11/21/2018 Maria Cantacuzino (1817-1898)

Prima pagina Analize Cronic? Eveniment Literatur? Istorie Art? Jurnalistic? ?tiin?? Religie Editoriale Personalit??i

Maria Cantacuzino (1817-1898)

Radu Mo?oc
Joi, 23 Februarie 2017 21:06

Cronica familiei Cantacuzino pomene?te de o vechime milenar? a unei tradi?ii aristocratice

militare. Alexios Comnen, care a preluat puterea �n anul 1081, �n calitate de �mp?rat
uzurpator, a dorit trezirea unui imperiu �n dec?dere militar?. �n aceste condi?ii apare ?i
numele familiei Cantacuzino. Ana Comnena, fiica �mp?ratului Alexios I, avea s? scrie o lucrare
istoric?, Alexiada, �n perioada anilor 1137-1148, �n care pomene?te de un comandant militar
Cantacuzino, care a ob?inut mai multe victorii asupra celor care atacau imperiul grecesc[1]. �n
anul 1187 a avut loc prima confruntare �ntre un Cantacuzin ?i valahi, iar dup? 120 ani, devenit
�mp?rat �ntre timp, Ioan VI Cantacuzino va lua de nevast? pe Irina Asan, nepoata �mp?
ratului valaho-bulgar, iar dup? alte cinci secole, Cantacuzinii vor deveni ei �n?i?i valahi ?i
domnitori �n ??rile Rom�ne[2].
Maria Cantacuzino f?cea parte dintr-o ramur? a Cantacuzinilor-M?gureanu-Deleanu din
Moldova. Tat?l ei era Nicolae Cantacuzino, zis Nicolae Canta (1790-1857), mare-logof?t al
Moldovei sub Mihail Sturdza[3]. Mama ei era Pulcheria Sturdza, fiica lui Dimitrie Sturdza de la
Micl?u?eni de l�ng? Roman. El de?inea mo?ia de la Horodniceni, aflat? la limita Moldovei cu
Bucovina �n jude?ul Suceava. �n curtea bisericii din Horodniceni, pe ni?te st�lpi din piatr?,
stau at�rnate clopotele. Din inscrip?ia de pe un clopot rezult? faptul c? la 1567 clopotul a fost
donat de Alexandru L?pu?neanu, iar la 1640 s-a re�nnoit de vistiernicul Iordache Cantacuzino,
devenit proprietar, printr-o mo?tenire de la marele vistiernic Gavrila? Matia?. �n altarul bisericii,
pe pristol, este o cruce mare de argint, pe care st? scris: �Pomene?te Doamne pe robii t?i
Nicolai Cantacuzino ?i pe Pulheria so?ia sa, 1832, April 8"[4]. Astfel c? sp?tarul Nicolae
Cantacuzino, ginerele logof?tului Dimitrie Sturza, �?i avea gospod?ria ?i interesele legate de
Horodniceni. Din cei optsprezece copii pe care i-au avut, au tr?it numai ?apte fete ?i cinci b?ie?i.
Conform unui vechi obicei, o parte din fete erau trimise la m?n?stire, precum cele trei surori mai
mari ale Mariei: Agata, Elisabeta ?i Veniamina au fost c?lug?rite la Agapia ?i V?ratec[5].

Maria, cea mai mic? dintre surori, s-a n?scut la Horodniceni la 20 iulie 1817[6] ?i a fost
remarcat? de tat?l s?u, marele logof?t, cu o inteligen?? vie, suflet p?tima? ?i dotat? cu un
farmec deosebit. Se pare c? a ob?inut ?i o educa?ie deosebit?, fiind dirijat? de tat?l ei, care era
un om de spirit cu o cultur? superioar?, fiind cunosc?tor al literaturii clasice grece?ti ?i franceze.
Acest instruit logof?t avea s? trimit? patru din fiii s?i la studii �n Elve?ia, la Academia din Lausanne. Dar dac? arunc?m o privire asupra
descenden?ei acestei familii din care f?cea parte Maria Cantacuzino, vom putea constata faptul c?:
- Un nepot de frate, Matei Cantacuzino, era cunoscutul profesor de la Facultatea de Drept din Ia?i ?i fost ministru �n guvernul Averescu.
- Al doilea nepot de frate a fost ministru plenipoten?iar la Paris, Neculai Cantacuzino, care a scris ?i interesante memorii intitulate �Vieux
temps, vieilles figures".
- Fiul acestui nepot era arhitectul Gheorghe Cantacuzino.
- Un str?nepot era arhitectul Ghika-Bude?ti ?i pictorul Pallady.
Via?a cultural? la Ia?i era marcat? de o activitate teatral? intens?, fiind organizat? pentru societatea boiereasc? de Gheorghe Asaki. La
reprezenta?iile date de tineretul ie?ean �n perioada 1834-1838, apare ?i numele Mariei Cantacuzino al?turi de ale Hermionei Asaki ?i Aristiei
Ghica[7].
Ca s? nu urmeze soarta surorilor, s-a l?sat m?ritat? la numai optsprezece ani cu George Stratulat, �n anul 1835, de care divor?eaz? �ns?
dup? scurt timp. Se rec?s?tore?te la Horodniceni, �n 5 noiembrie 1839, cu cneazul Alexandru Cantacuzino (1813?-1884), provenit dintr-o
ramur? a familiei rusificate, unde tat?l s?u Alexandru (1781-1841) devenise un cneaz rus eterist.

Alexandru Cantacuzino, al doilea so? al Mariei, a fost un activ colaborator al revistei Rom�nia Literar?, dar ?i un bun prieten al lui Vasile
Alecsandri, care i-a dedicat drama sa Despot Vod?. Sub Alexandru Ion Cuza a fost Ministru Cultelor ?i al Finan?elor, pe care domnitorul l-a
delegat �n 1865 cu o misiune confiden?ial? la Napoleon al III-lea[8]. Aflat? �nc? la Ia?i, Maria Cantacuzino era implicat? �n via?a social?,
pentru c? o vom g?si pe lunga list? de subscrip?ii pentru Societatea Studen?ilor Rom�ni din Paris, la pozi?ia 42, cu suma de 25 franci pe
lun?, �ncep�nd cu aprilie 1846[9]. Din cauza unor suferin?e fizice, Maria Cantacuzino decide s? se stabileasc? �n Fran?a pentru
tratamentele necesare unei boli de piept recent depistate. O m?rturie a deciziei luate o avem de la Alecsandri, care �n noiembrie 1850 scria
din Cern?u?i lui Ion Ghica: �Am venit p�n? aici spre a �nso?i pe frate-meu Iancu, care se �ntoarce la Paris ?i pe Doamna Maria
Cantacuzino, care se va stabili acolo pentru totdeauna"[10].

?i Nicolae B?lcescu scria din Paris, tot lui Ion Ghica, �n 17 dec. 1850, confirm�nd faptul c? Maria Cantacuzino era la Paris[11]. Este vizitat?
de so?ul ei, Alexandru Cantacuzino, cu care frecventeaz? �mpreun? �nalta societate parizian?, fiind invita?i ?i la Curtea �mp?ratului
Napoleon al III-lea. �n casa lor din Avenue de Villiers, primesc o societate de mari arti?ti ?i scriitori printre care: Michelet, Edgar Quinet,
Renan, Th�odore Chass�riau, Th�ophile Gautier[12]. Calit??ile suflete?ti ale Mariei Cantacuzino �l determin? pe Vasile Alecsandri s?
scrie versurile memorabile intitulate M?rioara Florioara, pe care le dedic? acestei prin?ese[13]. �n anul 1854, �l cunoa?te la Paris pe
pictorul Chass�riau, care �i face portretul sub tr?s?turile Sfintei Maria Egipteanca din Biserica Saint-Merri din Paris. O leg?tur? sentimental?
de scurt? durat? a avut loc �ntre cei doi. Acest pictor talentat avea s? moar? la scurt timp, atunci c�nd avea numai 37 ani. Prezent? la
funeralii, avea s? fie recunoscut? ?i consemnat? de L�once Benedite, biograful artistului: �La sf�r?itul slujbei celebrate la Biserica Notre-
Dame de Lorette, familia, prietenii ?i mul?imea invita?ilor defilau �n fa?a sicriului spre a-l stropi cu ap? sfin?it?, o femeie t�n?r?, �nve?
m�ntat? �n negru, cu fa?a acoperit? cu un v?l cernit, se apropie de catafalc. Prostern�ndu-se la p?m�nt, ea lu? draperia mortuar? ?i o s?
rut?. Cei la curent cu via?a lui Chass�riau ?i-au dat seama c? acest comportament pasionat ?i cu totul oriental nu putea fi dec�t acel al
prin?esei Cantacuzino"[14].

https://www.art-emis.ro/personalitati/4038-maria-cantacuzino-1817-1898.html 1/3
11/21/2018 Maria Cantacuzino (1817-1898)
�n atelierul lui Chass�riau, �n anul 1856, Maria Cantacuzino �l va cunoa?te pe pictorul Puvis
de Chavannes, specializat �n pictura mural? modern?, care cu un tablou Pieta avea s?
debuteze la Salonul din anul 1850. Acest pictor s-a remarcat ?i cu un caracter frumos, sincer, ?i
un dezinteres remarcabil, calit??i pre?uite de Maria, care l-a sus?inut nelimitat. Locul ocupat de
aceast? prin?es? din Moldova �n g�ndirea ?i opera acestui pictor este unic[15]. Puvis de
Chavannes este autorul unor celebre tablouri murale precum: Pacea, R?zboiul, Munca, Odihna,
Iarna, Vara, care puteau fi admirate �n muzeele din Amiens, Lyon, Rouen, Marsilia ?i prim?ria
din Poitiers. La Paris, lucr?rile lui �mpodobesc amfiteatrul Sorbonei, pere?ii Prim?riei ?i zidurilor
Panteonului, iar la Boston a decorat pere?ii bibliotecii[16]. Cu sinceritate, deta?at de orgoliu ?i
m�ndria unui celebru artist apreciat de critica artistic? neiert?toare, avea s? m?rturiseasc?
atunci c�nd se refer? la Maria Cantacuzino: �Tot ce sunt, tot ce am produs, ei �i datorez"
[17].

Pentru a �n?elege influen?a at�t de puternic? pe care a avut-o prin?esa Cantacuzino asupra
pictorului, este semnificativ? percep?ia biografului acestui pictor, Marius Vachon, care, din
studiile f?cute, a sintetizat aceast? leg?tur? sufleteasc? ?i profund cultural? �ntr-o fraz?
conving?toare: ��nalta ei inteligen??, instruc?iunea ei superioar?, intui?ia artistic?, care prin
studiul operelor marilor mae?tri �n cursul c?l?toriilor se dezvoltase �n adev?rat? ?tiin?? ?i mai
presus de toate aplecarea instinctiv? ?i iubirea pentru frumosul pe care-l �ntrupa ea �ns??i, f?
ceau din ea confidenta unic? pentru artistul a?a de profund original ?i de independent. El, care
discuta aprig cu prietenii orice sfat, orice sugestie ce venea de la d�n?ii, numai de la ea
accepta, f?r? a le discuta, toate sfaturile, criticele, indica?iile..., at�t de absolut? era
�ncrederea ce avea �n ea, �n siguran?a judec??ii, �n fine?ea observa?iilor, �n sinceritatea
p?rerii ei"[18]. Puvis de Chavannes avea s? expun? la Salonul de pictur? din 1876 marea
compozi?ie intitulat? Sf�nta Genoveva, ocrotitoarea Parisului, care ast?zi decoreaz? Panteonul.

Reprezentarea Sfintei reproduce tr?s?turile Mariei Cantacuzino. Dar, ca un omagiu adus muzei, pe care datorit? spiritul s?u, prin senin?tate ?i
generozitate, prin delicate?ea ei sufleteasc?, pictorul o va �nf??i?a din nou �ntr-o alt? ipostaz? a Sfintei Genoveva, de veghe asupra
Parisului adormit[19]. �n atelierul unde pictorul a lucra timp de patruzeci de ani, la Neuilly, la marginea Parisului, Maria Cantacuzino venea
aproape zilnic ?i st?tea �ntr-un col? al atelierului, cu o carte sau un lucru de m�n?. Pictorul de regul? �i cerea p?rerea ?i cuv�ntul ei era
hot?r�tor. Se poate spune c? multe din atitudinile ?i gesturile ei frumoase ?i grave s-au reflectat �n crea?iile pictorului. �n celebra p�nz?
cu subiect istoric Sf�nta Radegonda d? azil poe?ilor, care �nnobileaz? scara monumental? de la Prim?ria din Poitiers (1873), este
reprezentat? ?i Maria Cantacuzino �n postura Sfintei Agn�s[20]. �n anul 1883, Puvis de Chavannes a f?cut portretul �n ulei al Mariei
Cantacuzino, cu aceea?i atitudine, av�nd m�inile a?ezate una peste alta, ca ?i �n desenul din 1855 al lui Chass�riau. Tabloul a fost expus
la Salonul din 1883 de la Paris ?i �n anul 1943 era expus la Muzeul din Lyon, ora?ul �n care s-a n?scut Puvis de Chavannes[21]. Dar
pictorul o va surprinde �n atelierul lui pe prin?es? �ntr-o schi?? �n creion al ultimilor ei ani din via??, �ntr-o zi friguroas?, a?ezat? pe un
scaun, acoperit? cu o manta, care �i acoper? ?i capul cu un capi?on. Cu o ?inut? dreapt? plin? de o gra?ie sobr?, cu tr?s?turile fe?ei
estompate, ea apare �nv?luit? �n mister. Acest desen se afla �n anul 1943 la Muzeul Toma Stelian din Bucure?ti, prin grija criticul de art?
George Oprescu, care era directorul acestui important muzeu, desfiin?at dup? anul 1948 ?i care, contrar testamentului semnat de donator, a
devenit �n prezent sediul partidului P.S.D.[22].

�n anul 1896, Maria Cantacuzino, bolnav?, cu un curaj eroic, vrednic de d�nsa, ascunz�ndu-?i boala, avea s? se c?s?toreasc? cu pictorul
Puvis de Chavannes, ca o �mplinire a unei prietenii, care a durat peste patruzeci de ani. Ultimul ei so?, Alexandru Cantacuzino, murise la
Atena cu mul?i ani �nainte, �n 1884. Atunci c�nd a fost dobor�t? de boal? ?i obligat? s? stea �n pat, artistul a venit cu ?evaletul �n
camera sa pentru a desena pentru ultima dat? figura ocrotitoarei Parisului, care avea s? moar? �n august 1898. Dou? luni dup? decesul so?
iei sale, la 24 octombrie 1898, avea s? moar? ?i artistul Puvis de Chavannes[23]. Funeraliile pictorului s-au efectuat cu onoruri militare, pentru
c? era comandor al Legiunii de onoare. Au fost prezen?i, pe l�ng? oficialit??i, ?i reprezentan?i ai comunit??ii rom�ne din Paris ?i rude
precum: Eugen Ghika, Jean Pallade, Nicolae Miclescu, Ion Cantacuzino, prin?ul Alexandru Moruzzi, Alexandru Aslan etc. �nhumarea a avut
loc la cimitirul din Neuilly �n 20 oct. 1898, iar ferparul de deces a fost publicat �n L'Ind�pendance Roumaine[24].

Maria Cantacuzino l-a inspirat ?i pe sculptorul francez Paul Landowski (1875-1961) de origine polonez?. Acest sculptor avea s? finalizeze �n
anul 1928 o statuie intitulat? �Sf�nta Genoveva protej�nd Parisul", av�nd drept model tot pe Maria Cantacuzino, Parisul fiind reprezentat
printr-un copil amplasat �n fa?a Sfintei. Statuia este amplasat? pe podul La Tournelle de peste Sena, av�nd o �n?l?ime de 5,4 m. fiind a?
ezat? pe un postament de 14 m[25]. Monumentul este �nscris pe lista Patrimoniului Mondial U.N.E.S.C.O. din anul 1991.
------------------------------------
[1] Ion Mihai Cantacuzino, O mie de ani �n Balcani, Editura Albatros, Bucure?ti, 1996, pag.16
[2] Ibidem, pag. 34.
[3] Casa Universitar? din Ia?i, strada Carol (Copou) a apar?inut logof?tului Nicolae Canta
[4] Mihai Dim. Sturdza, Familiile boiere?ti din Moldova ?i ?ara Rom�neasc?. Enciclopedie istoric?, genealogic? ?i biografic?, Vol. III, Familia Cantacuzino, Bucure?ti, Ed.
Simetria, 2014, pag. 421
[5] Ion Mihai Cantacuzino, op.,cit., pag. 285
[6] Mihai Dim. Sturdza, op.,cit., pag. 36
[7] Elena R?dulescu-Pogoneanu, Maria Cantacuzino, Convorbiri Literare, anul LXXVI, ianuarie 1943, pag. 50. Autoarea acestui articol indic? ca dat? a na?terii Mariei un an
aproximativ: �pe la 1822"
[8] Elena R?dulescu-Pogoneanu, op.,cit., pag.51.
[9] Anul 1848 �n Principatele Rom�ne, Acte ?i Documente, Tomul I, 1821 - 20 iunie 1848, Bucure?ti, Institutul de Arte Grafice �Carol G�bl", 1902, pag. 81
[10] Ibidem, pag. 52.
[11] Ion Ghica, Amintiri din pribegie dup? 1848, Bucure?ti, Socec, 1890, pag. 570
[12] Elena R?dulescu-Pogoneanu, op.,cit., pag. 57
[13] Ibidem, pag. 54
[14] L�once Benedite, biograful pictorului Th�odore Chasseriau. Sa vie, son �uvre, 2 vol., Paris, 1931, pag. 519
[15] Elena R?dulescu- Pogoneanu, op.,cit., pag. 58
[16] Ibidem, pag. 59
[17] Henry Roujon, Les peintres illustres, Puvis de Chavannes, Paris, Pierre Lafitte, pag. 27
[18] Marius Vachon, Puvis de Chavannes, Societe d'�dition artistique, 1900, pag. 29
[19] Mihai Dim. Sturdza, op., cit., pag. 430.
[20] Camille Mauclair, Les maitres de l'Art, Puvis de Chavannes, Paris, 1928, pag. 58
[21] Elena R?dulescu- Pogoneanu, op.,cit., pag. 61
[22] Ibidem, pag. 62.
[23] Ibidem, pag. 61

https://www.art-emis.ro/personalitati/4038-maria-cantacuzino-1817-1898.html 2/3
11/21/2018 Maria Cantacuzino (1817-1898)
[24] Mihai Dim. Sturdza, op.,cit., pag. 431
[25] Imaginile ?i datele referitoare la sculptorul Paul Landowski, provin prin amabilitatea domnului Adrian ?oldea, c?ruia �i mul?umim pe aceast? cale

� 2009 ART-EMIS

https://www.art-emis.ro/personalitati/4038-maria-cantacuzino-1817-1898.html 3/3