Istoria Mânăstirii Şi Închisorii Văcăreşti

10/29/2018 Istoria Mânăstirii şi Închisorii Văcăreşti | flamura verde
flamura verde
Fără credintă si Biserică, omul rămîne un simplu animal rational si muritor
Prima pagină
Despre
Rugăciune
Type text to search here...

Prima pagină > Educație, Istorie, Religie, Tradiţie > Istoria Mânăstirii şi
Închisorii Văcăreşti
Istoria Mânăstirii şi Închisorii Văcăreşti

28/12/2011 flamuraverde Lasă un comentariu Go to comments
Am găsit un material interesant despre un alt monument demolat în istorie. L-am preluat
de pe dacoromanica.ro, l-am prelucrat şi vi-l prezint ca pe un ghid de arhivă. Am încercat
să păstrez cât mai autentic textul, deci nu mi-o luaţi în nume de rău dacă vi se pare că sunt
greşeli sau dacă limbajul vi se pare prea arhaic. Există citate din pisanii, veţi citi transcrieri
ale unor documente, inscripţii de pe morminte, etc.. şi mi s-a părut important să păstrez
textele originale.
Lectură plăcută.
Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
Închide și acceptă
https://flamuraverde.wordpress.com/2011/12/28/istoria-manastirii-si-inchisorii-vacaresti/ 1/29
CĂLĂUZA
ISTORICĂ
MÂNĂSTIREI ŞI ÎNCHISORII CENTRALE
„VĂCĂREŞTI”
de
ALEXANDRU AL. FALCOIANU
tip. Legătoria Închisorii Centrale ,Văcăreşti.
1929
CĂLĂUZA ISTORICĂ
MÂNĂSTIREI ŞI ÎNCHISORII CENTRALE
„VĂCĂREŞTI”
de
ALEXANDRU AL. FALCOIANU
Recunoştinţă Vecinică:
Mănunchiului de prieteni ce mi-a mai rămas
A. A. F.
PRECUVÎNTARE
Din vitregia vremurilor şi voinţa a tot puternicului Domn, Dumnezeul nostru, fiind nevoit a
sta între zidurile Închisorii Văcăreşti, caut zi cu zi, ceas cu ceas pentru odihna sufletului
meu chinuit să-mi întrebuinţez timpul cu folos.
Cetind, răscetind; precum şi reîmprospătându-mi cunoştinţele căpătate, pe lângă alte

lucrări personale, am căutat să dau la lumină şi această modestă Calăuză-Istorică.
Cred că, voi aduce, prin aceasta, un cât de mic serviciu publicului vizitator al Mânăstirei şi
Închisorii Văcăreşti şi publicului cetitor, mai cu seamă că după câte ştiu, lipseşte o astfel de
lucrare, scriindu-se foarte puin şi cu totul răsleţit prin diferite scrieri.
De asemenea va fi de un real folos şi pentru funcţionarii Inchisorii cari vor putea cunoaşte
istoria localului în care servesc, găsind-o concentrată la un loc, în cat la rândul lor să poată
da desluşirile necesare,
Confidențialitate – celor
și cookie-uri: acest ce le-ar cere,
sit folosește – pe Dacă
cookie-uri. datecontinui
certe şisă intr’un modsitmai
folosești acest web,conştiincios
ești de acord cu utilizarea lor.
şi mai exact, de cât pe simple bănueli şi născociri.
Sunt dator a aduce mulţumirele mele Domnului Profesor Dimitrie Banes, licenţiat în Închide și acceptă
filologie din Atena, fost Director al şcoalei greceşti din Bucureşti, cu ajutorul şi bună-
voinţa căruia am putut descifra scrierile depe pisanii, morminte, diferite pietre şi obiecte
ale Mânăstirei.
1929 Alex. Al Falcoianu
Vederea din exterior a ÎNCHISORII CENTRALE şi MÂNĂSTIREI VĂCĂREŞTI
I. Mânăstirea Văcăreşti
La marginea Bucureștiului, unde se sfârșește calea Văcărești, cam la 2 km. de podul de

peste Dâmbovița din fața vechilor ”Ape Minerale de la Văcarești”, astăzi fabrica Lemaître
și la vre-o 200 m. de întretăierea cu șoseaua ce duce, spre sud, de la cimitiru Bellu în spre
Oltenița, lângă vestitul han al lui ,.Mandravela”, popasul
vânătorilor ce cutreieră bălțile din împrejurimi până la Dunăre, se ridică vechea ctitorie a
Mavrocordaților, locașul de odihnă a Domnilor Fanarioți, ”Mânăstirea Văcărești”,
transformată azi în Închisoare.
După spusele bătrânilor Mânăstirea, în vechime, era înconjurata de păduri seculare și de

dealuri pe care se cultiva viea.
Aci în aceste păduri se dă la 1512 lupta între boerii Craiovești, ajutați de turci, și Vlăduț
Domnul Munteniei căruia, fiind bătut și prins, i se tae capul în București, sub un păr.
Astă-zi, mai cu seamă în spatele ei, e înconjurata de grădinării din cauza pământului
mlăștinos și aplecat spre albia Dâmboviței.
Mânăstirea și palatul Domnesc au servit ca Conac, ca întâiul locaș, în care Domnii

Fanarioți, la intrarea lor în țară pe la Oltenița, când veneau cu firmanul Sultanului să
domnească și să jăcmănească biata Țara Românească, sălășluiau câte 2-3 zile înainte de a-
și face intrarea triumfalî în București, până se dregeau podurile (ulițele) și se forma alaiul
domnesc în care noul domn, înconjurat de boerii țării și ostași pornea spre Mânăstirea
Radu-Vodă spre a depune jurământul și a se unge ca Domn.
0 ! daca vechele ziduri ar avea glas și ar putea vorbi, multe am afla despre nelegiuirile și
relele ce se puneau la cale, de care hrăpăreții egumeni greci și toată suita cu care venea
noul Domn Fanariot, de la Țarigrad, pentru a împila și stoarce biata țară și poporul
Românesc.
Zidirea Mânăstirei a fost terminată în anul 1722 în a doua domnie a lui Niculae
Mavrocordat, fiind începută de dânsul în timpul primei sale domnii la 1712.
Are în mijlocul curții o biserică mare cu hramul Sfintei Treimi, iar totul are aspectul unei
cetățui cu ziduri groase având la poartă, asta-zi poarta interioară a Închisorii (poarta No. 2),
o clopotniță foarte solidă prevazută cu un balcon și care, mai mult ca altele, a putut rezista
tuturor cutremurilor ce în vechime se abătuse atât de des asupra Bucureștiului.
* * Confidențialitate
* și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
În această clopotniță se aflau patru clopote de diferite mărimi cari în timpul ocupațiunei
germane, au fost luate de nemți, biserica servindu-se astă-zi de 2 clopote dăruite de soții Închide și acceptă
Mitică și Elena Dona, unul mai mic în 1925 și altul mai mare în 1928
Biserica este una din cele mai mari ale Bucureștiului și prevazută în interior cu stâlpi înalți
și groși, foarte frumos sculptați ; zugrăvită de sus până jos cu sfinți și scene biblice. Ușa de
la intrare cu un chenar de o bogăție și fineță sculpturală remarcabilă susținut de doi Lei, se
terming în partea de sus cu stema familiei Mavrocordaților, avand sub dânsa următoarele
pisanie:
Aceasta Sfântă și Dumnezeiască Mânăstire întru care să prea slăvește prea sfînta de viață
făcătoare și de o ființă ”Troiță,” ziditu-s’au din temelia ei de prea Luminatul, prea
Înălțatul și blagoslovitul Domn Nicolae Alexandra Voevod[1] carele după darul cel
dumnezeiesc, mutandu-se din Domnia Tării Moldovei în Scaunul Domniei Țării Romanești
dintru năstavul[2] Sfintei Troițe au început (o) fiind leatu 7221, [3]puind temeliile și zidind
pînă la un loc; iar apoi dete judecățile lui Dumnezeu cele nepricepute la oameni ; fiind pe
acele
Biserica cea mare a M-rei Văcăreşti cu Paraclisu şi celulele în fund, şi parte din
închisoare, în stânga.
vremuri răsboi între Împărații și resmeriți[4] în țară s’au întâmplat de l’au luat oștile
împărații Nemților cu toată luminata casă a Mării Sale și l’au dus de l’au ținut în Ardeal
până ce s’au împăcat Impărățiile ; iar după ce cu ajutorul a Sfintei Troiței l’a trimis de
acolo cu multă cinste și pe aici prin țară trecând au sosit cu pace și cu cinste de către
împărăție luminată casă Măriei Sale și ne apestindu-se[5] multă vreme din pronia
Dumnezeiasca l’au cinstit împărăția iar cu scaunul domniei Țării Romanești și ajungând
aici cu pace la leatu 7227[6] indată iar s’a apucat de lucrarea Mânăstirei după Râvna
Măriei Sale, cea Dumnezeiască, înfrumusețând-o cu toate podoabele bisericești pe din
lăuntru și pre afară precum se și vede întru mărirea și lauda Sfintei Troițe pentru vecinica
pomenire a Măriei Sale Ispravnic mare fiind dumnealui Manolache Vel Clucer i[7] Matei
biv vel căpitan și s’au isprăvit tot de lucru în luna lui Septembrie fiind leatul de la zidirea
lumei 7231[8], iar de la n. lui Cristos 1722.
La început, atât interiorul, cât și pridvorul, aveau zugrăveli frumoase, dar învechindu-se,
unul din cei din urmă Egumeni greci, o vopsi înăuntru atât de rău, peste vechile picturi, în
cât a schimonosit-o, iar parte din picturile exterioare ale pridvorului, zidul năruindu-se de
intemperii, au fost acoperite cu tencuiala.
Pe pereții interiori, cum intri pe uşă, cu faţa spre altar, sunt pictați:
Pe dreapta:
1) Doamna Maria, fiica lui Nicolae Vodă Mavrocordat din a doua căsătorie
2) Doamna Smaranda, a 3-a soție a lui Nicolae Vodă Mavrocordat ţine cu mana dreaptă
Confidențialitate
biserica, semnul șictitoriei.
cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
3) lo Nicolae Alexandra Voevodă (Mavrocordat) ţine cu mâna stângă biserica, cu cea
dreaptă în brâu. Închide și acceptă
4) Alexandra
5) Sultana
Intre Vodă Nicolae şi D-na Smaranda sub biserică. Copiii lui Vodă Nicolae cu a 3- sa soție
Smaranda.
Iată şi fragmentul de Arbore Genealogic al lui Nicolae Vodă Mavrocordat:
6) Scarlat, fiul lui Vodă Nicolae din 1-a căsătorie.
7) Constantin Voevodă, fiul lui Vodă Nicolae din a 2-a căsătorie.
8) Smaranda Doamna, prima soție a lui Const. Nicol. Mavrocordat.
9) loan Voevodă, fiul lui Vodă Nicolae din a 2-a căsătorie.
10) Alexandru Voevodă, tânăr, fiul lui loan Vodă Mavrocordat.
11) Maria Doamna, 1-a soție a lui Ioan Vodă.
12)Toma Voevodă, copil.

Pe stanga: Închide și acceptă
1) Maria sa Exaporitul Alexandru, tatăl lui Vodă Nicolae Mavrocordat.
2) Mamona Sultana, soția Exaporitului Alexandru.
3) Un Arhierereu (fără nume.)
4) Dionisie. Patriarhul Ierusalimului.
La mijlocu bisericei, pe partea dreaptă, se află mormântul lui Nicolae Vodă Mavrocordat,
cu o lespede foarte frumos sculptată, plină de ornamentații săpate, având deasupra stema
Mavrocordaţilor, cu Zimbrul Moldovei şi Vulturul Munteniei (semn de domnie, atât în
Moldova, cât şi în Muntenia), şi următoarea inscripţie în greceşte:
Văzându-te, pe tine, o morminte! mă îngrozesc în faţa ta caci adăpostești înăuntru pe

Nicolae Domn mai întâi în Moldova apoi în Ungro-Vlahia, care, din temelie, a ridicat
această Mănăstire a Sfintei-Treimi, cu voia lui Dumnezeu, ca locaş de înțelepciune şi
înaltă cultură, oglinda oamenilor înțelepți în vorbe, acel care se coboară din neamul
renumit al Scarlaţilor şi din părintele său Alexandra care a fost Exaporitul din Împărații
otomani.
Dar pe acesta muzele l’au încoronat cu coroana glorii, acum însă este încoronat cu piatra
de . Margaria.
Cel care a murit în urma unei groaznice suferințe de ciumă bubonică, lăsând o podoabă
nepreţuită copiilor săi, precum şi propria-i soție şi multe din neamurile sale şi pe care sa-l
pomenim cu toții în mod vrednic de fericire;
Socotindu-1 pe el vrednic faţă de a tot puternicul a toate văzător pentru ca să-i aşeze
sufletul în loc cu verdeață.
1730 în ziua a treia a curentei luni Decembrie.
Pe o candelă, din dreptul stranei cântăreţului din dreapta se află următoarea inscripție :
„† Constandin Cantacuzin Voevod 1684”
Pe alte două candele, din dreapta şi stânga tâmplei, se vede săpat următoarele inscripții:
„1854 Iov Văcăreşteanu”[9]
Iar pe una din cele două din mijlocul tâmplei o inscripție în greceşte arătând că a fost dată Închide și acceptă
în dar de către un „Dumitrașcu”, probabil cel al cărui mormânt se află în pridvorul bisericei
lângă al lui Iov.
Cealaltă candelă, perechia aceştia, trebue să fi avut aceiaşi inscripție însa marginea de sus,
pe care era săpată, este rupta.
În altar găsim sfânta masă (prăstolu) care are de asemenea săpată o inscripție în grecește.
D’asupra sfintei mese se afla atârnat Cuvucliu (baldachinu), de lemn văpsit, având la cele
patru colţuri câte un înger.
Apoi se mai află:
Un Sfeșnic frumos sculptat şi poleit cu șapte lumini, reprezentând cele 7 daruri.
O Cruce de lemn (uzată) reprezentând răstignirea Mântuitorului;
Doua icoane îmbrăcate în argint reprezentând una pe Isus Christos, iar cea laltă pe Maica
Domnului;
O Evanghelie îmbrăcată în pluş roşu şi ferecată în argint;
Un Chivot de argint în care se găseşte o cutie mică dreptunghiulară, pentru Sfânta

Comunicătură, frumos lucrată având pe marginele capacului, de jur împrejur, următoarea
inscripție în greceşte:
„Prea Sfântul artofor închinat Sfintei Mănăstiri a Sf. Sava din București de către
Alexandru profesor, întru vecinica pomenirea sufletului său . . . 1762.”;
Discosul şi Steluța cu inscripția:
,,Iov Văcăreşteanu 1853”
Două Tiplote (ibricele) în care se încălzeşte apa în timpul serviciului divin, din care una
suflată cu aur şi având săpate inițialele „I. V.”, şi care tiplotă timp de 30 ani a stat, furată, la
unul ce făcuse de gardă la Văcăreşti şi care, în preajma morţii, a restituit-o preotului
spunându-i, la spovedanie, avea acest păcat pe suflet şi că acuma, restituind-o, poate muri
liniştit.
Doua Potire, care însă înlocuesc alte două vechi: unul poleit cu aur din 1821 şi altul argint
din 1853 cari au fost ridicate şi depuse la Mitropolie, după ordinul Ministerului de Culte,
fiind stricate şi scoase din uz.
Pentru slujba bisericei avea diferite cărţi religioase, în greceşte, din care mare parte se mai
păstrează şi astăzi precum şi diferite haine bisericeşti ca: Sfite, Epitrahile, Stihare,
Rucaveţe, Încingători, Procoveţe, Epigonate şi alte odăjdii cari însă sunt scoase din uz şi se
păstrează numai ca o pioasă amintire.
Alte haine vechi precum şi 3 candele şi 2 icoane argintate au fost ridicate pentru Muzeul
dela Casa Bisericei, iar diferite icoane, cădelniţe, şi sfeşnice au fost duse la biserica Radu
Vodă.
În 1892 Ministerul de Culte, cu ordinul No. 2305, ridică Epitaful brodat cu fir de aur şi-l
dă bisericei Sf. Gheorghe Nou, dând în schimb Mânăstirei Văcăreşti pe acel dela această
biserică.
In 1910 se mai ridică, tot pentru Muzeul Casei Bisericei înca vre-o 150 icoane de diferite
mărimi.
Tot la Radu Voda s’a dus şi vechiul Policandru de alamă din mijlocul bisericei.
În 1915 sunt luate la Mitropolie o cutie cu sfinte moaşte îmbrăcată în argint şi o cutie de
lemn cu păr de sfinți.
Unde sunt însă imensele bogăţii în odoare sfinte hărăzite Mănăstirei de Epitropii,
credincioșii şi ctitorii ei? Toate s’au spulberat din vitregia vremurilor şi a oamenilor.
Eşind din biserică dam în pridvorul ei, care este susţinut de. 10 stâlpi cu capiteluri
sculptate şi zugrăvit, după cum am văzut, cu scene biblice.
Aci, cum intri în partea dreaptă, în colţul exterior se află două morminte cu următoarele
inscripții în greceşte, pe lespezile de marmoră împodobite cu diferite ornamentaţii.
Întâiul mormânt:
lov
„Arhidiacon al Sfântului Mormânt, Egumenul acestei Sfinte Mănăstiri Văcăreşti.
Adormit întru Domnul la 8 Mai 1856”
Al doilea mormânt:
„Se ascunde în mormânt trupul lui Dumitrașcu, al postelnicului zis Balasachi, dar
sufletul lui trăieşte şi trupul lui va trăi în a doua a lui Cristos înfăţişare (înviere), iar tu
Doamne dă deslegare păcatelor.
1756 Noembrie 18„
Tot în pridvor, în partea stângă, de asemenea la colţul exterior, găsim un mormânt al cărui
lespede de marmoră are următoarea inscripţiune:
„Cripta funerară a lui Barbu Văcărescu, venerabilul ales al naţiunei şi judecător
înţelept al poporului care traind în glorie, a murit în străinătate.
Mult a suferit ca conducător, aceasta fiind răsplata patriotismului său iar soția sa
Ruxandra Rosetti, în amintirea neamului, a zidit această lespede de mormânt cu lacrămi
înduioşitoare.
1775 Mai 2„.
De jur împrejur, biserica, este încinsă cu un brâu frumos împletit şi sculptat cu meşteşug.
Pe partea dreapta a bisericii, pe zidul exterior, la Spate, în dreptul altarului, se află un

cadran solar făcut în luna Septembrie a anului 1880, de către Colonelul Maican, care a
fost închis aci.
Toate ferestrele, pe din afara, sunt înconjurate de chenare sculptate având fiecare, în partea
de sus, câte un vultur.
În partea stângă a bisericei se află un mormânt, pe a cărui cruce, în mijloc, este săpată o
coroană cu cinci colţuri, având pe cel din mijloc o pasere; iar ca inscripţie următoarele :
„Aci odihneşte Aga Constandin Mavrocordat decedat din viaţă la 1842 Septembrie 8 şi
fiul său Maior George Mavrocordat decedat din din viaţă la anul 185., Julie 27.„.
În fundul curții, la spatele bisericei celei mari, se află un Paraclis de asemenea foarte
frumos zidit din piatră şi marmură în care sunt pictaţi cum intri înăuntru cu faţa spre altar:
În dreapta uşii:
„Io Nicolae Alexandra Voevod (Mavrocordat), ctitoru Doamna Smaranda, soția lui cea
de a 3-a.
Alexandra Voevodă
Iancu Voevodă şi
Scarlat Voevodă
fii lui Nicolae Vodă Mavrocordat.”
În stânga ușii :
„Constandin Nicolae Alexandru Voevod, fiul lui Nicolae Vodă.
Doamna Ecaterina, a doua a sa soţie.

Confidențialitate
Doamna Sultana, și cookie-uri:
fiica sauacest sit lui
sora folosește
Const.cookie-uri.
Vodă.Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
Anania Mitropolitul, fost Egumen al Mănăstirei, şi supraveghetorul lucrărilor
construirei paraclisului.” Închide și acceptă
Tot interiorul paraclisului şi pridvorului este zugrăvit cu sfinţi şi scene biblice. Pridvorul
are şase stâlpi, săpați în formă de solzi, cu capiteluri, frumos sculptaţi, iar uşa dela intrare
cu un chenar sculptat, la capetele de jos susţinut de doi Lei cu coada între picioare (semnul
vasalităţii), iar pe d’asupra stema Mavrocordaţilor (coroana, sabia şi buzduganul, bourul
Moldovei şi Vulturul Munteniei cu crucea în cioc), iar dedesupt pisania în greceşte.
Acest paraclis a fost ridicat de Constandin Vodă Mavrocordat în anul 1736 după moartea
tatălui sau, Nicolae Vodă, şi care proiectase rădicarea bisericuţei, însă nu a putut-o infăptui,
murind.
lată pisania paraclisului:
„Templu acesta a lui Nicolae Murvon, a fost clădit strălucitor şi îmbelşugat împodobit de
către Constandin Stăpânitorul Ungro-Vlahii, care este actualmente şi a fost şi înainte
Domn al Moldovei, şi care a fost fiul iubit al lui Nicolae prea înţeleptul, tată de patru ori
încoronat neam încoronat de patru ori.
Templu care trebuia ridicat, de mai nainte, de Nicolae Vodă şi să-l sfințească cu numele
său omonim.
Destinul smulgându-l din viaţă, i-a stăvilit dorinţa.
Iar în locul tuturor acestora, fiul său moştenitorul tronului l’a clădit din temelie
înzestrându-l cu multe avuţii zugrăvind de jur împrejur, cu fresce, pridvorul.
Supraveghetor fiind Mitropolitul Anania din Betleem, care era în acelaş timp şi Egumen
acestei Mănăstiri.
1736 August.„
Sub paraclis se află o boltă mare, care după cât se pare, servea de criptă funerară de unde
s’a găsit că mergea un gang subteran de al cărui capăt nu s’a putut da, din cauza gazelor ce
conţine, care se crede că avea eşirea departe în spre Dudeşti-Cioplea, servind de sigur ca
refugiu.
În faţa paraclisului, în curte, până către sfârşitul secolului trecut, se afla un puţ acoperit,
după cum se vede dintr’o fotografie din colecţia lui Gr. N. Manu şi publicată în Istoria
Bucureştilor de lonescu Gion la pag. 396.
Tot în fundul curții, la stânga şi lângă paraclis, era Palatul lui Vodă Nicolae Mavrocordat,
azi transformat în Spitalul Închisorii şi care pe acel Timp, Domnul fanariot, il legase cu un
gang acoperit, pus pe stâlpi cu „casa lui de priveală” sau „Foişorul” ce construise lângă
biserica zidită, în mahalaua cu acelaşi nume, de a 3-a sa soție Doamna Smaranda.
De asemenea în curtea Mănăstirii, azi Închisoare, se află diferite pietre cu inscripţii, cari
s’au ridicat şi strâns din îndemnul D-lui Profesor Nicolae Iorga, Preşedintele Comisiunei
Monumentelor Istorice şi depuse în pridvorul şi în faţa bisericei celei mari.
Aşa avem un capitel frumos sculptat cu stema familiei Mavrocordaţilor, în faţă, iar pe
părţile laterale de sus, în dreapta, anul 1730 şi în stânga literile N.A.V. (Nicolae Alexandru
Voevod).
Apoi două plăci de marmoră din care una cu următoarea inscripție:
„Să beți, voi toți, ce vă topiți de sete din apa rece, dulce şi potabilă a isvorului ce de
curând a ţâşnit şi pomeniţi pe lov Egumenul acestei Sfinte Mănăstiri Văcăreşti care a
construit acest isvor frumos curgător.
1846 Iulie 20.”
iar o altă piatră, un baso-relief reprezentând Sfânta Treime; ambele erau aşezate, pe un
postament de piatră mare, la colţul actualului gard despărţitor de la secţia femeilor.
Postamentul şi astăzi a rămas în pămant în acel loc.
Atât în interiorul bisericei celei mari, cât şi în paraclis pe podeaua de piatră în mijloc se
află săpat Vulturul Munteniei cu 2 capete.
Din vechiul mobilier al paraclisului nu au rămas de cât două analoghii lucrate în sidef,
stranele, tâmpla frumos lucrată şi împodobită cu icoane şi o ladă veche de Braşov.
După zidirea Mănăstirei, Nicolae Vodă Mavrocordat a început să o înzestreze cu bogăţii

imense luând din dreapta şi din stânga averi, pe care i le hărăzea, începând cu luarea
moşiilor din jurul Mănăstirei, ale moştenitorilor lui Constantin Aga Bălăceanu pe care-l
deposedă.
An cu an îngrămădea şi dăruia Mănăstirii şi Egumenilor greci, ce-i pusese în capul ei,

nenumărate averi, locuri în mahalalele Sârbi şi Tabaci, prăvălii şi case în mahalaua Sf.
Gheorghe Vechiu, vii în dealul Văcăreştilor şi dreptul de a avea cârciumi până şi pe podul
Beilicului (azi Calea Şerban Vodă), pe cari cârciumi Egumenul de la Mânăstirea Sf.
Ecaterina, îi nega dreptul de a le avea acolo.
Veniturile însă cele mai mari le avea de la morile, ce stăpânea, pe malurile Dâmboviţei şi
cari produceau mai mult de cât moşiile, în cât Egumenii erau mai încântaţi, ca testatorii, să
le lase mori de cât moşii.
Cu toate aceste bogăţii însă Egumenii greci, nesăţioşi, ai Mânăstirei Văcăreşti, la începutul
secolului al XVIII făceau nenumărate procese Sf. Mitropolii ca să-i răpească şi din avutul
ei.
În contra acestor Egumeni şi a Fanarioţilor, boerii români au dus lupte înverşunate, şi în

special lordache Filipescu şi Cantacuzineştii, în anul 1837; căci vedeau foarte bine că
aceste imense bogăţii se mistuiau din ce în ce trecând hotarele ţării, ducându-se în folosul
grecilor şi a Sfântului Mormânt, unde Mânăstirea Văcăreşti era închinată, mai cu seamă că
în 1813, Vodă Caragea în hrisovul Mânăstirii zicea:
„Epitropii se îndatorează să trimeată ajutor la Sf. Mormânt, fără nici o scădere, chiar
când anii vor fi răi şi veniturile Mănăstirei nu vor ajunge.”
In timpul lui Nicolae Vodă Mavrocordat, atât Mânăstirea, cât şi palatul îi serveau, în afară
de loc de odihnă şi petrecere şi ca cetăţue întru apărarea sa în contra furiei boerilor români,
exasperaţi de jafurile grecilor din ţară, ce-i adusese pe pricopseală.
Pe vremuri, în aceasta cetăţue naturală, Prinţul Rempnin, în capul armatei ruse, bătu toata
oştirea turcească, iar la anul 1640, Sinan Paşa, care se afla la Isaccea, veni cu oastea, şi îşi
aşeză parte din tabăra sa în dealul Văcăreştilor, pe locul de mai târziu al Mănăstirei, pentru
ca prin vicleşug să prindă pe Matei Basarab din ordinul Sultanului Ibrahim I-iu.
În 1761,
Pentru Constantin Vodă
a afla mai multe, Mavrocordat,
inclusiv fiul
cum să controlezi ziditorului
cookie-urile, Mănăstirei,
uită-te aici: Politică la 28 Decembrie, dădu
cookie-uri
ordin Egumenului de la Sf. Sava să se mute la Mănăstirea Văcăreşti ca să lase încăperile,
de acolo, libere pentru şcoală. Închide și acceptă
Mănăstirea Văcăreşti, pe timpul groasnicilor focuri care mistuiau Bucureştii de la un capăt

la altul, era locul de refugiu al bieţilor locuitori, cari cu ce puteau strânge în grabă, veneau
de se adăposteau aici.
În 1848 şi 1861 mai servea şi de închisoare pentru oamenii politici, pentru ca mai târziu,
după cum vom vedea mai departe, să se transforme în temniţă.
Actualmente în biserica mare se slujeşte din două în două Duminici, precum şi în

sărbătorile Crăciunului şi a Paştelor, pentru deţinuţii Închisorii, de către Preotul Băjenaru
de la biserica Cărămidari, care este confesorul Penitenciarului. Corul este format din
deţinuţi. Tot aci se ţin şi conferinţe cu caracter moral şi religios.
În anti 1892-93 s’a făcut serviciul divin, pentru condamnaţi şi în Paraclisul Mănăstirii
(biserica cea mică).
Acum vre-o 15 ani s’au mai făcut reparaţiuni exterioare de consolidare a temeliei şi a părţii
de sus, precum şi a învelitorii, făcându-se şi trotuare de jur împrejur pentru a o feri de apa
ploilor şi a diferitelor intemperii.
Azi Mânăstirea este declarată Monument istoric, iar comisiunea, în anul 1928, a dat jos
unul din cele 4 turnuri ale bisericii celei mari, care ameninţa să cadă, făcând o învelitoare
provizorie, pâna la refacerea lui din nou.
Comunicaţia din centrul Bucureştiului până la Mănăstirea şi Închisoarea Văcăreşti se face

azi, fie cu tramvaiul electric până la podul de peste Dâmboviţa din faţa fabricei Lemaitre şi
de aci cu taximetre, fie direct cu taximetre cari circulă din Pieţele Sf. Gheorghe, Bibescu-
Vodă sau de la Palatul Justiţiei.
Când tramvaiul electric ce merge până la cimitirul Bellu, îşi va prelungi traseul, mijlocul
de locomoţiune atât cu închisoarea, cat şi cu ospiciul de Alienaţi şi cartierul Apărătorii
Patriei va fi mult uşurat, căci acea linie de tramvai va putea fi adusă până la sfarşitul Căei
Văcăreşti, punctul Mandravela, şi de aci scoborând în jos până în cheiul Dâmboviţei. Prin
acest circuit se va servi şi întreaga populaţiune a acestui cartier.
Acum să trecem şi să vedem şi Istoricul Închisorii Văcăreşti.
II
Închisoarea Văcăreşti
Închisoarea Văcăreşti este instalată în fosta Mânăstire cu acelaşi nume, a cărei fundare am
văzut ca s’a început la anul 1712 de către Nicolae Vodă Mavrocordat, în prima sa domnie
şi s’a terminat la anul 1722 în a doua a sa domnie.
In anul 1864, secularizându-se averile Mânăstireşti, iar unele Mânăstiri transformându-se

în închisori, arestaţii
Confidențialitate din temniţa
și cookie-uri: acest sitCapitalei, ce se afla
folosește cookie-uri. Dacăpe atunci
continui în curtea
să folosești acestbisericei Radu
sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
Vodă, se strămutară
Pentru cam
a afla mai multe, pe vremea
inclusiv alcătuirei
cum să controlezi Codului
cookie-urile, penal,
uită-te în Mânăstirea
aici: Politică cookie-uri Văcăreşti.
Încă din 1848 se arestau aci oamenii politici, iar din 1861 având o secţie specială pentru ei. Închide și acceptă
La 1865 s’a înfiinţat un atelier de cismărie unde arestaţii lucrau încălţăminte pentru Azilul
Elena Doamna şi alte instituţiuni care asta-zi este rămas pe seama arestaţilor.
De atunci şi până la anul 1864 s’au lucrat, cu arestaţii, cărămidă pentru clădirea zidurilor şi
etajelor la local, adăugându-se posterior şi alte clădiri în decursul anilor 1875-1885.
Cărămidăria mai funcţionează astăzi, la trebuinţă, în spatele Închisorii pe terenul ei
propriu.
În acest din urmă an 1884 s’a construit cazarma detaşamentului de pază, transformată apoi
în anul 1898 în secţiune de alienaţi, actualmente locuită de funcţionari.
În anul 1890 s’au înfiinţat băile. Atelierul de cartonat datează din 1874, iar în anul 1892 i
s’a construit local propriu înfiinţându-se şi un atelier de Tipografie. Tot atunci s’a construit
localul destinat locuinţelor personalului, etajul de sus al cancelariilor, grajdurile, şopronul.
În anul 1893 s’a făcut instalaţia rezervorului de apă în turnul clopotniţei, astăzi stricată,
unul nou făcându-se în 1928 în afara închisorii; pe terenul de cultură, cu o instalaţie de
pompă.
În 1894 s’au clădit: localul magaziei depozitului central de efecte, celulele, caloriferul
(care azi nu funcţionează), zidul înconjurător şi turelele de observaţie pentru santinele.
In 1896 s’a clădit cazarma de peste drum de închisoare şi cantina, de unde arestaţii îşi pot
îndulci hrana cu banii lor, care are şi în năuntru închisorii o cameră pentru desfacerea
mărfurilor.
În închisoare a existat mai de mult un atelier de rogojini şi până mai acum câţi-va ani, un
atelier de lucruri făcute din împletituri de paie concesionate firmei Littman, înființat în
anul 1901 şi care avea un atelier de coşuri, cufere şi alte lucruri confecţionate din nuele
împletite.
Mai există un atelier de ferărie şi altul de lemnărie, cari acuma serveşte numai pentru
trebuinţele acestei închisori, iar cel de lemnărie face şi diferite obiecte pe care deţinuţii le
desface şi la particulari.
Înainte vreme atelierul de ferărie servea la confecţionarea paturilor de fier individuale,

necesare pentru închisorile şi infirmeriile lor din ţară.
In anul 1900, Ministerul Domeniilor, a cedat 28 pogoane pământ situat în jurul închisorii,
care se cultiva cu arestaţii, pentru hrană. –Are de asemenea o florărie cu sera ei.
În acelaş an 1930 s’a înfiinţat şi serviciul Antropometric pentru condamnaţi şi în special

pentru cei recidivişti, prevăzut cu un aparat fotografic şi accesorii sistem Bertillon.
În 1903 se înfiinţase 12 lămpi pe stâlpi sistem Waschington azi însă cancelariile şi

localurile personalului sunt servite cu lumina electrică de la staţia de telegrafie fără fir,
instalată lângă închisoare, în schimbul terenului dat de aceasta pentru localurile staţiei, iar
închisoarea luminată cu petrol.
In 1912 familia Colonelului M. Ghica, a cărui soţie o fostă Văcărească, dă o serbare la

închisoare cu careși cookie-uri:
Confidențialitate ocaziuneacest donează mai cookie-uri.
sit folosește multe lucruri precum
Dacă continui şi o bibliotecă,
să folosești acest sit web,din
eșticare nu cu
de acord a utilizarea lor.
mai rămas decât un dulap ce se găseşte şi astăzi în altar.
Între 1915-1916 închisoarea de femei de la Plătăreşti a fost mutată la Văcăreşti ca apoi sa Închide și acceptă
fie din nou dusă la Plătăreşti până la mutarea ei definitivă la Mislea, rămânând la Văcăreşti
numai actuala secţie.
La începutul intrărei noastre în răsboiul din 1916, la Văcăreşti, au fost arestate toate
femeile cu moravuri uşoare şi de la varieteurile din Capitală, supuse statelor cu care eram
în răsboi.
Pe timpul ocupaţiunei Capitalei de către trupele inamice, Închisoarea Văcăreşti a avut un

comandant militar German, care a distrus o parte din arhiva veche ce i-a căzut sub mână.
Dupe răsboi, zidurile închisorei Văcăreşti, a avut în interiorul lor, ca arestaţi, diferiţi
bărbaţi politici, literaţi, gazetari şi alţii, în urma luptelor politice date pe chestiunea
Naţională.
În 1918 s’a înființat un atelier de olărie şi de fabricat sobe de teracotă, care face un
conmerţ destul de întins.
In anul 1928, prin desfiintarea gărzilor militare şi înfiinţarea Corpului de
Gardieni, la închisoarea Văcăreşti, a început şi funcţionează o şcoală model pentru

gardienii din toată Ţara sub conducerea directă a funcţionarilor superiori din Direcţiunea
G-lă a Închisorilor.
Tot în acest an s’a început ridicarea zidurilor despărţitoare din interior pe secţii.
Are un spital central cu toate instrumentele şi aparatele de chirurgie, instalate în fostul

Palat domnesc, deservit şi de o etuvă în curtea Închisorii, pentru deparasitare cu baie şi
spălătoarele necesare.
De asemenea un depozit central de medicamente cu o farmacie pentru toate Închisorile din

ţară.
Bucătăria şi spălătoria sunt instalate în vechile instalaţiuni ale Mănăstirei, de la capetele

zidului clopotniţei, în dreapta şi în stânga, demne de văzut prin vechimea lor şi prin acea ca
nu sunt prevăzute cu coşuri, ci cu furnale vechi sub cupole boltite şi crenelate.
Pentru pâinea deţinuţilor este instalată o Brutărie specială, în aşa zisa curtea personalului,
unde se fabrică zilnic cu deţinuţii.
Regimul Închisorii este mixt. Preveniţi separaţi de condamnaţi, cei condamnaţi corecţionali
putând să-şi facă osânda aci pană la maximum 5 ani de pedeapsă. Femeile prevenite cele
cu o condamnare pană la maximum 3 luni fac pedeapsa într’un local cu împrejmuire
separată, vechiul local al Stăreţiei, unde au şi un spital propriu şi un mic atelier, care însă
nu funcţionează regulat. Cele cu pedepse mai mari sunt trimise la Mislea.
Aceasta secţie a femeilor a fost într’un timp amenajată, pe timpul mişcărelor comuniste
socialiste, ca arest pentru aceştia, aci fiind arestaţi fruntaşii Cristescu, Moscovici, Gherea,
Cruceanu şi altii.
Minorii de asemenea sunt separaţi precum trecătorii şi zilaşii, cari au secţii aparte.
Închisoarea Văcăreşti, este o închisoare centrală şi de triaj pentru toate Închisorile din
Ţara.
AstaPentru
esteaaproape tot ce
afla mai multe, a rămas
inclusiv din
cum să vestitacookie-urile,
controlezi Mănăstire a Domnului
uită-te aici: PoliticăFanariot,
cookie-uri transformată
astă-zi în închisoare şi servind tot ca locaş de rugăciune şi pocăinţă dacă nu pentru drept
credincioşii în scopul cărora s’a clădit, dar cel puţin pentru alinarea sufletelor amărâte ale Închide și acceptă
deţinuţilor ca, în liniştea şi sfinţenia trecutului ei, să se poată reculege.
LISTA[10]
de
Directorii Închisorii Văcăreşti
dela
1868-1929
1). lonescu Savu

2 Iulie 1868 – 9 Octombrie 1868
2). Enescu Alexandru

22 Noembrie 1868
3). Angelescu D. loan

4). Stefănescu Anton
13Politică
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: August 1884 – 31 iulie 1889
cookie-uri
5). Panaitescu Ştefan Închide și acceptă

1 August 1889 – 25 Noembrie 1889
6). Dumitrescu Alecu 25 Noembrie 1889 – 5 Septembrie 1891
7). Macri Alexandru

5 Septembrie 1891 – 15 Septembrie 1892
8). Holţman L.
15 Septembrie 1892 – 12 Ianuarie 1894
9). Grindeanu V.
8 Decembrie 1893 – 2 Aprilie 1894
10). Făgărăşanu N.
12 Ianuarie 1894 – 13 Martie 1895
11). Tălăngescu M.
13 Martie 1895
12). Alexandrescu Al. G.

14 Iunie 1895 – 1 Decembrie 1895
13). Gogulescu Al.

1 Decembrie 1865[11] – 29 Noembrie 1896
14). Donescu I.
25 Noembrie 1896 – 27 Februarie 1901
15). Titus Cararogne

16). Donescu I.
15 Septembrie 1906
17). Cavaroc I. T.
4 Martie 1910 – 30 Octombrie 1910
18). Donescu Ion

9 Decembrie 1910
19). Teodorescu Ion

5 Februarie 1916
20). Popescu D.
18 Ianuarie 1917
21). Vasilescu Gh.

22 Decembrie 1918 – 11 Februarie 1919
22). Stănescu Mih.

11 Februarie 1919 – 29 Decembrie 1919
23). Teodorescu Ion

29 Decembrie 1919 – 1 Octombrie 1920
24).Pentru
Teofanide D.multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
a afla mai
1 Octombrie 1920
25). Duţescu Victor
5 Septembrie 1923
26). Mihail Gheorghe

1 August 1924
27). Coroiu Petre

1 Octombrie 1925
28). Cristescu Al.

1 Octombrie 1925 (Director ajutător)
29). Stănescu Mihail

1 Aprilie 1926
30). Marcian Gh.

6 Octombrie 1927 (Director delegat)
31). Antonescu Em.

12 Decembrie 1927 (Director delegat)
32). lonescu Nic. Maior

1 Martie 1928 – 15 Februarie 1929
33). Panaidor D.
15 Februarie 1929 (Director delegat)
[1] Mavrocordat
[2] Îndemn, îmboldire
[3] 1712
[4] Răscoale, revolte
[5] Netrecând
[6] 1719
[7] și
[8] 1722
[9] Egunem al Mânăstirei al cărui mormânt este în pridvorul bisericei.
[10] După datele serviciului personalului din Direcţiunea G-lă a Închisorilor.
[11] 1895
Evaluează
Pentruasta:
a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
1 Vote
Share this:
 Facebook 22
Apreciază
Fii primul care apreciază asta.
Categorii:Educație, Istorie, Religie, Tradiţie Etichete:inchisoarea, istoria, manastirea,
vacaresti
Comentarii (0) Trackbacks (0) Lasă un comentariu Trackback
1. Niciun comentariu până acum.
1. No trackbacks yet.
Lasă un răspuns
Introdu aici comentariul tău...
Noua Dreaptă nu este şi NU va fi niciodată partid politic Fructe benefice pentru organism
şi asemănarea acestora cu anumite organe
RSS feed
Abonați-vă la Flamura Verde
Alătură-te altor 28 de urmăritori
Introdu adresa ta de email
Ma abonez!
Caută
Bloguri
Noua Dreaptă
Tudor Ionescu
Legături
Magazin
Naţionalist
Mihai
Nechita
Oină
Media
Altermedia
Napoca
News
Personalităţi
Avram
Iancu
Corneliu Zelea Codreanu
Horia
Sima
Mihai
Eminescu
Petre
Ţuţea
Radu
Gyr
Arhive
iunie 2017
noiembrie 2014
iunie 2014
iunie 2013
februarie 2013
ianuarie 2013
septembrie 2012
iulie 2012
aprilie 2012
martie 2012
februarie 2012
ianuarie 2012
decembrie 2011
noiembrie 2011
octombrie 2011
septembrie 2011
august 2011
iulie 2011
iunie 2011
mai 2011
aprilie 2011
martie 2011
Abonați-vă
RSS - Articole
Flux necunoscut
A apărut o eroare; probabil fluxul nu
funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Blogul lui Mihai Rapcea

Geshe
Pentru a aflaThubten
mai multe, Sherab in Bucuresti
inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
Supremaţia lui Dumnezeu
Întrebarea Închide și acceptă
Workshop mindfulness în Bucureşti –
Duminică 21.10.2018 între orele 16:00 –
18:00
Lansarea cărţilor maestrului Khentrul
Rinpoche la evenimentul Body, Mind &
Spirit -ediţia Octombrie 2018
Seminar de Kriya Yoga
SEMINAR DREAM YOGA Bucuresti –
23-25 NOIEMBRIE
Articole recente
Radu Gyr pus la zid de institutul Elie
Wiesel și primăria Cluj
România nu-i Sodoma
Despre Anastasia Popescu – cea care a
reînviat religia în școli dupa 1989
Rezumatul ultimelor 30 de zile pe frontul
impotriva gazelor de sist arata urmatoarele
Iubitul şi multpătimitorul nostru Părinte
Justin a trecut la Domnul!
Comemorarea ”Sfântului Închisorilor” –
Valeriu Gafencu (foto-video)
Și evreii greșesc, nu-i așa?
Managementul carierei
CINE ESTE VICTOR PONTA ? PE CINE
ADUCE PONTA LA GUVERNARE ?
Opriți atrocitățile împotriva deținuților
politici palestinieni din
închisorile israeliene!
Abuzuri STALINISTE îndreptate împotriva
naţionaliştilor români din Basarabia
Banc
Povestea ceșcuței – părintele Arsenie Boca
Un documetar despre spaţiul în care trăim
şi despre poporul nostru ce trebuie văzut
Evreii din România nu sunt evrei autentici
Nişte bancuri
Boleroul lui Ravel cântat pe neaşteptate în
gara din Copenhaga
Festival coral în Sfântu Gheorghe
Documentar despre 11 septembrie
Participarea la vot
Alte fațade de blocuri, unele mai
năstrușnice decât altele
Bancuri
Documentar despre ”Experimentul Pitești”
Povestea Sionismului
Un documentar despre Horia Sima
40 de sfaturi împotriva îmbătrânirii
Acțiune deșideszăpezire
Confidențialitate cookie-uri: acestînsitjudețul
folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
Buzău
Pentru a afla(Video)
mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
Răzbunarea vecinului invidios
Ce vrea iPhone să facă la Închide și acceptă
următoarea generație
Povestea sovietelor
Categorii
Amuzant (52)
Anti-semitism (2)
Anunțuri (50)
Închisori comuniste (4)
Basarabia (9)
Biserici (1)
Chișinău (2)
Comunicat de presă (2)
Comunism (9)
Conspirații (16)
Corupţie (14)
Credință (16)
Crime (1)
Culinar (1)
Cultură (3)
Dan Tănasă (1)
Deszăpezire (1)
Educație (7)
Eminescian (1)
Evrei (4)
Ezoterism (1)
Familie (3)
Francmasonerie (4)
Google (1)
Holocaust (2)
Homosexuali (12)
Horia Sima (1)
Infracţionalitate (2)
Internațional (13)
Internet (1)
Invidie (1)
iPhone (1)
Iredentism (12)
Istorie (45)
Jidani (2)
Justiție (4)
Legionari (1)
Literatură (1)
Maghiari (3)
Masonerie (1)
Mișcarea Legionară (4)
Monarhie (1)
Monumente (1)
Muncă patriotică (1)
Muzică (5)
National (30)
Natură (1) și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
Confidențialitate
Naţionalism
Pentru (4) inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
a afla mai multe,
Ortodox (30)
Patrimoniu (1) Închide și acceptă
Poezie (3)
Politica (22)
Psihozele maselor (11)

Părintele Justin (2)
Rețete (1)
Religie (5)
Roşia Montană (1)
Răzbunare (1)
Separatism maghiar (16)
Social (13)
Sănătate (10)
Tehnologie (4)
Terorism (1)
Tradiţie (8)
Uncategorized (4)
UNESCO (1)
Urbanism (1)
Vaccinarea obligatorie (2)
Ştiinţă (7)
Ţigani (4)
Cele mai apreciate articole

Sus
Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

Istoria Mânăstirii Şi Închisorii Văcăreşti - Flamura Verde

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Mânăstirii Şi Închisorii Văcăreşti - Flamura Verde

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/29/2018 Istoria Mânăstirii şi Închisorii Văcăreşti | flamura verde

Type text to search here...

MÂNĂSTIREI ŞI ÎNCHISORII CENTRALE

ALEXANDRU AL. FALCOIANU

tip. Legătoria Închisorii Centrale ,Văcăreşti.

MÂNĂSTIREI ŞI ÎNCHISORII CENTRALE

ALEXANDRU AL. FALCOIANU

Mănunchiului de prieteni ce mi-a mai rămas

Cetind, răscetind; precum şi reîmprospătându-mi cunoştinţele căpătate, pe lângă alte

1929 Alex. Al Falcoianu

Vederea din exterior a ÎNCHISORII CENTRALE şi MÂNĂSTIREI VĂCĂREŞTI

La marginea Bucureștiului, unde se sfârșește calea Văcărești, cam la 2 km. de podul de

După spusele bătrânilor Mânăstirea, în vechime, era înconjurata de păduri seculare și de

Mânăstirea și palatul Domnesc au servit ca Conac, ca întâiul locaș, în care Domnii

Iată şi fragmentul de Arbore Genealogic al lui Nicolae Vodă Mavrocordat:

6) Scarlat, fiul lui Vodă Nicolae din 1-a căsătorie.

7) Constantin Voevodă, fiul lui Vodă Nicolae din a 2-a căsătorie.

8) Smaranda Doamna, prima soție a lui Const. Nicol. Mavrocordat.

9) loan Voevodă, fiul lui Vodă Nicolae din a 2-a căsătorie.

10) Alexandru Voevodă, tânăr, fiul lui loan Vodă Mavrocordat.

11) Maria Doamna, 1-a soție a lui Ioan Vodă.

12)Toma Voevodă, copil.

Pe stanga: Închide și acceptă

1) Maria sa Exaporitul Alexandru, tatăl lui Vodă Nicolae Mavrocordat.

2) Mamona Sultana, soția Exaporitului Alexandru.

3) Un Arhierereu (fără nume.)

4) Dionisie. Patriarhul Ierusalimului.

Văzându-te, pe tine, o morminte! mă îngrozesc în faţa ta caci adăpostești înăuntru pe

1730 în ziua a treia a curentei luni Decembrie.

„† Constandin Cantacuzin Voevod 1684”

lângă al lui Iov.

Apoi se mai află:

Un Sfeșnic frumos sculptat şi poleit cu șapte lumini, reprezentând cele 7 daruri.

O Cruce de lemn (uzată) reprezentând răstignirea Mântuitorului;

O Evanghelie îmbrăcată în pluş roşu şi ferecată în argint;

Un Chivot de argint în care se găseşte o cutie mică dreptunghiulară, pentru Sfânta

Discosul şi Steluța cu inscripția:

,,Iov Văcăreşteanu 1853”

„Arhidiacon al Sfântului Mormânt, Egumenul acestei Sfinte Mănăstiri Văcăreşti.

Adormit întru Domnul la 8 Mai 1856”

1756 Noembrie 18„

1775 Mai 2„.

Pe partea dreapta a bisericii, pe zidul exterior, la Spate, în dreptul altarului, se află un

fii lui Nicolae Vodă Mavrocordat.”

„Constandin Nicolae Alexandru Voevod, fiul lui Nicolae Vodă.

Doamna Ecaterina, a doua a sa soţie.

lată pisania paraclisului:

Destinul smulgându-l din viaţă, i-a stăvilit dorinţa.

construit acest isvor frumos curgător.

1846 Iulie 20.”

După zidirea Mănăstirei, Nicolae Vodă Mavrocordat a început să o înzestreze cu bogăţii

An cu an îngrămădea şi dăruia Mănăstirii şi Egumenilor greci, ce-i pusese în capul ei,

În contra acestor Egumeni şi a Fanarioţilor, boerii români au dus lupte înverşunate, şi în

Mănăstirea Văcăreşti, pe timpul groasnicilor focuri care mistuiau Bucureştii de la un capăt

Actualmente în biserica mare se slujeşte din două în două Duminici, precum şi în

Comunicaţia din centrul Bucureştiului până la Mănăstirea şi Închisoarea Văcăreşti se face

Acum să trecem şi să vedem şi Istoricul Închisorii Văcăreşti.

In anul 1864, secularizându-se averile Mânăstireşti, iar unele Mânăstiri transformându-se

Înainte vreme atelierul de ferărie servea la confecţionarea paturilor de fier individuale,

În acelaş an 1930 s’a înfiinţat şi serviciul Antropometric pentru condamnaţi şi în special

În 1903 se înfiinţase 12 lămpi pe stâlpi sistem Waschington azi însă cancelariile şi

In 1912 familia Colonelului M. Ghica, a cărui soţie o fostă Văcărească, dă o serbare la