Cântecul Românilor Şi Breslele de Lăutari Moldoveni

12.06.2019 Cântecul românilor şi breslele de lăutari moldoveni | Dragusanul.
ro
Menu
Acasa
Carti
Galeria personalitatilor bucovinene
Jurnalism
Urzica vieneza
Rock Andi
Rubrica lui Andi
Contact
Categorii
Cântecul românilor şi breslele de lăutari moldoveni
Din vremurile ancestrale ale primelor civilizaţii distincte, polară şi boreală, supravieţuiesc două genuri muzicale
ritualice distincte: „Daina” (muzica vocală, din care se trage, la români, „Doina”, cu dese refrene „Na, daina,
dragusanul.ro/cantecul-romanilor-si-breslele-de-lautari-moldoveni/ Î 1/25
12.06.2019 Cântecul românilor şi breslele de lăutari moldoveni | Dragusanul.ro
daina, daina”) şi „Lätar” (muzica instrumentală, interpreţii numindu-se, la români, „lăutari”). În spaţiul
românesc, în care se mai păstrează aceste „eresuri dacice” – cum numea Dimitrie Cantemir rămăşiţele muzicale
de ceremonii totemice străvechi, precum oraţiile de nuntă, drept asumări de „logodnă cosmică”, în scopul biruirii
Timpului, cei mai buni păstrători ai datului melodic primordial („muzica stelelor” – cum îl numea Pithagoras) au
fost lăutarii moldoveni, care au funcţionat, de-a lungul veacurilor, în bresle lăutăreşti, cu un port inconfundabil şi
cu „zicale” pentru mirese, miri, socri, feciori, babe, soacre etc. prin care, elemente ceremoniale ale Datinii
supravieţuiesc prin desfăşurări armonice din ce în ce mai vesele, uneori chiar parodice (inclusiv prin titluri, în
care hore mişcate bătrâneşti se numesc „Jocul babelor”, la lăutarii bucovineni din Solca, sau „Îmblânzirea
soacrelor”, la lăutarii basarabeni din Bălţi).
Rumänische Hochzeitsfahrt. Nach einer Skizze auf Holz gezeichnet von W. Heine. Zicălașii de
odinioară ai Basarabiei, conducând alaiul tradițional de nuntă.
Cele două mărturii iconografice, „Nunta în Ţara Românească” şi„Nunta în Basarabia” (zicălaşii lui Gheorghe
Lomiş din Bălţi poartă şepcile ruseşti, care le-au fost dăruite de Ţarul Rusiei, în 1814, când venise să-şi ia în
primire noua provincie), diferenţiază lăutarii moldoveni de cei munteni şi prin veşminte, primii folosind „portul
vechi moldovenesc, cu zobon, anteriu, brâu”, iar ceilalţi, veşminte ţărăneşti sau turceşti, uneori amestecate între
ele, precum în acest „Dans valah”, desenat de Raffet în 1838. Pe vremea primilor voievozi, probabil că şi în
Muntenia se folosea portul lăutăresc, dar Muntenia a adoptat rapid modele balcanice, inclusiv în muzică, locul
breslelor de lăutari fiind luat de meterhenele turceşti, la curţile domneşti şi boiereşti – după cum, de altfel,
sesiza, pe la 1640, călătorul străin Marco Bandini, cel pe care Mircea Eliade îl considera ca fiind primul etnolog
pentru români.
dragusanul.ro/cantecul-romanilor-si-breslele-de-lautari-moldoveni/ 2/25
O altă acuarelă a lui Raffet, „Bâlciul de la Giurgiu”, înfăţişează acelaşi tip de taraf muntenesc, îmbrăcat turceşte
şi folosind, în afară de vioară, două instrumente care lipseau din taraful boreal descris de Pindar („Boreazii se
folosesc, la toate ceremoniile lor, de vioară, cobză şi nai”), conservat cu sfinţenie de lăutarii moldoveni;
muntenii alăturau viorii ţambalul şi mandolina turcească, cea pe griful căreia desenase Dimitrie Cantemir
notaţiile muzicale pentru Imperiul Otoman,
Notațiile lui Cantemir pe grif
Există multe mărturii de pe la începutul secolul XIX care diferenţiază tarafurile munteneşti şi care, indirect,
probează că, după 1859, când capitala Principatelor Dunărene (denumirea se soldase cu ironia: „Ura, de acum
suntem toţi principi!”), lăutarii moldoveni s-au mutat la Bucureşti, păstrându-şi portul, dar impunând ritmurile
ancestrale în cântece cu noi localizări prin titluri (Hora „Ciocârlia”, atestată cu partitură în Bucovina, avea să
fie „muntenizată” de basarabeanul Dinicu; „Hora bătrânească” a lui Grigore Vindereu avea să devină „Sârba lui
Costache Pompieru”; „Sârba lui Nastase”, fiul lui Ion Angheluţă din Suceava, avea să devină, prin 1926,
păstrând titlul, o sârbă a lăutarilor din Fieni şi aşa mai departe). Bucureştii aveau, prin anii 1820-1860, un lăutar
celebru, Dimitrache Lăutarul (îl cunoscuse şi Liszt), repertoriul acestuia fiind trimis, partitură cu partitură, de
către Domnitorul Ghika lui E. C. Grenville Murray, care le publica, la Londra, în 1854, în cartea „Doine or The
National Song and Legends of Romania”. Alte cântece ale lui Dimitrache Lăutarul au fost încredinţate memoriei
de către germanul Johann Andreas Wachmann, dar muzica minunată a acestui rob ţigan, care a strâns, cu vioara
lui, 5.000 de galbeni, ca să-şi cumpere libertatea (boierul proprietar îi cerea, acum, 10.000 de galbeni, dar spre
norocul bietului Dimitrache, Barbu Catargi a plătit diferenţa), nu regionaliza nimic (nu o făceau nici lăutarii
moldoveni). Un lombard, Jean-Henri-Abdolonyme Ubicini, tocmai observase că, în spaţiul românesc, împărţit
între trei imperii, imediat ce se născoceşte un cântec undeva, cântecul acesta se răspândeşte cu viteza fulgerului
în toate ţinuturile locuite de români.
Raffet, 1838: Bâlci în Valahia
Aman: Hora de la Aninoasa
Iconografia veche mărturiseşte că portul lăutăresc moldovenesc nu era întrebuinţat şi în Muntenia. Tocmai de
asta, lucrarea lui Theodor Aman „Taraful lui Ionică Ochi-Albi” m-a surprins şi nedumerit, şi prin folosirea
instrumentelor străvechi boreale (cobză, nai, viori, inclusiv un braci), dar şi a portului lăutăresc al breslelor
moldoveneşti (îl foloseau toate breslele de meseriaşi, inclusiv târgoveţii). Numai că nedumerirea nu a durat mult,
datorită statutului meu de documentarist al trupei recuperatoare de muzică veche românească „Zicălaşii”. În
taraful lui Ionică Ochi-Albi, cântau şi doi fraţi de ai lui, Gheorghe (la nai) şi George (la vioară), în stânga lui
Ionică, în dreapta tabloului.
Theodor Aman: Taraful lui Ionică Ochialbi
George, vioristul, urmase, împreună cu „muscalii” Gheorghe A. Dinicu şi Cristache Ciolacu, cursuri la
Conservatorul întemeiat de Wachmann, ca să poată să noteze cântece şi să vândă partituri; semna cu numele
întreg: George Nastase Ochi-Albi, iar semnătura aceasta desluşeşte o interesantă genealogie lăutărească.
Neculai Picu
La venirea austriecilor în Bucovina, în Suceava exista un taraf celebru, cel al lui Ion Angheluţă zis Suceavă.
Unul dintre fiii lui Angheluţă, Nastase, a vrut să-şi facă taraf propriu şi, ca să nu-şi concureze tatăl, s-a mutat la
Botoşani, unde a devenit celebru în scurt timp, cu consecinţa că, în 1814, cânta în faţa Ţarului Rusiei, la
Chişinău, împreună cu taraful lui Vasile Barbu Lăutarul din Iaşi, în care cântau şi bucovinenii Neculai Picu şi
Ionică Batalan, şi cu taraful lui Gheorghe Lomiş din Bălţi, în care viorişti erau Ciolacu şi Dinicu, lăutarii din
care se trag filiaţiile de lăutari bucureşteni de după 1859. Prin 1852, când Lomiş era aruncat de ruşi în Prut,
pentru că refuza să cânte şi ruseşte, susţinând că numai muzica valahă e sacră, Nastase făcuse albeaţă la ochi, dar
mai cânta, împreună cu cei trei feciori ai lui, care, datorită bolii de care suferea tatăl lor, au fost porecliţi „ai lui
Ochi-Albi” sau Ochi-Albi. Iată deci cum, de la un lăutar sucevean, Ion Angheluţă, pleacă, prin Botoşani şi Iaşi,
pentru a deveni bucureştene, cântecele clanului său lăutăresc.
Hora, în 1860, gravură după un desen de Lancelot, publicat în „Le tour du monde; nouveau journal des
voyages / publié sous la direction de M. Édouard Charton; et illustré par nos plus célèbres artistes.
1866, capitolul De Paris a Bucharest, par M. Lancelot”, Paris, 1866.
Roumania; yesterday and to-day. London, 1918
Coperta cărţii cu cele 300 de hore ale lui Vulpian
Hora, pictură de Pan Ioanid
Coperta culegerilor lui Alexandru Berdescu
58
Like
Share Tweet
Aşa vă place Istoria? No Comments Noi 25
Comments are closed
ZICĂLAŞII: Cântecele Unirii
Zicalasii - …
00:00 54:25
BRC 2018 S1: JINJER
Bucovina …
00:00 52:25
BRC 2018 S1: ROBIN AND THE BACKSTABBERS
Bucovina …
00:00 59:55
BRC 2018 S1: TOY MACHINES
Bucovina …
00:00 48:07
BRC 2018 S1: NOUĂ ANI LUMINĂ
Bucovina …
00:00 40:22
BRC 2018 S1: DE STAAT
Bucovina …
00:00 58:39
BRC 2018 S1: I.P.R.
Bucovina …
00:00 54:24
BRC 2018 S1: DIRTY SHIRT
Bucovina …
00:00 58:36
BRC 2018 S1: ROADKILL SODA
Bucovina …
00:00 49:41
BRC 2018 S1: RELATIVE
Bucovina …
00:00 47:40
BRC 2018 S2: NIGHTRAIN
Bucovina …
00:00 37:42
BRC 2018 S2: LINEAR DISORDER
Bucovina …
00:00 32:20
BRC 2018 S2: LEXEM
Bucovina …
00:00 25:04
BRC 2018 S2: KATARA
Bucovina …
00:00 43:51
BRC 2018 S2: BLACKOUT
Bucovina …
00:00 32:04
BRC 2018 S2: CONTRABAND X
Bucovina …
00:00 41:40
BRC 2018 S2: PARADOX THEORY
Bucovina …
00:00 35:07
BRC 2018 S2: SYMPHRESS

Bucovina …
00:00 40:56
BRC 2018 S2: TENEBRES
Bucovina …
00:00 40:44
BAP 2018: Luna Amară
Bucovina …
00:00:00 01:16:06
BAP 2018: E.M.I.L.
Bucovina …
00:00 59:56
BAP 2018: Nava Mamă
Bucovina …
00:00 40:16
BAP 2018: Breathelast
Bucovina …
00:00 56:29
BAP 2018: Mother’s Cake
Bucovina …
00:00:00 01:05:57
BAP 2018: Grimus
Bucovina …
00:00:00 01:02:43
BAP 2018: The Amsterdams
Bucovina …
00:00 40:18
BAP 2018: Cantellion
Bucovina …
00:00 39:08
BAP 2018: Sky Swallows Challenger
Bucovina …
00:00:00 01:01:50
BAP 2018: Nightmarion
Bucovina …
00:00 44:31
BAP 2018: Purple Paws
Bucovina …
00:00 44:34
BAP 2018: Anamaria Pasat
Bucovina …
00:00 24:55
Cântecele Basarabiei II Vatra Dornei
Cântecele …
00:00 57:24
Cântecele Basarabiei II Gura Humorului
Cântecele …
00:00:00 01:02:28
Cântecele Basarabiei I Corlata
Cântecele …
00:00 50:53
Cântecele Basarabiei I Suceava
Cântecele …
00:00 59:02
Concertul Muzica lui Ciprian PORUMBESCU
Zicalasii - …
00:00 37:30
ZICĂLAŞII: colinde populare
Zicalasii - …
00:00 27:14
VIDEO CONCERT: FIOR
COLINDE DE PESTE VEAC
ZICĂLAŞII: Chindiile
BUCOVINA ÎN ISRAEL
VIDEO: Mihnea & Andi
Â
CÂNTECELE SOLCANILOR
VIDEO: GREAŢA!
CONCERT ÎN PARC
CONCERT ÎN PARC
VIDEO CONCERT:
AUDIO:
VIDEO şi AUDIO
VIDEO-CONCERTE:
VIDEO-CONCERTE
VIDEO-CONCERTE
AUDIO: MIHNEA şi ANDI
MUZICĂ MEDIEVALĂ
AUDIO: PATRIMONIU
CONCERT ZICĂLAŞII
search here
Articole recente
Cotiujenii, sub administraţie românească

Cotiujeni, sub stăpânirea ţaristă
O carte uluitoare, scrisă de o tânără eroină
Cotiujenii, în raiaua Hotinului
Mircea Streinul: Odă la Bucovina
Comentarii recente
Mihai Popescu la Vasile POSTEUCĂ

dragusanul la br
Viktor Bezhan la br
dragusanul la br
Viktor Bezhan la br
Categorii
1806: REŢETE ŞI SECRETE

1907 IN PRESA VREMII
1914 RAZBOIUL IN CARICATURA
1914-1918 Mărturii foto despre Bucovina
1914-1918: BUCOVINA SI SUFERINTELE EI
1918 EROII DE PESTE VEAC
2 ANI CU ZICĂLAŞII
2018 MIAU Events
AFORISME UITATE
ALBINA despre BUCOVINA
ALBUM de FAMILIE
Album PERSONALITĂŢI
ALTE CÂNTECE VECHI
ANECDOTE ISTORICE
Â
ANTIROMÂNISMUL ORTODOX
ANTOLOGIA POEZIEI BUCOVINENE
ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI
Aşa vă place Istoria?
ATESTAREA BUCOVINEI GEOGRAFICE
AUDIO: Mihnea şi Andi
BASARABIA
BUCATE BOIEREŞTI DIN MOLDOVA
BUCOVINA – POEŢII POEŢI
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017 concerte video
BUCOVINA în 1848
BUCOVINA ÎN MĂRTURII GERMANE
BUCOVINA ÎN POEZIE
BUCOVINA ROCK CASTLE
BUCOVINA ROCK CASTLE 2013: CONCERTE VIDEO
BUCOVINA ROCK CASTLE 2014
BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL
BUCOVINA UNUI MAGHIAR
Bucovina: Harta cântecului naţional
BUCUREŞTII ÎN IMAGINI VECHI
CAMPANIA MEA ELECTORALĂ
CARICATURA LA ROMÂNI
CARICATURA ROMANA VECHE
Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei
CARTE IN LUCRU: Mercenarul Negru
Carti
CĂRȚILE MEMORIEI ROMÂNEȘTI
CATEGORIES IN ENGLISH
Ce vor diasporenii?
CONCERTE BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2018
Concurs BUCOVINA ROCK CASTLE 2018
CONFESIUNI CROMATICE
confesiunile unui poet
Cronici sentimentale
DATINA
Datina Biblia Romanilor
DATINA ROMÂNILOR
Din vremea Unirii
DOCUMENTELE VREMURILOR
EROII NEAMULUI NOSTRU
Eterna Românie
Europa Habsburgica
Exproprieri şi împroprietăriri
FENOMENE PARANORMALE
FONOTECA MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA
Fonoteca ZICĂLAŞII volumul I
Fotografii de SZATHMARI

HAIDUCUL COROI?
HOINAR PRIN VREMURI
Horele românilor
ICONOGRAFIE ARDELEANA
ICONOGRAFIE ROMÂNEASCĂ ÎN AMERICA
Illustrierte Bukowina
Istoria averilor manastiresti
Istoria muzical dramatica suceveana si Iconografia
ISTORIA SUCEVEI
ISTORIE RECENTĂ
Jurnalism
LĂUTĂRIA ROMÂNEASCĂ
MĂRTURII EUROPENE
Mărturisitorii României
Memoria BUCOVINA ROCK CASTLE
Minunea de la Maglavit
MOARA
Moaşte şi minuni
MOLDOVENII recenzaţi la 1770
Monografii nepublicate
MORMÂNTUL POEŢILOR NECUNOSCUŢI
NAŢIUNEA POEŢILOR
NOI CONCERTE ZICĂLAŞII
Noi regăţenii
NOI VREM PĂMÂNT!
NU RATAŢI!
O ALTĂ BUCOVINĂ
Ober-Gymnasiums in Suczawa
Obiceiuri de iarnă 2018
PAMFLETE ÎMPOTRIVA PROSTIEI
pasărea şi clipa
PAŞTELE LA ROMÂNI
PATRIA MEA
PERSONALITĂȚI ROMÂNE
PHOTO ROMANIA
POEZIA CARE CÂNTĂ
Poezia christică la români
POEZIA CRĂCIUNULUI
Poezie de ion dragusanul
poezie de liliana widoks
poezie de roman istrati
PORTURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
Porturi vechi româneşti
Povestea aşezărilor bucovinene I şi II
PRESA VECHE
Prieteni din lumea largă
Prostia omenească
RĂDĂCINILE ROMÂNISMULUI
Râsul Paștelor
RĂZEŞII BUCOVINEI
RELIGIA FURATĂ
Reţete vechi româneşti
Retrospectiva Scrisului Bucovinean
REVISTA PRESEI SUCEVENE

ROMÂNIA ILUSTRATĂ
Rubrica lui Andi
SATIRE ȘI SATÂRE
SATUL ZICĂLAŞULUI PETRU OLOIERU
SCURT pe 2
SFATURI PRACTICE
SIMBOLURI SACRE
SPIONI ÎN ROMÂNIA
Suceava în 1871
TEATRU ROMÂNESC
TOP CARICATURA LUI RADU IAŢCU
TOPORĂUŢI
TOY MACHINES
Umor de un veac juma'
Uncategorized
Urzica vieneza
VIDEO: MANIFESTĂRI CULTURALE
VORBE ȘI FAPTE
vremea cu oameni
ZICĂLAŞII – VIDEO
Acasa
Carti
Jurnalism
Urzica vieneza
Rock Andi
Rubrica lui Andi
Contact
Categorii
© Copyright Dragusanul.ro 2019. All Rights Reserved

Cântecul Românilor Şi Breslele de Lăutari Moldoveni - Dragusanul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cântecul Românilor Şi Breslele de Lăutari Moldoveni - Dragusanul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12.06.2019 Cântecul românilor şi breslele de lăutari moldoveni | Dragusanul.

Notațiile lui Cantemir pe grif

Raffet, 1838: Bâlci în Valahia

Aman: Hora de la Aninoasa

Theodor Aman: Taraful lui Ionică Ochialbi

Roumania; yesterday and to-day. London, 1918

Coperta cărţii cu cele 300 de hore ale lui Vulpian

Hora, pictură de Pan Ioanid

Coperta culegerilor lui Alexandru Berdescu

Aşa vă place Istoria? No Comments Noi 25

Comments are closed

ZICĂLAŞII: Cântecele Unirii

BRC 2018 S1: JINJER

BRC 2018 S1: ROBIN AND THE BACKSTABBERS

BRC 2018 S1: TOY MACHINES

BRC 2018 S1: NOUĂ ANI LUMINĂ

BRC 2018 S1: DE STAAT

BRC 2018 S1: I.P.R.

BRC 2018 S1: DIRTY SHIRT

BRC 2018 S1: ROADKILL SODA

BRC 2018 S1: RELATIVE

BRC 2018 S2: NIGHTRAIN

BRC 2018 S2: LINEAR DISORDER

BRC 2018 S2: LEXEM

BRC 2018 S2: KATARA

BRC 2018 S2: BLACKOUT

BRC 2018 S2: CONTRABAND X

BRC 2018 S2: PARADOX THEORY

BRC 2018 S2: SYMPHRESS

BRC 2018 S2: TENEBRES

BAP 2018: Luna Amară

BAP 2018: E.M.I.L.

BAP 2018: Nava Mamă

BAP 2018: Breathelast

BAP 2018: Mother’s Cake

BAP 2018: Grimus

BAP 2018: The Amsterdams

BAP 2018: Cantellion

BAP 2018: Sky Swallows Challenger

BAP 2018: Nightmarion

BAP 2018: Purple Paws

BAP 2018: Anamaria Pasat

Cântecele Basarabiei II Vatra Dornei

Cântecele Basarabiei II Gura Humorului

Cântecele Basarabiei I Corlata

Cântecele Basarabiei I Suceava

Concertul Muzica lui Ciprian PORUMBESCU

ZICĂLAŞII: colinde populare

VIDEO CONCERT: FIOR

COLINDE DE PESTE VEAC

VIDEO: Mihnea & Andi

AUDIO: MIHNEA şi ANDI

Cotiujenii, sub administraţie românească

Mihai Popescu la Vasile POSTEUCĂ

1806: REŢETE ŞI SECRETE

Galeria personalitatilor bucovinene

REVISTA PRESEI SUCEVENE

© Copyright Dragusanul.ro 2019. All Rights Reserved

S-ar putea să vă placă și