se gasesc in niste cavitati sapate numite osteoplaste.
Aceste cavitati comunica intre ele prin lichidul interstitial care hraneste osul. Osteocitele care sunt celulele
mature, provin din celule tinere numite osteoblaste cu rol in producerea de substante fundamentala. Tot in
tesutul osos din monocite circulante se formeaza celule osoase mari, multe nucleate care poarta numele de
osteoclase acestea intervine in perioada de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a
formari tesutului.

Substanta fundamentalaeste formata din substanta organica cea mai importanta fiind:
– oseina (calciu si iodu)
– sarurile minerare predomina sarurile de calciu si fosfor

Proportile in care se gaseste sarurile minerare, difera in functie de varsta ex: la copii predomina
substante organice, odata cu inaintarea in varsta, predomina sarurile minerare. Oasele tinere prezinta o
elasticitate mult mai mare, pe cand la batrani oasele sunt mai putin elastice si se fractureaza mult mai usor
un ex de varianta in acest sens il constituie rahitismul, cand scade proportia de saruri minerare si se produce
o deformare a oaselor.

Prezinta cavitati numite areole care se pot vedea cu ochiul liber, sunt marginite de lamele osoase
sub forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta
In functie de dispunerea lamelelor osoase se disting 2 tipuri de tesut osos

1 – tesut osos compact – formeaza diafiza oaselor lungi, portiunea externa a oaselor scurte si late
2 – tesut osos spongios – formeaza epifiza oaselor lungi;

Pe sectiunea transversala prin diafiza unui os lung, este format in partea centrala, se gaseste canalul
madular ce contine maduva rosie (la fat) si galbena (adult) si la exterior se gaseste periostul.
Intre periost si canalul madular se gaseste substanta osoasa a diafizei, formata din lamele osoase,
dispuse concentric in jurul unor canale subtiri care poarta numele de canale Havers.
In interiorul acestor canale se gasesc – capilare sanguine,
– tesutul conjuctiv lax,
– terminati nervoase
Canalele Havers strabat osul pe toata lungimea lui, si se leaga printre ele prin canale oblice sau
tranversale. Un canal havers impreuna cu lamelele osoase din jur si cu osteoplaste, cu osteocite, formeaza
o unitate morfologica si functionala care poarta numele de osteon (poarta numele si de sistem haversian).
Intre sistemele haversiene se gasesc lamele osoase ce poarta numele de sisteme inter-haversiene.

4
 3. Tesutul muscular
Tesutul muscular se diferentiaza in :
1 – tesut muscular striat (scheletici)
2 – tesut muscular neted (muschi ce apartin organelor interne)
3 – tesut muscular cardic (miocardul)

1 – tesut muscular striat (scheletici) – formeaza muschi scheletici, ai corpului si organelor

active ale aparatului locomotor. Contine fibre musculare striate, care este o celula dezvoltata, in sens
contractil, de forma cilindrica .

In fibra musculara striata se gaseste urmatoarele elemente:

– o membrana care poarta numele de sarcolema

– o citoplasma numita sarcoplasma
– 1 sau mai multi nuclei dispusi la periferia celulei

Sarcoplasma are straturi granulare si contin mitocondri, in aceasta se sintetizeaza ATP “acid
adenozin trifosforic”(elibereaza energia celulara) si incluziuni de glicogen care furnizeaza energie fibrei
musculare.
La microscopul optic fibra musculara este formata din structuri numite miofibrile.

O miofibrila este alcatuita dintr-o succesiune de discuri clare si intunecate, la mijlocul discului clar
se gaseste membrana Z, iar la mijlocul discului intunecat banda H luminoasa. Totalitatea structurilor
cuprinse intre doua membrane Z succesive formeaza un sarcomer, unitatea morfofunctionala a muschiului
5
striat. Discurile sunt situate la acelasi nivel pentru toate miofibrilele fibrei musculare, de unde rezulta
aspectul striat al acesteia.
La mentinerea la acelasi nivel al discurilor contribuie membrana Z care se prelungeste de la o
miofibrila la alta si se insera pe fata interna a sarcolemei (membrana fibrei musculare).
Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de miozina si actina. Miofilamentele de miozina
sunt scurte si groase. Miofilamentele de actina sunt mai subtiri, mai lungi, mai numeroase. Ele se insera cu
un capat pe membrana Z iar celalalt aluneca printre miofilamentele de miozina. Prin alinierea
miofilamentelor muschiul se scurteaza. Discul intunecat este format din miofiloamente de actina, cat si
filamente de miozina, iar discul clar prezinta numai filamente de actina.

sarcolema
Reticul sarcoplasmatic
Membrana Z Membrana Z Microfilamente
de actina
Microfilamente
sarcomer de miozina

Miofibrila

Membrana Z Membrana H

Disc intunecat Disc luminos

Muschi

Fibra musculara

6
 2 – tesut muscular neted contine fibre musculare netede si se gaseste in peretele vaselor de
sange in interiorul unor organe interne (uter, vezica urinara, ureter, tub digestiv, bronhi), dar si la nivelul
ochiului in iris, muschii acomodari.
Structura si proprietatile fibrelor musculare netede sunt mai putine unitare decat ale fibrelor
musculare striate.
Structura – fibrele musculare netede prezinta aspectul fusiforma si au dimensiuni mai mici, prezinta
un singur nucleu (discul central).
Microfilamentele nu sunt organizate in miofibrile; prezinta o sarcolema si o sarcoplasma care are
doua regiuni distincte: una situata central (mica d.p.d.v. al volumului) care contine nucleul si unele organite
comune si o regiune periferica, mai intinsa. Regiunea periferica contine aparatul contractil care contine
organite asemanatoare celor din m. striat dar cu dispozitie diferita: filamente contractile( de actina si
miozina)si filamente intermediare, specifice acesti muschi, alcatuite din proteina numita desmina.

sarcolema

nucleu

sarcoplasma

Fibra musculara neteda

Fibre de actina si
miozina

3 – tesut muscular cardic (miocardul) functioneaza ca o pompa pentru inima. Miocardul

prezinta striuri tranversate dar mai estompate, determinate de organizarea microfilamentelor de actina si
miozina .
Celulele acestui tesut sunt fibre musculare specializate pentru elaborarea si conducerea stimulilor si
care asigura automatizmul inimi.
Celulele au forma variata si sunt dispuse in – noduli,
– retele
– cordoane