Tehnologii Web PDF

Tehnologii Web
1.Istoria internetului
Internetul-născut pe fondul Războiului Rece SUA-Rusia (anii 43-57) ca prim
instrument de a comunica informaţiile la distanţă.
-în ’57 sovieticii lansează SPUTNIK luând naştere cursa spaţială
-EISENHOWER solicită departamentului apărării să fondeze ARPA (Advanced
Research Project Agency);
-în ’62 ARPA demarează cercetări în domeniul transmisiunii datelor prin
calculator în vederea creării unei reţele indestructibile în caz de atac nuclear;
-în ’64 Paul Barau crează o reţea bazată pe transmiterea de mesaje prin comutare
de pachete: din motive de securitate informaţia era segmentată şi transmisă în
pachete fiind recompusă la destinaţie; dacă un nod este distrus, informaţia se
transmite pe o rută alternativa;
-în ’68 ARPA se imparte în DARPA şi ARPA NET (conectarea la distanţă,
reţeaua devine internatională)
-în ’75 ia naştere sistemul de operare UNIX (Brian Karnigham, Dennis Ritchie)
bazat pe limbajul C; calculatorul personal ALTAIR şi ca firma Microsoft (Paul
Callen);
-încă din ’73 DSPIP este propus ca standard pentru ARPANET acceptat ca
protocol în ’83;
-în ’79 apare reţeaua de cercetare USENET;
-în ’84 se introduce DNS; DNS ca şi SUN bazate pe UNIX a dus la dezvoltarea
rapidă a internetului, mai ales că în ’87 se crează NSF NET pentru a conecta
centrele cu super calculatoare.
NSF NET = organizaţie necomercială permite conectarea la internet fără
restricţiile cu caracter militar.
ARPA NET dispare în ’90.
-în ’95 accesul internet e asigurat de firme comerciale;
Primul instrument de căutare a fost ARCHIE (’90).
Tot în ’90 Team Berners Lee inventează o metodă de expediere între cercetători a
datelor ce conţin text şi imagini.
-în ’91 se lansează protocolul GOPHER;
-în ’93 apare primul browser numit Mosaic bazat pe elemente Windows ce
integrează imagini cu sunet, text;
Mosaic face ca, dacă în ’93 existau 500 de servere, în ’99 să fie circa 9,2
milioane.
-în ’95 SUN lansează JAVA, iar Microsoft INTERNET EXPLORER;
1
-în 2001 apare tehnologia wireless.
Nevoia de standardizare a generat aparţia unor organisme de standardizare dintre
care: wwwc( World Wide Web Consortium ’94), ISOC, Internet Corporation For
Assigned Names and Numbers.
Obs: wwwc creează standarde şi recomandări RFC (Request For Comment)

pentru a îmbunatăti calitatea web-ului în partea să cea mai activa(www).
Standardele wwwc se referă la:
-html, xhtml, xmn, dom, soap, wsdl, rdf, isoc(non-profit ’92,
reglementeaza standardele educatiei şi politicii internetului).
URL
Obs: Conectarea la internet se face prin cablu UTP, TV, linie telefonică, Radio-
Modem, antena asincronă sau mobil.
URL=Uniform Resource Locator=o adresa unica a unei resurse web.
Conţine 4 părţi:
1) protocolul
2) locaţia
3) numele gazdei, site-ului
4) domeniul conform sintaxei
protocol://locaţia.nume_gazdă.domeniu
Exp: http://informatica.didfr.ub.ro/avizier-electronic
Protocolul reprezintă metoda de accesare a resursei şi reprezintă un set de reguli
de comunicaţie, impreuna cu descrierea formatului mesajelor ce trebuiesc
respectate de calculatoare pentru ca acestea să poată schimba informaţia.
Conform modelului de referinţă OSI există 7 nivele de comunicare,
ultimul, nivelul aplicaţie, deţine cele mai commune protocoale. Cele mai uzuale:
Bit Torrent: protocol partajare fişier e peer-to-peer.
-DNCP -POP3
-FTP -NET BIOS
-HTTP -SOOP
-INAP -TEL NET
-IRC -WAIS
-XMPP
Locaţia
www.stiinte.ub.ro/activitati
Numele gazdei : numele gazdei date de administrator
Organizarea domeniilor pe nivele:

I.1.Guvernamental (gov)
2
2.Militar(mil)
3.Educaţional(edu)
4.Comercial(com)
5.Îmbunatăţirea retelei-NET
II.Domeniul ţării:RO, FR, IT
III.Subdomeniu:UB, USU
IV.Sub-Subdomeniu:stiinte(ub.ro)
Obs: Un computer se identifică teoretic în mod unic pe net prin adresa sa de ip

(nr.binar pe 32 de biţi)
Un ip e format din 4 seturi de numere.
Adresele-de cls A sunt de forma r.c.c.c
-de cls B de forma r.r.c.c
-de cls C de forma r.r.r.c
Adresa ip este tradusa într-un nume gen 231.162....,iar dacă reţeaua e de tip
ETHERNET, conectarea se face uzual în baza adresei MAC a plăcii de reţea.
Obs: Metoda prin care ip-urile li se asociaza un nume se numeste server DNS ce
ruleaza pe servere-le DNS.
Conversia ip nume se face automat.
Obs: Din punct de vedere arhitectural nodurile de internet sunt de 3 tipuri:
a) noduri de nivel mondial(ip de clasa A)-la care sunt conectate nodurile
continentale
b) noduri continentale (ip de clasă B)- la nivelul unei ţări la care sunt conectate
noduri locale ale altor retele (ICM, etc)
c) noduri locale (ip de clasă C)-la nivel local ce trebuie recunoscute de un nod
continental.
Alocarea adreselor de ip se face de catre organizaţii specializate(IANA, RIE,
AFRINIC).
Ip versiunea 6 (ipv6) este generaţia urmatoare de protocol.
Ipv4 folosit la inceputul anului 2004 tinde să nu scaleze, numărul de staţii
conectate la o astfel de reţea fiind limitat. Internetul se apropie de această limită.
Ipv6 implică mărirea spaţiului de adrese de la 2 la 28 ca şi autoconfigurarea
adresei printr-un mecanism fără stări.
Care e diferenţa dintre protocoalele IMAP şi POP3? Prin IMAP se pot citi mail-
urile de pe servere, în timp ce prin POP3 acestea se pot citi după ce s-au
descarcăt pe calculatorul client, offline.
Dezavantajul POP3: autentificarea nu e securizată, userul şi parola circulând de la
client la server, necriptate.
3
WWW reprezintă partea cea mai activa a internetului atat prin prisma utilizării
cât şi a dezvoltării acestuia.
Este o reţea ce stabileşte legătura între nodul internet folosind cu precădere
http pentru regăsirea de informaţii din orice domeniu:
Exp link-uri://ro.wikipedia//modelul_osi
Cum funcţioneaza serviciul www.
Browser-ul comunică prin intermediul protocolului http şi al tcpip cu un
server web.
Practic www funcţionează conform modelului CLIENT SERVER,
browser-ul fiind clientul.
Spre deosebire de ftp, http funcţionează discontinuu. Mai exact:
1. Browser-ul strabileşte o conexiune TCP/IP către server
Protocolul la nivel de aplicaţie utilizat e specificat printr-un număr de port.
(http-80)
2. Browser-ul emite o cerere http către server alcătuită din:
a) linie de cerere (REQUEST-LINE) formată dintr-o comanda http+url
specificat+versiunea protocolului http utilizată;
b) un antet (REQUEST-HEAD) cu informaţii despre cerere şi despre
clientul care execută cererea, codificat;
c) corpul cererii-documentul
Cele mai utilizate comenzi http (metode) sunt:
-get: se solicită server-ului să utilizeze resursa dată de url-ul din cerere
pentru a prelucra informaţiile transmise în corpul cererii;
-put: se solicită server-ului să utilizeze informaţiile transmise în corpul
cererii drept resursă identificată prin url-ul din cerere.
3. Server-ul primeşte cererea, o interpretează şi emite un răspuns browser-ului,
format din:
-un cod de stare (3 cifre): descrie modul de finalizare a cererii şi o scurtă
descriere a codului;
-un antet cu informaţii despre sursa solicitată;
-un corp referitor la datele care se transferă.
2.Limbajul HTML (Hyper Text Markup Language)

Limbaj de marcare a hipertextului bazat pe descrierea acestuia(formatarea)
prin intermediul unor taguri(etichete).
Nu este un limbaj de programare.
Creat în ’90 de Tim Berners Lee, Daniel Connery, derivat din SGML (’86).
Obs: Documentele html sunt exclusiv de tip text.
Structura unui html:
<html>
4
<head>
<title>
</title>
</head>
<body>
</body>
</html>
În antet este indicat a se specifica titlul+alte informaţii suplimentare
precizate de regula intr-o serie de tag-uri meta.
Meta admite atributele “name”, “content”.
Obs: Un tag este descris în mod standard prin 2 etichete pereche gen
<nume_tag>.....</nume_tag> şi pot avea o sumă de atribute care la rândul lor pot
avea o sumă de valori. Acestea (atribute+valori) fiind specificate eventual în
interiorul primului tag: <nume_tag.........>.......</nume_tag> conform sintaxei
atribut=”valoare”
Corpul documentului(<body>)
Delimitat de <body>....</body> sau dacă se folosesc cadre între
<frameset>......</frameset>.
<body> admite atributele: “background“ =“url”, bgcolor=”culoare”
Obs: ”Culoare” poate fi descrisă în cod hexagesimal RGB din 6 cifre câte 2 pt R
(red- roşu), G (green-verde), B (bleu) cu valori de la 00 (minim) la FF (maxim)
precedate de simbolul “#” (exp: #0000FF -> albastru).
Atributul “Text“ cu valoare text=culoare stabileste culoarea textului.
Similar Link, Vlink, Alink=”culoare” stabileşte culoarea pentru linkuri, linkuri
vizitate sau accesate.
Comentariile html se plasează între 
Pentru browser-ele care nu suportă scripting.
Exp:
<script type=”text/javascript”>
<!—document.write(“Salut”)
//- - >
</script>
Obs: Atributul Language e opţional, dar recomandat.
Exp:
(JS extern)
<script language =”JavaScript” src=”JS_extern.js>
</script>
Notă :Cele mai utilizate unelte pentru crearea JS :
-JQuerry
-MooTools
Obs: JS=case sensitive
Între obiecte (JS ca limbaj conţine un set de instrumente care prin
combinaţie cu obiecte şi proprietăţi formeaza un script. Există o anumită ierarhie
31
ce reflectă structura unui document html denumită modelul obiect- document
(document object model).
Modelul obiect-document (dom! nu este unic) descrie structura unui
documentului reprezentat prin obiecte şi proprietăţi.
JS conţine un set de obiecte predefinite ce pot interacţiona cu diverse
componente html.
DOM
WINDOW LAYER
LINK
FRAME IMAGE
DOCUMENT ANCHORE
LOCATION APPLET
PLUGIN TEXT AREA

HISTORY
TEXT
FORM
RADI
O
NAVIGATOR SELECT
PLUGIN
MIME TYPE
32
Obs: Un tip special de obiect este cookie. Conţine informaţii despre client ce pot
fi accesate de către server.
Proprietăţile JS sunt folosite pentru a seta sau a regăsi valoarea obiectelor.
Modul de acţiune al unui obiect e dictat de asocierea unei valori anumitor
proprietăţi.
Exp:
Document.LinkColor=”#FF0000”
Metodele unui obiect sunt funcţiile asociate obiectelor conform sintaxei:
identificator_obiect. identificator_metoda()
Exp:
string.touppercase( )
Funcţii JAVASCRIPT
Sintaxa: function<identificator_funcţie>(arg1, arg2...)

{...corp funcţie
}
Exp1:
function putere(x, y)
{total=1ş
for(j=0; j<y; j++)
total *=x (total=total*x)
return total
}
Obs: În 95% din cazuri sintaxa C, C++ rămâne valabilă pentru JS.
Exp2:
Legătura JS- html
<html>
<head>
<script language=”JavaScript”>
Function apasa( )
{alert (“Mesaj eroare”);
}
</script>
33
<body>
.
.
<form>
<input type=”Buton” name=”Buton1” value=”Apasa aici”
onclick=”Apasa”()>
</form>
<html>
<head>
<meta http-equiv=”content-script-type” content=”text/javascript”/>
<script>
< !- -
function calcul(f)
{if confirm(”Esti sigur ? ”)
rezultat.value=eval(f.exp.value)
Else
Alert (“Lasam pe altă dată! “)
}
#inchid comentariul- - >
</script>
</head>
<body>
<form>
Introduceti o expresie :&nbsp&nbsp
<input type=”Text” name=”exp”>
</input>
<input type=”button” value=”calc”>onclick=”Calcul (this.form)”>
</input>
</br>
Valoarea expresiei este:
<input type=”Text” name=”rezultat” size=15>
</input>
</form>
</body>
</html>
Exp3:
<script type=”text/javascript”>
34
<!- -
Var name;
Function intreaba( )
{nume=prompt(“Cum te numesti?”)
Salut=alert(“Bine ati venit;”+nume+ ” ! ”)
}
Function pa( )
{alert (”La revedere, ”+nume+” ! ”)
}
//- - >
</script>
<body onload= ”intreaba ( ) ” onunload=”pa( )”>
<script type=…….>
<!- -
Lg=20;
Viteza=2;
Poz=lg;
Mesaj=”Balans”;
Dir=2;
Lg=Mesaj.length-1;
Function Balans( )
{dir= = 2? Poz- = viteza:poz+=viteza;}
Obs: În JS instrucţiunile se clasifică în instrucţiuni primitive şi repetitive.

Instrucţiunile primitive se clasifică în:
-instrucţiunea vidă
-instrucţiunea compusă (tip bloc)
-instrucţiunea expresie:
*poate fi o expresie: z=2*x-3;
*poate fi o atribuire;
*poate fi apelul unei funcţii.
Exp: Utilizarea funcţiei eval pentru evaluarea unor date citite de la tastatură prin
intermediul unei căsuţe de dialog (media aritmetica)
<script language=”JavaScript”>
document.writeln(“se citesc de la tastatura 2 numere x, y/n.. Să se afiseze
media aritmetica ma/n ”);
var x=eval(prompt(“Dati x=”));
35
var y=eval(prompt(“Dati y=”));
var ma=(x+y)/2;
document.write(“Media aritmetica a lui x şi y, ma=”,ma)
</script>
Exp: Se citeşte un număr natural pozitiv. Să se afişeze câte cifre conţine numărul.
X=123
<script...>
document.writeline(“Dati un numar”);
var s=0;
var n=eval(prompt(“n=0”);
var x=n;
if(n>=0)
{do
{n=Math.floor(n/10);
S++;
}
While(n!=)
document.write(“Numarul”, x, “are”, s, “cifre”);
}
Else
document.write(“Numarul”, x, “nu este pozitiv”);
</script>
Funcţii şi apelare
Vom folosi funcţia “culori” pe care o vom apela de mai multe ori cu valori
diferite, dand click pe butoane: rosu, galben, albastru, se va schimba culoarea de
fundal a paginii.
<head>
<script...>
function culori(x)
{document.writeline(“<body bgcolor=”+x+”>”);
document.writeline(“Pagina cu fundal de culori diferite”);
}
</script>
</head>
<body>
<form>
36
Daţi click pe un buton pentru a schimba culoarea de fundal
<input type=”button” onclick=”Culori(‘red’)” value=”Rosu”>
<input type="button" onclick="culori('yellow')" value="galben">
<input type="button" onclick="culori('blue')" value="albastru">
</form>
</body>
</html>
Parametrii funcţiilor
Reamintim ca parametrii aflaţi în partea de declarare a funcţiilor se numesc
formali. Acesţia cat şi parametrii efectivi pot lipsi la apelul funcţiei. Numarul
parametrilor formali trebuie să fie egali ci cei efectivi.
Obs: Excepţia de la această regula face proprietatea “arguments” ce poate fi
utilizată ca un numar diferit de parametrii la apelul funcţiei.
Pentru a determina numarul de parametri din apel utilizăm în cadrul
funcţiei următoarea proprietate “arguments.length”.
Arguments este un masiv(unidimensional) ce are ca primă valoare
arguments[0].
Expresie: vom apela o funcţie numită lista din interiorul unei instrucţiuni
de afisare prin urmatorul apel:
lista(“u”, “Primavara”, “Vara”, “Toamna”, “Iarna”)
La execuţia funcţiei se parcurg parametrii cu arguments.length. Parametrul
“u” de la apel se introduce în funcţie pentru a afisa o listă neordonată.
<head>
<script>
function lista (x)
{document.write
(“<”+x+ “l” type=circle>”)
for(var i=1; i<lista.arguments.length; i++)
document.write(“<li>” +lista.arguments[i]+”</li>”);
document.write(“</”+x+”l>”);
}
</script>
</head>
<body>
<script type=”...”>
Write(lista(“u”, “Primavara”, “Vara”, ”Toamna”, “Iarna”));
</script>
</body>
37
Funcţii şi stiluri
Exp: Stilul pentru campul text.area.

Vom introduce un text într-un camp tip text.area pe care il vom afisa în 3
moduri utilizand stiluri diferite(s1, s2, s3).
Stilurile sunt apelate prin funcţiile f2, f3 şi f4 la onclick pe butoanele s1,
s2, s3.
Obs: Funcţiile f2, f3, f4 utilizează masivul “a” care pentru prima valoare (t=0)
aplică stilul s1, pentru a doua (t=1) aplică stilul s2, iar pentru a treia (t=2) aplică
stilul s3.
<html>
<head>
<title>Funcţii şi stiluri</title>
<style>
.s1{font-family:Arial, Helvetica, sans-serif;
font-size:18px;
color:#006633;
background-color:#91FFC8;
}
.s2{font-family:Georgia,Times New Roman,serif;
font-size:16px;
color:#3333FF;
background-color:#CC0000;
}
.s3{font-family:Arial,Helvetica, sans-serif;
font-size:18px;
color:#3333FF;
background color:#9B9CF0;
}
</style>
<script>
function f1()
{var reg=/ \n /g;
var getElementById=document.formular.ta.value;
var y=getElementById.replace(reg."</br>");
document.getElementById("target")innerHTML=y;
}
var t=0;
var a=New Array("s1","s2","s3");
38
function f2()
{t=0;
document.getElementById("abc")className=a[t];
}
function f3()
{t=1;
}
function f4()
{t=2;
}
function f()
{document.getElementById("Target")className=document.getElementById("ab
c")className;
}
</script>
</head>
<body>
<table>
<tr>
<td>
<div id=target class=s2>Scrieti un text şi dati click</div>
</td>
</tr>
</table>
<form name=formular>
<text area name=ta class=s1 id=abc>
Spune,inimioara,spune
Ce durere te rapune?
E.Vacarescu
</text area>
</br>
39
Scrieti un text şi dati click
<input type="button" value="Apasati" onclick="f1()">
</br>
Alegeti un stil şi daţi click<input type="button" value="stil1"
onclick="f2()"></br>
Alegeti alt stil şi daţi click<input type="button" value="stil2"
Alegeţi alt stil şi daţi click<input type="button" value="stil3"
Daţi click pentru a aplica stilul<input type="button" value="click"
onclick="f()"></br>
</form>
</body>
</html>
Evenimente şi tratarea lor

Atât evenimentele cât şi tratarea acestora sunt acţiuni pe care utilizatorul le
determină, ele fiind interpretate cu ajutorul funcţiilor JS.
Exp: Mişcare mouse, apăsare tastă, drag and drop, etc.
Clasificarea tratării evenimentelor:

După declansarea acestora în funcţie de diferite elemente gen:
a) tratarea evenimentelor de catre sistem:
-onError
-onLoad
-onUnLoad
b) tratarea evenimentelor de catre un formular:
-onBlur
-onChange
-onFocus
-onReset
-onSubmit
-onSelect
c) tratarea evenimentelor de catre tastatura:
-onKeyDown
-onKeyPress
-onKeyUp
d) tratarea evenimentelor de catre mouse:
40
-onClick
-onDblClick
-onMouseDown
-onMouseMoove
-onMouseUp
-onMouseOver
-onMouseOut
a) Tratarea evenimentelor de catre sistem
Reamintim ca onError este event.handler pentru obiecte image şi window.
Exp1: formular cu un singur buton care il aplic, apeleaza o funcţie ce conţine o
eroare.
<head>
<script type=”JavaScript”>
onError=MesajEroare;
var x=” “;
function MesajEroare(mesaj, url, linie)
{x=”Este o eroare în pagina vizitată! \n Eroare:”+mesaj+ “\n”;
x+=url:+url+”\n”;
x+=”linia:” +linie+ “\n”;
x+= “Dati click pentru a continua!”;
Alert (x);
return true;
}
function f( )
{document.writeln(“Nu sunt vizibila!”);
}
</script>
</head>
<body>
<form>
<input type=”button” value=”Apasati!” onClick=”f( )”;
</form>
</body>
Exp2: onLoad acţionează în urma încărcării documentului a tuturor cadrelor

dîntr-un frameset sau a unei imagini(event.handlear) pentru image layer sau
window.
onLoad=”g( )”;
g( )
{alert (“Mesaj”)
41
}
b)Tratarea evenimentelor de catre un formular

Exp: de funcţie ce transforma un text în majuscule, ce acţioneaza la
onChange.(pierdere focus + modificare conţinut camp)
<script type=”....’>
function majuscule(a)
{a.value=a .value to UpperCase(a);
}
</script>
</head>
<body>
<h4>Introduceti numele şi prenumele</h4>
<form name=’formular”>
Numele:<input type=”text” name=”x” value=” “ size=”30”
onChange=”majuscule(this)”> </br>
Prenumele:<input type=”text” value=” “ size=”30” name=”y”
onChange=”majuscule(this)”>
c) Tratarea evenimentelor de catre tastatura

Exp: Un formular ce permite doar introducerea de caractere diferite de caracterele
spciale utilizand codurile ASCII şi onKeyPress.
<script type=”....”>
function f( )
{if ((event.KeyCode>32 && event.KeyCode<48) || (event.KeyCode>57
&& event.KeyCode<65) || (event.KeyCode>90 && event.KeyCode<97))
event.returnValue=false;
}
</sript>
</head>
<body>
<form onSubmit=”return false;”>
Introduceţi un text care nu conţine caractere: !@’#$%&^* </br>
<textarea rows=2 cels=25 name=”texti” onKeyPress=”f( )”>
</textarea>
</form>
</body>
d)Tratarea evenimentelor de catre mouse

Exp: Afişare coordonate cursor, mouse în mişcare
42
<form name=”formular”>
Coordonatele cursorului </br>
x:<input type=”text” name=”x” value=” “></br>
y:<input type=”text” name=”y” value=” “></br>
</form>
<script type=”.......’>
var InternetExplorer = document.all?true:false
if(!InternetExplorer)
document.captureEvents(Event.MouseMoove);
document.onMouseMove=poziţie;
function pozitie(poz)
{*var x;
var y;
if(!InternetExplorer)
{x=poz.Pagex;
y=poz.Pagey;
}
document.formular.x.value=x;
document.formular.y.value=y;
}
</script>
</body>
Obs: JS avansat: lucrul cu obiecte JS.
43

Tehnologii Web PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Web PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Web

Obs: wwwc creează standarde şi recomandări RFC (Request For Comment)

Organizarea domeniilor pe nivele:

Obs: Un computer se identifică teoretic în mod unic pe net prin adresa sa de ip

2.Limbajul HTML (Hyper Text Markup Language)

Paragrafe şi antete paragraf

Exp: <A href=”url.legatura externa”>catre această resursă</A>

b) internă (locaţie din pagina curentă)

Exp: <A name=”nume_ancora”>.......</A>

Proprietăţi pentru link-uri

Exp:<A name = ”.....” title=”click pe poza”><img src=”imagine/poza.jpg”></A>

Titlul unui tabel

Grupare linii coloane

Dezvoltarea automata atunci cand se ajunge la margine sau la zona de

Vizibilitatea chenarului între celule/tabel

box chenar pentru intregul tabel

below latura inferioara

hsides (horizontal) latura superioara+inferioara

vsides (vertical) chenar laturi stanga-dreapta

Atributul “rules“ al elementului table permite definirea vizibilităţii

rows linii de chenar între randurile tabelului

cols linii de chenar între coloanele tabelului

all chenar complet în jurul celulelor

group chenar complet în jurul unor grupuri de

Formatare tabel prin împărţire în blocuri

A. hartă server side

B. client side – definire zone active

Valori ale atributului “type“:

<form method = ”pass” action=”mail”>

Exp1: toate paragrafele = cu Arial, 12 pt, aliniat stânga, italic

<p style=”text-align: center; color : green”> Am aplicat un stil verde

Obs: Pentru a specifica fişierele în care sunt definite stilurile se utilizează în

Pseudo clasa. Pseudo element

Pseudo elemente – similare pseudo clasei A:

Funcţionarea stilurilor în cascada

Atribute pentru blocurile de text

Atribute Valori Semnificaţie

border style none | dootet |

Obs: Dhtml permite controlul asupra poziţiei şi comportamentului elementelor.

Atribute pentru layer

Atribute Valoare Semnificaţie

above şi bellow -aboce Funţioneaza în sintaxa layer nu

background- -rosu Stabileşte culoarea de fundal a

height Inălţimea layer-ului

Layere definite prin sintaxa CSS:

Filtrul Argumente Semnificaţie Exemplu

alpha -opacity Alpha(opacity=20,

wave -add Wave(add=true, qverq=2,

Obs: Comportamentul unui obiect se poate manifesta la declanşarea unui anumit

Layout-ul paginii: poziţionare

SCRIPT = Program ce poate fi inclus sau asociat într-un html. Se execută

Diferente java/java script

PLUGIN TEXT AREA

Sintaxa: function<identificator_funcţie>(arg1, arg2...)

Obs: În JS instrucţiunile se clasifică în instrucţiuni primitive şi repetitive.

Exp: Stilul pentru campul text.area.

Evenimente şi tratarea lor

Clasificarea tratării evenimentelor:

Exp2: onLoad acţionează în urma încărcării documentului a tuturor cadrelor

b)Tratarea evenimentelor de catre un formular

c) Tratarea evenimentelor de catre tastatura

d)Tratarea evenimentelor de catre mouse

Obs: JS avansat: lucrul cu obiecte JS.