Bătrâneţea este o boală naturală” (Aristotel)

Aspecte psiho-sociale ale îmbătrânirii:

Memoria este mai mult afectata de varsta si afecteaza functionarea cotidiana a

varstnicilor, dar atingerile nu sunt omogene. Chestionarele si acuzele coreleaza cu
depresia persoanei examinate. Viteza de memorare, incordare si interferenta a
noilor informatii diminueaza, precum si strategiile. Ca si in cazul memoriei, nu toate
ariile inteligentei sunt afectate. Intelepciunea, dupa Ana Muntean, este o "intuitie
exceptionala a naturii umane, a vietii, o judecata corecta asupra desfasurarii
evenimentelor, capacitatea de a fa sfaturi folositoare si de a face comentarii corecte
si detasate asupra dificultatilor vietii. Intelepciunea tine de maturitate, de
integrarea si stapanirea aspectelor emotionale si de experienta, desigur,
intelepciunea presupune si prezervarea abilitatilor de procesare a informatiei". 
S-a constatat ca antrenamentele pot mentine performantele inteligentei, mai ales
daca ne referim la specificul profesional al persoanelor varstnice. De asemenea,
nivelul educatiei, preocuparilor intelectuale, operarea cu tehnica moderna pot
facilita mentinerea performantelor intelectuale. La persoanele varstnice, operatiile
formale devin mai dificile, iar adoptarea deciziilor se bazeaza mai mult pe ceea ce
stiu deja, necautand prea multe informatii. Devenind experte in anumite domenii,
persoanele in varsta compenseaza declinul intelectual din alte domenii, precizeaza
Ana Muntean. Personalitatea. Dupa unii autori si studii, trasaturile de personalitate
raman aproximativ constante intre 20-90 ani. Alte studii arata schimbari legate de:
angajarea in sarcini cognitive, increderea in sine, afectivitatea in relatia cu ceilalti,
dar personalitatea se schimba doar in legatura cu anumite situatii specifice. Exista
autori care sustin ca schimbarile de personalitate apar atunci cand indivizii au
nevoie de ele si sunt interesati sa le realizeze. Cavanaugh, Blanchard - Fields,
2002, enumera cele sase aspecte ale bunastarii: stima de sine, relatiile pozitive cu
ceilalti, autonomia, stapanirea mediului, existenta unor scopuri in viata si
dezvoltarea personala. Se poate spune, asadar, ca batranii tind sa isi vada trecutul
intr-o lumina mai buna decat tinerii si devin mai ingaduitori in evaluarea idealului
de viata. Un sprijin important al persoanelor varstnice, in unele culturi este religia. 
Schimbari in contextul social*. Identitatea omului este mult influentata de
profesia / ocupatia pe care o are, de aceea pensionarea produce o criza.
Pensionarea ar trebui sa se faca in functie de starea de sanatate a individului,
statutul financiar si atitudinea fata de pensionare. Rolul de bunici este o alta sursa
de identitate, dar este jucat diferit. Alte evenimente, uneori traumatice, sunt
vaduvia, divortul si recasatorirea cu parteneri mai tineri sau mult mai varstnici.
Toate cercetarile demonstreaza ca barbatii au mai multe oportunitati de
recasatorire, decat femeile. Teama de boala sau de moarte tinde sa fie foarte
accentuata si sa blocheze manifestarile mai active care ar fi in folosul lor.
Cercetarile de psihologia batranetii sunt orientate cu precadere catre usurarea vietii
varstnicilor. Multe cercetari sustin si fundamenteaza existenta sociala a varstei a
treia, precum si munca in echipa a specialistilor. Ştiind că despre psihologia îmbătrânirii
se mai pot spune încă multe lucruri, ne oprim aici cu speranţa că am înţeles căt de important
este a adăuga”viaţă anilor, mai mult decât a adăuga ani vieţii”(Moore) prin angajarea anturajului
familial în acţiuni terapeutice, prin informarea corectă a familiei cu privire la modificărilor
psihologice ale vârstnicului, modificări ce survin în mod natural în viaţa fiecărui OM.