3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Organismul = sistem deschis, autoreglat,

aflat în schimb permanent cu mediul
extern
• Aport obligatoriu de alimente
• Schimbul de substanţe şi energie între
organism şi mediu = metabolism
• Digestia:
– Intracelulară (organismele inferioare)
– Extracelulară – în canalul alimentar (org.
superioare)

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Tubul digestiv= prelungire ale mediului

extern
t în
î interiorul
i t i l organismului
i l i
• Ficat, pancreas = glande anexe ale tubului
digestiv

A F

1
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Funcţiile aparatului digestiv

• secretorie
• motorie
• de absorbţie
• endocrină

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Funcţia secretorie a tubului digestiv

• Epitelii secretorii:
– izolate
– organizate în glande

• Epitelii
p g
glandulare:
– fabrică fermenţi (rol chimic)
– fabrică mucus (lubrefiere şi protecţie)
– elaborează un fluid cu pH optim

2
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Adaptarea funcţiei secretorii:

• Adaptarea cronologică
– Secreţie la „comandă alimentară
alimentară” prandială
sau postprandială
– Excepţie:
• Secreţia salivară
• Secreţia biliară
• Adaptarea compoziţiei sucului secretat la
compoziţia alimentelor ingerate
• Adaptarea cantitativă la cantitatea de
alimente ingerate

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Stimuli ai secreţiei digestive:

• A. Locali
• 1. Mecanici
– Excitaţia mecanică directă a celulelor
secretorii din mucoasă
– Distensia peretelui
– (Hiper)motilitatea
– Reflexe locale (scurte) ce excită plexurile
mienterice (submucos Meissner)
• 2. Chimici - produşi intermediari ai
digestiei

3
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I
B. Generali
• 1. Nervoşi
– SNV-PS – stimulator al tuturor secreţiilor digestive
• sup.:
p nn. IX,, VII
• intermediar: nn. X
• inf.: nn. pelvici
– SNV-S
• stimulator al unor secreţii: - glande anexe (gl. salivare,
pancreas)
• inhibitor (discutabil) asupra glandelor din tubul digestiv
p p
propriu-zis
• 2. Hormonali
– Hormoni generali – produşi de glandele endocrine
– Hormoni gastro-intestinali – produşi în tubul digestiv
sau în glandele anexe

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Celula glandulară (epiteliu secretor) – polarizare

funcţională:
• Pol bazal = pol vascular (capilar) – mecanisme
de transport activ (pompe ionice)
• Pol apical = pol canalicular = pol luminal – mb.
fină, prevăzută cu numeroase canale ionice
(difuziune pasivă)
Organitele celulare:
• Pol bazal: mitocondrii, RER, ribozomi, polizomi
• Pol apical: RER, ap. Golgi, vezicule cu material
secretor (enz., mucus)

4
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I
Mecanisme de secreţie:
• Exocitoza (enzime şi mucus):
– Stimul → ↑gCa+ → intră pasiv în celulă
– Ca+ interacţionează cu calmodulina → vezicula se lipeşte de
mb. apicală → nişă ce comunică cu exteriorul
• Fenomenul de bulk-flow (apă şi electroliţi)
– Celula glandulară – polarizată electric
– Pol bazal → stimul nervos → ↑gCl- →influx de clor →
hiperpolarizare (de la -40 mV la -55mV) → atracţie
electrostatică a Na+ → ↑ presiunea osmotică
intracelulară → intră apa (osmoză) şi iese împreună
cu Na+ şi Cl- prin polul apical
– Creşterea forţei motrice a secreţiei pe măsura
desfăşurării acesteia
– forţa iniţială = exocitoza

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Funcţia motorie a tubului digestiv

Efectorii musculari ai TD:

• somatici:
– la intrarea
– la ieşirea din TD
• netezi de tip visceral

5
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

M. neted visceral:
• celulă mică, mononucleată
• legături intercelulare de tip “gap” cu
rezistenţă electrică foarte scăzută, ce
permite trecerea rapidă a excitaţiei de la o
celulă la alta, a.î. m. acţionează ca un
sinciţiu
ţ
• lipsa striaţiilor, deoarece materialul
contractil nu e organizat în sarcomere

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• lipsesc proteinele reglatoare de tip

troponină C (= prot. specializată în
captarea Ca2+ din citosol)
• are calmoduline
• bogat în actină şi miozină, dispuse haotic.
Actina de 15 x mai multă ca miozina
• actina se poate grupa, formând corpi denşi
inseraţi pe membrana celulară

6
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Aparent, m. neted visceral are o eficienţă

mecanicăi ă ff. proastă
tă
În realitate
• forţa musculară specifică (30-40 N/cm2) e
≥ cu a m. striat (30 N/cm2)
• randamentul termodinamic e mult mai bun
(consumul de O2 e de 10-15 x < ca la m.
striat)

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Explicaţia:
• densitate mare a materialului contractil
• cant.
cant mare de actină
• m. neted se contractă cu forţă crescută,
dar cu viteză mică
– viteza de scurtare depinde de frecvenţa de
interacţiune a actinei cu miozina – mare la m.
striat → consum ↑ de ATP
– forţa rezultă din nr. de interacţiuni → consum
↓ de ATP

7
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Proprietăţile fiziologice ale m. neted visceral

1. Contracţia
• rar - secusă ă
• M. neted:
– activitate electrică de repaus – potenţial de
tip oscilator lent (REB)
• M striat:
M.
– activitatea electrică – repaus = linie
izoelectrică

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

8
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Contracţiile m. neted = contracţii tonice, nu

secuse
• În realitate şi în fibra m. netedă există o
succesiune de stimuli care menţin
contracţia, stimuli proveniţi din interiorul
muşchiului
• →apare un răspuns prin salvă de
potenţiale prin stimul unic

9
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

2. Automatismul
• În
Î TD există
i tă celule
l l pace-maker
k care au
oscilaţii mai mari ale potenţialului de
repaus, care ating pragul de depolarizare
• joncţiuni „gap” → tot muşchiul se
contractă în ritmul comandat de celulele
pace-maker (care scade dispre dd spre
colon)

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Potenţialul
ţ de repaus
p – datorită variaţiei
ţ
conductanţei ionice a canalelor
membranare de calciu

• Ca2+ intră progresiv în celule dat. „porţilor”

i i membranare
ionice b pt.
t CCa2+ →
depolarizare

10
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

3. Plasticitatea
• M. neted visceral poate suporta mari
modificări geometrice (de lungime) fără
a-şi modifica tensiunea prea mult
• DAR! forţa de contracţie nu se modifică,
ceea ce înseamnă conservarea
contractilităţii la diferite lungimi ale fibrei
musculare netede

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

4. Inervaţia
• prin fibre S şi PS
• fără sinapsă
• prin difuziunea mediatorului spre fibra
musculară

11
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

5. Cuplajul excitaţie – contracţie

• este diferit faţă de m.
m striat
• furnizarea Ca2+ către materialul contractil
se face lent, astfel că între stimul şi
răspuns există o latenţă mai mare decât
în f. musculară striată
• a. receptorul intracelular de Ca2+ 2 =

calmodulinele

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• b. extragerea Ca2+ din citosol (relaxarea)

se face lent prin:
– pompă de Ca22+ - ATP dependentă
– schimbător Ca2+ – Na+ (iese 1 Ca2+ intră
3 Na+)
• macroscopic: există 2 tipuri de contracţie:
– tonice,
tonice prelungite
prelungite, în special în regiunile
sfincteriene
– ritmice, intermitente → undele
peristaltice

12
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Funcţia de absorbție a tubului digestiv

Particularităţiţ morfo-funcţionale
ţ ale tubului
digestiv:
1. IS lung de 3 m (dat. tonusului)
• suprafaţa pe secţiune transversală=
0,33m2
• plicile → suprafaţa de secţiune = 1m2
• vilozităţile → 10m2
• microvilii → 100-200m2 = suprafaţa reală
de contact IS-alimente

13
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

2. Enterocitele (60 µm), aparent f. groase,

sunt unite la polul apical prin ”tight-
junctions” – la <1µm
junctions 1µm

3. Vascularizaţia:
– 30% din DC în timpul dig. şi abs.
– 15% din DC în repausul
p digestiv
g

4. Sist. limfatic – drenajul s. ce nu pot

pătrunde în vasele sangv.

14
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

5. Polarizarea fcţ. a enterocitului

• pol apical (luminal, mucozal) – microvili, f.
bogat în canale ionice
• microvili: g glicocalix,, alc. din MPZ – ggrosimea
tecii microvililor creşte, spaţiul dintre 2 microvili
devine f. îngust
• în mb. microvililor - f. multe enzime digestive
„zidite” – între microvili e o stare de repaus a.î.
produşii alimentari au timp de contact cu
enzimele digestive
• enzimele de digestie sunt alături de enzimele
de absorbţie, deci între microvili DIGESTIE +
ABSORBŢIE
• fiecare microvilozitate are un ax proteic (actină)
- mişcare

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• pol bazal bogat în pompe ionice

• se extinde
ti d (d
(dpdvd ffcţ.)
ţ ) pe llaturile
t il
enterocitului, până la niv. „tight-junctions”
→ membrana bazo-laterală:
– transportul activ al s.
– măreşte suprafaţa activă a mb.
• sub enterocit:
– MB = structură extracelulară
– capilarul sangvin

15
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• între enterocite şi MB – „camerele de absorbţie”

• repaus digestiv:
di ti camerele l iintercelulare
t l l d
de abs.
b
dispar, există spaţii virtuale
• în timpul digestiei apar cavităţi reale între
enterocite ce det. diferenţe continue de presiune
şi volum
• Transportul
T t l substantelor:
b t t l
– paracelular (joncţiuni)
– transcelular

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Activitatea secretorie de la nivelul cavităţii

b
bucalel
• Gl. salivare mari (perechi)
– Parotide
– Submandibulare (submaxilare)
– Sublinguale
• Gl. salivare mici – diseminate

16
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Unitatea funcţională = acinul:

• Celule seroase – apă, săruri, enzime
• Celule mucoase – apă, săruri, mucus
• Celule striate – absorbţie şi secreţie
• Celule mioepiteliale
Saliva
• Primară (celule seroase şi mucoase)
• Definitivă (celule striate)

17
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Glandele:
• Seroase – parotide
• Mixte – submandibulare
• Mucoase - sublinguale

18
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Saliva – compoziţie şi proprietăţi:

• Soluţie hipotonă - 99,5% apă (pierderi =
desh. hiperosmolară)
1. 0,3% s. organice:
– aminoacizi, metaboliţi
– proteine:
• plasmatice (20%) – alb, glob, fbg etc
• glandulare:
– glicoprot (mucoprot = mucus)
– α-amilază
– PRP (proline rich proteins)
– staterine
– cistatine
– histatine

19
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

– s. cu activitate AB şi bactericidă
• lizozim
• bactericidină
• lactoferină
• lactoperoxidază
• factor bacteriolitic
– Ag de grup
– vv – urlian, Ebstein-Barr, polio, rabie, HIV,
HAV
– metale grele
– droguri

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

2. 0,2% s. anorganice (electroliţi):

– K+ (6 x mai mult ca în plasmă)
– HCO3- - pH≈7 (↑ la flux ↑)
– Na+ (15 mEq/l faţă de 145mEq/l)
– Cl- (5 mEq/l faţă de 100mEq/l)
– SCN- (în compoziția sistemului peroxidazic –
împreună cu H2O2 și peroxidaza)
– F-

20
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Debitul secreţiei salivare – variabil (specie

animală,
i lă momentul t l fifiziologic)
i l i )
• Hiposialie → asialie (stress – sub acţiunea
ADH, emoţii acute)
• Hipersalivaţie
• Deshidratare – hiposialie
• Hiperhidratare – NU ↑ secreţia salivară

21
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

3. apa
– înmuierea
î i alimentelor
li t l uscatet
– solubilizarea alimentelor → senzaţia
gustativă
– rol de protecţie: + mucus → alunecarea
bolusului de-a lungului tubului digestiv

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Roluri:
• A. Roluri digestive:
1. α – amilaza: amidon → amilodextrine →
eritrodextrine → acrodextrine → maltoză (10
min)
– Cl- ↑ activitatea amilazei
2. mucusul (mucina)
– lubrefiant
• protecţie mecanică
• alunecarea bolusului alimentar
– liant
– la sugar – digestia laptelui

22
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

3. Lipaza linguală (salivară):

• secretată de glandele Ebner de pe faţa
dorsală a limbii
• acţionează în stomac
• digeră până la 30% din trigliceridele
alimentare
• trigliceride → acizi graşi + 1,2 -
diacilglicerol

23
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

B. Roluri nedigestive
• 1. mierea de albine
• 2. veninurile de şarpe
• 3. pânza de păianjen
• 4. apa – umezirea mucoasei bucale - permite
vorbirea
• 5. echilibrul hidric
– depleţie hidrică (deshidratare) – scade fluxul salivar
→ uscarea mucoasei bucale → iritarea
mecanoreceptorilor din mucoasa buco-linguală →
amplifică (NU provoacă) senzaţia de sete
– bilanţ hidric pozitiv: nu modifică fluxul salivar (nu
depăşeşte 1,5 l/24h)

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Mecanism:
• deshidratare → hiperosmolaritate →
→ stim
stim. centrii HT ai setei → alarmă
corticală → SETEA + stim. nc. supraoptic
şi paraventricular → stim. secreţiei de
ADH → sânge → gl. salivare → ↓ secr.
salivară → uscarea mucoasei bucale →
excitarea
it mecanoreceptorilor
t il → stim.
ti
centrilor HT ai setei

24
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• 6. Rol de protecţie complex:

– pentru mucoase
– împotriva cariilor
– scăderea rolului protector → frecare
mecanică → eroziuni ale mucoasei bucale →
infecţii, afte, necroze → flegmoane,
septicemie (la imunodeprimaţi) → deces
– Fluorul salivar – mai important decât cel din
sângele capilar (din
( dentină, la distanţă faţă
f
de smalţ, comparativ cu saliva)
– ↓ F- salivar → frecvenţa cariilor de 3 ori mai
mare

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• 7. Rol antiseptic:
– lizozim
– factori bacteriostatici
– f t i bacteriolitici
factori b t i liti i
– proteine-anticorpi
– KSCH – rol antiseptic: pătrunde prin fisurile
pereţilor bb. → omoară bb.

25
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• 8. Rol de vector : virusuri – HAV, HIV,

polio turbare,
polio, turbare urlian
urlian, paraurliene,
paraurliene
Ebstein-Barr (mononucleoza infecţioasă)
• 9. Rol în medicina legală
– Se/se
– ADN

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Reglarea secreţiei salivare (neuro - umorală):

• A. Reglarea nervoasă: Inervaţie foarte bogată
SNV
– SNV-S:
– Neuron preggl.(T1-T2)
– Neuron postggl. (ggl. cervical sup)
– ff. postggl. perivasc. (plexuri adventiceale)
– gl salivară:
• acini - în vecinătatea cel. seroase, mucoase
• la nivelul ductelor - în celulele mioepiteliale

26
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• SNV-PS:
– neuron preggl. (nc. salivator inf. – bulb) – n. IX -
- neuron postggl. (sinapsă în ggl. din vecinătatea gl.
parotide + aceeaşi distribuţie a fibrelor la nivelul
acinilor şi ductelor ca şi SNV-S)
– nc. salivator superior – punte - n. VII - n. chorda
tympani
– ggl. submandibulari (sinapsă cu neuronul postggl.)
– gl. submandibulare şi sublinguale:
• celule (seroase, mucoase, striate, mioepiteliale)
• vase

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Observaţii:
• dublă inervaţie, S şi PS, pt. fiecare celulă
• inervaţia:
– multicelulară (un axon postggl. inervează mai
multe celule)
– multineurală (aceeaşi celulă primeşte mai
multe fibre diferite, S şi PS)

27
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Acţiunile SNV-PS:
• Comanda efectoare se transmite printr-un
p
mediator chimic care întâlneşte un receptor
colinergic în membrana celulară:
– Ach,
– VIP,
– s. P
• care difuzează în spaţiul sinaptic, nu e o sinapsă
propriu-zisă

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Receptorii colinergici:
– Nicotinici
cot c
– Muscarinici
• Nu se asociază pe aceeaşi structură efectoare
• Ach are efecte atât nicotinice, cât şi muscarinice
• R. nicotinici – aproape exclusiv în sinapsele din
ggl. vegetativi (S sau PS)
• R.
R muscarinici – aproape exclusiv în sinapsele
efectoare (deci şi gl. salivare)

28
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Receptorii pot fi blocaţi specific prin:

• Receptorii nicotinici:
– Nicotina în exces prin blocarea mecanismelor
de reglaj
– Sărurile de hexametoniu
• Receptorii muscarinici: atropina

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Acţiunile SNV-S:
• Receptori
R t i adrenergici
d i i α, β
• Se asociază în diferite proporţii
• Mediatorii chimici:
– Noradrenalina
– Enkefalinele
• metionin-enkefalina
metionin enkefalina
• leucin-enkefalina (peptide cu 5 aa)

29
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Pe vasele din gl. salivare predomină R α

(pe celulele musculare) → vasoconstricţie
→ ↓debitul sangvin
• Pe receptorii β (din musculatura netedă
vasculară) → vasodilataţie
• Pe celulele excretorii receptorii nu sunt
predominanţi
d i ţi → per global
l b l răspunsul
ă le
stimulator

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Stimularea SNV-S: secreţie enzimatică

(creşte conductanţa ionică pentru Ca, deci
este
t intensificată
i t ifi tă exocitoza)
it )
• Stimularea SNV-PS: secreţie apoasă
• Stimularea S prelungită → vasoconstricţie →
scade fluxul sangvin → scade debitul secretor
salivar

30
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Celelalte substanţe eliberate în sinapse –

rol modulator:
– Somatostatina, PP diminuează răspunsul
secretor
– Enkefalinele amplifică răspunsul secretor

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

Mecanismul complet al reglării nervoase a

secreţiei salivare = reflex
• 1. Reflexul necondiţionat – arcul reflex:
– receptori (din cavitatea bucală)
• tactili
• gustativi
– aferenţele = ff. senzitive ale n. V (mică parte), VII, IX
– centru = SR bulbo-pontină (prelucrarea informaţiei şi
elaborarea răspunsului)
p ) → nc. salivator superior
p şşi
inferior, nc. din T1-T2 (coarnele laterale)
– eferenţele = nn. IX, VII
– efectori = gl. salivare, vase

31
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

2. Reflexul condiţionat: (Pavlov)

Foloseşte integral parte din baza anatomică a
reflexului necondiţionat (centru, cale eferentă,
efectori) mai puţin receptorii şi calea aferentă
efectori),
• Obligatoriu are o verigă paleo-neocorticală
• Asociază stimulul alimentar cu un stimul iniţial
indiferent – în timp apar legături între ariile de
reprezentare corticală a acestora – excitantul
iniţial inidferent capătă semnificaţia excitantului
natural
• Excitantul indiferent la o specie poate fi
necondiţionat absolut pentru o altă specie
(lumina la animalele de noapte)
RC demonstrat de secr. saliv. în stress, emoţii

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

32
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

B. Reglarea umorală
1 Acţiunea
1. A ţi h
hormonilor
il
• Hh. adenohipofizari: - indispensabili
– Hipofizectomia anterioară → atrofia gladelor salivare
şi ↓ secreţiei gl. salivare
• Hh. hipofizei posterioare: ADH

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• Aldosteronul – ↑ concentraţia de K+ şi ↓ conc.

Na+ – în exces suprimă total secreţia de Na+
• Hh. gonadici
– La şoareci există un dismorfism sexual:
• La masculi predomină ductele salivare
• La femele predomină acinii
– Ablaţia gl. salivare (la şoricei):
• ↓ spermatogeneza la masculi
• Tulburări de ciclu menstrual la femele

33
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

2. Rolul endocrin al g
gl. salivare:
• Parotine = hh. evidenţiaţi la niv. gl. salivare
– Hipoglicemiante: insulin-like
– Hipocalcemiante: calcitonin-like
– Hiperglicemiante: glucagon-like

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• NGF (Nerve Growth Factor) = polipeptide

indispensabile pt
pt. dezvoltarea ontogenetică a
ggl. S şi a MSR (Ac anti NGF la şoricioaică
gestantă → şoricei fără SNV-S)
• EGF (Epidermal Growth Factor)
– Controlează reparaţia epidermului şi mucoaselor
(stim dezv. cel. epidermice)

34
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI I

• DE CE ASUPRA SECREŢIEI SALIVARE

ŞI SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
SIMPATIC ARE EFECT STIMULATOR?

35