10/16/2018 Despina Doamna, o viaţă cu puţină fericire şi multe lacrimi

SECȚIUNI ACTUALITATE REGIONALĂ LUMINA DE DUMINICA Cau Marti, 16 Octombrie 2018

Caută în Ziarul Lumina

Documentar

Evanghelia de Duminică

Înverșunarea contra lui Hristos

devine îndrăcire fără leac
Despina Doamna, o viaţă cu puţină fericire şi multe lacrimi Duminica a 23-a după Rusalii (Vindecarea
demonizatului din ținutul Gherghesenilor) Luca 8, 26-
Alexandru Briciu, 15 Iunie 2012 39 În vremea aceea a venit Iisus cu corabia în ținutul
Gherghesenilor,...
S-au împlinit de curând 500 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a Sfântului
Voievod Neagoe Basarab. În scurta viaţă şi mai scurta domnie ce i-au fost date să trăiască,
i-a stat alături Despina Miliţa, coborâtoare din neamul despoţilor sârbi. Unul dintre cele mai Repere şi idei
frumoase chipuri de domniţe ale istoriei noastre, Despina a fost fiică de despot, soţie,
mamă, soacră şi cumnată de voievod şi a trecut la Domnul îmbrăcată în haină monahală, cu
numele Platonida.

În anul 1504, la Curtea Domnească a lui Radu cel Mare din Târgovişte, se refugia mitropolitul
Maxim Brancovici, cărturar cunoscut al vremii, împreună cu mama sa, Anghelina, şi cu nepoatele
sale Elena şi Despina Miliţa. Ambele s-au căsătorit cu domnitori români: Despina cu Neagoe
Basarab, iar Elena (zisă şi Cătălina) cu Petru Rareş.

Pe Despina Miliţa, tânărul jupan, mare postelnic şi vătaf de vânători la acea vreme, Neagoe o va
lua în căsătorie după anul 1504, aşadar după vârsta de 22 de ani. Din această căsătorie avea să
se nască primul fiu, botezat Theodosie, nume unic în pomelnicul domnesc al Ţării Româneşti.
Acestuia, tatăl său îi va dedica monumentala Acest
operă sitea "Învăţăturilor".
foloseşte După navigării
cookies! Continuarea el au urmat alţi cincilor. Detalii
implică acceptarea

http://ziarullumina.ro/despina-doamna-o-viata-cu-putina-fericire-si-multe-lacrimi-68563.html 1/7
10/16/2018 Despina Doamna, o viaţă cu puţină fericire şi multe lacrimi

copii: Ioan (botezat după numele bunicului său, Iovan Brancovici), Petru, Anghelina (după numele CauPuterea
SECȚIUNI ACTUALITATE REGIONALĂ LUMINA DE DUMINICA
mamei lui Maxim Brancovici), Stana şi Ruxandra, ambele soţii de domni, prima a lui Ştefăniţă-Vodă
cuvântului
Marti, 16 Octombrie 2018
trăit şi mărturisit
16 Octombrie 2018
al Moldovei, iar mezina a lui Radu de la Afumaţi.
În miez de septembrie am petrecut câteva zile pe un
Nicolae Iorga descrie atmosfera în care au fost educate tinerele vlăstare domneşti la Curtea plai mirabil, căruia toamna dulce, cu lumină molatecă
Domnească după anul 1512, când Neagoe Basarab a ocupat tronul Ţării Româneşti: "În palatul lui şi mirozna...
Neagoe şi al Despinei, însă, copiii lor sunt crescuţi în norme stricte bizantine ale evului mediu, în
camere închise, supt îngrijirea deosebită şi ideală a tatălui. Numele, al Marelui Teodosie, al lui Dumnezeu e mereu surprinzător în ascultarea
rugăciunilor
Teodosie Caligraful de mai târziu, n-a fost ales cine ştie cum - Teodosie nu s-a chemat nici un
Domn al nostru". Tabloul votiv din ctitoria voievodală de la Curtea de Argeş arată că Teodosie şi
Stana au fost copiii cei dintâi născuţi ai lui Neagoe Basarab şi ai Despinei Doamna. Evanghelia zilei

"Unul dintre cele mai curate chipuri de doamne române"

Nicolae Iorga o descrie pe Despina Miliţa drept "unul dintre cele mai curate chipuri de doamne
române. Foarte evlavioasă, iubind ca şi Neagoe clădirile, juvaierele, cărţile preţioase, bună soţie şi
duioasă mamă, ea nu-şi dezminţea neamul înalt din care se cobora". În timpul domniei, Neagoe
Basarab şi Despina Doamna, iubitori de artă, au strâns o colecţie impresionantă de obiecte
religioase de mare preţ, printre care Constantin Gane numără "Evanghelii de aur, căţui de argint,
sfeşnice, cruci, inele, paftale, ceşti, toate podoabele ce se puteau culege sau face la noi sau
aiurea". Podoaba cea mai de preţ a rămas, însă, biserica de la Curtea de Argeş. Legenda spune
că Doamna Despina, pentru a săvârşi această costisitoare biserică, şi-ar fi vândut toate bijuteriile
pe care le avea moştenite din casa domnitoare a Serbiei.

La scurt timp după moartea lui Neagoe Basarab, petrecută la 15 septembrie 1521, Despina,
retrasă undeva în apropierea Sibiului, ţine să mulţumească sibienilor printr-o scrisoare, pentru
faptul că i-au dat de ştire despre ocuparea tronului Ţării Româneşti de către fiul său Teodosie: "Şi Luca 8, 1–3
iată am înţeles - scrie văduva Despina - ce mi-aţi scris graţia voastră şi bună veste mi-aţi dat a 16 Octombrie 2018

cunoaşte despre fiul meu, că i-a dat Dumnezeu Ţara Românească". A fost o bucurie efemeră,
„În vremea aceea a început a umbla Iisus prin cetăți și
însă, deoarece tânărul Theodosie a fost chemat de turci la Poartă, pentru a fi recunoscut, şi nu s-a
prin sate, propovăduind și binevestind Împărăția lui
mai întors. Aceste fapte se întâmplau la începutul anului 1522, iar "Doamna nu fusese lăsată să-şi
Dumnezeu,...
întovărăşească fiul, care se stânse acolo între străini", notează Iorga.

După trecerea prematură la cele veşnice a fiului său, Despina a comandat o icoană în care este
Sinaxar
reprezentată Maica Domnului purtând pe braţe trupul Mântuitorului coborât de pe Cruce. În partea
stângă a icoanei, în depărtare, "Despina făcu să se zugrăvească însăşi cernita sa fiinţă, purtând pe
braţe copilul încoronat care nu mai era acuma printre cei vii". Dinu C. Giurescu remarca "durerea
cu care Despina, văduva lui Basarab Neagoe, îşi plânge pe fiul ei Theodosie mort prea timpuriu":
"Intensitatea sentimentului omenesc este sugerată de o reprezentare iconografică unică în aria
sud-est europeană: Despina, ţinându-şi în braţe feciorul, este înfăţişată alături de Maria, plângând
pe Iisus mort. Iar într-o vreme când moartea lovea în primul rând pe copii, părinţii lăsau poruncă să
fie îngropaţi alături de cei pe care-i pierduserăAcest
prea de timpuriu, ca cel puţin astfel să fie împreună.
site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii

http://ziarullumina.ro/despina-doamna-o-viata-cu-putina-fericire-si-multe-lacrimi-68563.html 2/7
10/16/2018 Despina Doamna, o viaţă cu puţină fericire şi multe lacrimi

Aşa aflăm o serie de morminte, cu oasele celor mici

SECȚIUNI
alături de cei în vârstă, mărturii
ACTUALITATE REGIONALĂ
tăcute ale unor
LUMINA DE DUMINICA Cau Marti, 16 Octombrie 2018
dureri de zeci de mii de ori trăite".

Nicolae Iorga avea să remarce dramele prin care a trecut Despina Miliţa, despre care spunea că
"n-avu zile fericite": "Doi fii ai ei, Ioan şi Petru, o fiică, Anghelina, muriră în vârstă fragedă. După
nouă ani de căsătorie, se stingea şi soţul ei, încă tânăr. Singurul fiu al ei rămas în viaţă, Teodosie,
desbrăcat de moştenirea lui, muria la Constantinopol, fără să fi putut avea măcar mângâiere că i-a
adormit pe braţe. Apoi ea fugi în lume, rătăcind multă vreme prin Ardeal, desbătându-se cu
datornicii unui soţ risipitor pentru lucrurile frumoase".

Sibiul găzduieşte trei văduve de domnitori români

Sfântul Mucenic Longhin Sutaşul
16 Octombrie 2018
În 1525, pentru mâna fiicei sale celei mici, Ruxandra, s-a purtat, "ca în poveştile cu fata de
Împărat", război între domnitorul Ţării Româneşti Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă Vodă al Moldovei. Sfântul Longhin a trăit pe vremea împăratului Tiberiu
Biruitor a ieşit domnul muntean, iar nunta a avut loc în mai-iunie 1526. Învinsul, Ştefăniţă Vodă, a (14-37), era din părţile Capadociei şi slujea ca ostaş
luat în căsătorie pe Stana, cealaltă fiică a Despinei cu Neagoe Basarab. pe vremea când...

Având ambele fiice măritate cu domnitori de dincolo de Carpaţi, un Basarab şi un Muşatin, Despina
Doamna a continuat să locuiască în Ardeal, la Sibiu. Soarta celor două fiice rămase în viaţă nu a Moldova
fost mai blândă decât a sa. În anul 1527 moare Ştefăniţă şi Stana rămâne văduvă, iar în anul 1529
moare şi Radu de la Afumaţi, lăsând-o văduvă pe Ruxandra. Domniţele rămase singure se
refugiază alături de mama lor la Sibiu şi, astfel, oraşul ardelean găzduieşte trei văduve de
domnitori români în acelaşi timp.

"O, maică Platonida, rătăcind de-a lungul zidurilor unei vechi mănăstiri"

Ruxandra, "fiind încă tânără şi frumoasă", se mărită a doua oară, "tot c-un Domn muntean şi tot cu
un Basarab, Radu Paisie". De data aceasta, Despina Doamna părăseşte Sibiul, pentru a locui la
Curtea Domnească a ginerelui său. Revine, astfel, în Ţara Românească, după 20 de ani de
pribegie. "Printre anii 1541 şi 1545 o aflăm în Bucureşti, unde nu mai găseşte din splendorile-i de Moaştele Sfintei Parascheva au fost
altădată, decât un locşor în Curtea Domnească, o cameră a ei anume, în care, singură şi amărâtă, aşezate în Catedrala Mitropolitană
urmează a-şi plânge morţii", notează Constantin Gane.
din Iaşi
16 Octombrie 2018
Radu Paisie este mazilit în 1545, iar Despina Doamna hotărăşte să lepede grija lumească şi să
îmbrace haina monahală. Cea care fusese fiica unui Despot sârb, soţie, mamă şi soacră de Domn Ieri, 15 octombrie 2018, în jurul orei 17:00, racla cu
român, era acum "o maică, Platonida, rătăcind de-a lungul zidurilor unei vechi mănăstiri, cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva a fost dusă în
rememorând poate în bătrâna ei minte puţina fericire şi multele lacrimi de care a avut parte în procesiune şi aşezată înapoi în baldachinul din
viaţă, rememorând faptele războinice ale Despoţilor sârbi, cele bisericeşti ale lui Neagoe Basarab Catedrala Mitropolitană, încheindu-se...
şi cele lumeşti ale frumoaselor ei domniţe". Avea să revină în Sibiul pribegiei sale, unde a murit
răpusă de ciumă, la 30 ianuarie 1554, iar cronicarul sas nota: "A lăsat aşa de mari bogăţii după „Comuniunea sfinţilor ne cheamă la unitate”
dânsa la Sibiu, încât i s-a făcut o înmormântare măreaţă".
Slujbe arhiereşti în protopopiatele Bârlad şi Huşi
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii

http://ziarullumina.ro/despina-doamna-o-viata-cu-putina-fericire-si-multe-lacrimi-68563.html 3/7