11/13/2018 „Cornilescu.

Din culisele publicării celei mai citite traduceri românești a Sfintei Scripturi” (5) | Vaisamar

Vaisamar

Unseasonable musings for times out of joint

2 septembrie 2014

„Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri

românești a Sfintei Scripturi” (5)

Posted by Vaisamar under Carte, Recomandări | Etichete: Biblia Cornilescu 1921, Dumitru Cornilescu,
Ralu Callimachi, Stâncești |
[3] Comments

i
9 Votes

Public mai jos al cincilea fragment din volumul despre Cornilescu pe care sper să-l văd publicat în luna
octombrie a acestui an.

Unii cititorii ai blogului își aduc probabil aminte că am mai scris despre prințesa Ralu Callimachi. În
studiul introductiv îi aloc un spațiu important, în încercarea de a repara nedreptatea care i s-a făcut
acestei doamne fără de care e greu de conceput apariția ediției princeps a Bibliei Cornilescu.

Un personaj providențial: prințesa Ralu Callimachi

Deși a jucat un rol crucial în apariția primei versiuni Cornilescu, prințesa Callimachi a rămas un personaj
cvasinecunoscut în istoria mișcării evanghelice românești. Informațiile pe baza cărora putem schița
parcursul vieții și profilul moral al prințesei Ralu provin din câteva surse: o scrisoare a lui Radu Rose i
către Ion Bianu, un scurt document inedit scris de Alexandru Callimachi, fratele ei mai mare,[1]
memoriile cumnatei sale, Anne-Marie Callimachi, însemnările actriței Dida Solomon, scrisorile aflate în
arhiva SBB și o scrisoare a prințesei, păstrată de dl. Dimitrie Callimachi.

Ralu s-a născut în 22 septembrie 1867, pe Coasta de Azur, la Nisa, oraș în care Zenaida și Teodor
obișnuiau să-și petreacă iernile, într-o societate cosmopolită, marcată de strălucirea recepțiilor date de
Ludwig, fostul rege al Bavariei, la care participau alte personaje de viță nobilă, între care și Barbu Știrbei,

https://vaisamar.wordpress.com/2014/09/02/cornilescu-din-culisele-publicarii-celei-mai-citite-traduceri-romanesti-a-sfintei-scripturi-5/ 1/4
11/13/2018 „Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri românești a Sfintei Scripturi” (5) | Vaisamar

care domnise în două rânduri în Țara Românească. Conform obiceiurilor vremii, Ralu a fost botezată în
ritul ortodox, având-o ca nașă pe Pulcheria Keșco (născută Sturdza), mama viitoarei regine a Serbiei
(Natalia Obrenovici).

Copilăria a petrecut-o în nordul României, la conacul din Stâncești, localitate aflată la câțiva kilometri de
Botoșani. Vitregiile istoriei recente n-au mai lăsat în picioare, din vechiul domeniu Callimachi, decât
capela familiei și fragmente din două coloane decorative. Conacul, zidit în 1837 de vornicul Alecu
Callimachi, a devenit spital militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind ulterior ocupat de
trupe germane și românești.[2] Bombardată de trupele rusești și căzută victimă jafurilor la care s-au
dedat nu doar soldații Armatei Roșii, ci și localnicii, somptuoasa reședință boierească a rămas totuși
descrisă în câteva amintiri ale membrilor familiei, putând fi admirată în câteva fotografii de epocă de
care se folosesc în prezent istoricii pentru a o descrie:

Castelul […] zidit la Stâncești era de proporții impozante, construit într-un splendid stil gotic, corpul central
având ca elemente decorative, la nivelul etajului 1, frumoase ancadramente la ferestre, precum și două statui
adosate fațadei, care încadrau cele trei ferestre ale salonului de la etaj, deasupra căruia era sculptată o rozasă. În
partea superioară a corpului central se afla un fronton sculptat în piatră și, pe toată lungimea fațadei, o cornișă
artistic dantelată.”[3]

Alexandru Callimachi, fratele mai mare al lui Ralu, își amintește că „terasa și fereștile clădirii dădeau
spre pădurea de la Stâncești, codrul lui Eminescu, a cărui locuință țărănească de la Ipotești era vecină cu
a noastră”.[4]

[1] „Memorialul moldovanului câmpulungean Alexandru Calmășul, poreclit Callimachi (1866–1918)”,

document inedit, aflat în posesia dlui Dimitrie Callimachi, fiul Didei Solomon și al lui Scarlat Callimachi.

[2] V. D. Dimitriu, Povești ale domnilor din București, București, Editura Vremea, 2005, p. 126.

[3] N. D. Ion, Castele, palate și conace din România, Institutul Cultural Român, București, 2002, p. 185.

[4] „Memorialul moldovanului câmpulungean”, p. 11.

3 răspunsuri to “„Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite

traduceri românești a Sfintei Scripturi” (5)”

1. Marius Silvesan Says:

2 septembrie 2014 at 9:56 pm

i
Rate This

https://vaisamar.wordpress.com/2014/09/02/cornilescu-din-culisele-publicarii-celei-mai-citite-traduceri-romanesti-a-sfintei-scripturi-5/ 2/4
11/13/2018 „Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri românești a Sfintei Scripturi” (5) | Vaisamar

Reblogged this on Istorie Evanghelica and commented:

Fragment biografic prințesa Ralu Callimachi

Răspunde
2. DanutM Says:

10 septembrie 2014 at 2:41 pm

i
Rate This

Reblogged this on Persona and commented:

Un nou episod din seria lui Manu despre versiunea Cornilescu a Bibliei.

Răspunde
3. misucroitor Says:

10 septembrie 2014 at 3:30 pm

i
Rate This

Reblogged this on misucroitor.

Răspunde

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

https://vaisamar.wordpress.com/2014/09/02/cornilescu-din-culisele-publicarii-celei-mai-citite-traduceri-romanesti-a-sfintei-scripturi-5/ 3/4
11/13/2018 „Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri românești a Sfintei Scripturi” (5) | Vaisamar

https://vaisamar.wordpress.com/2014/09/02/cornilescu-din-culisele-publicarii-celei-mai-citite-traduceri-romanesti-a-sfintei-scripturi-5/ 4/4