ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Proiect la disciplina Managementul Serviciilor

Lucrare aplicativă privind creșterea eficienței serviciilor prin reabilitare și
modernizare

Profesor coordonator: Sebastian Munteanu

Student: Enache Mirela Liliana Ramona
Anul III, Seria A, Grupa 151

București,

2020
 Cuprins

Cuprins.......................................................................................................................................2
Conspect – Capitolul 1 și 2.......................................................................................................4
3. Reabilitarea și modernizarea sistemului public de alimentare cu apă și.....................9
de canalizare din municipiul Moreni......................................................................................9
3.1. Oportunitatea și obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare și dezvoltare
a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni.........9
3.2. Fundamentarea investițiilor necesare pentru reabilitarea și modernizarea
sistemului de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni......................12
3.3. Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de
alimentare cu apă și de canalizare.....................................................................................18
3.3.1. Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare...................18
3.3.2. Eșalonarea investițiilor.....................................................................................20
3.4. Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienței economice a reabilitării
și modernizării sistemului de alimentare cu apă și de canalizare...................................21
4. Eficiența reabilitării și modernizării sistemului public de alimentare cu apă și de
canalizare din Municipiul Moreni.........................................................................................26
4.1. Indicatori de bază pentru evaluarea eficienței proiectelor de reabilitare și
modernizare.........................................................................................................................27
4.2. Indicatori de performanță specifici serviciului de alimentare cu apă și de
canalizare.............................................................................................................................43
4.3. Indicatori de bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare și
modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare....................47
Anexă: Analiza fluxului de venituri si costuri pentru modernizarea sistemului de
alimentare cu apă si de canalizare din Municipiul Moreni.................................................56

2
 Varianta individuală

S=1
N = 151
n = 24
Unde:
S = Numărul seriei
N = Numărul grupei
n = Numărul studentului de pe foaia de prezență oficială

Nr.
Specificație Valoare (Euro)
Crt.
1 Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 14.318
2 Cost pentru modernizarea rețelei de apă potabilă a Municipiului Moreni 996.765
3 Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în stația de epurare Moreni 3.730
4 Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuințe 41.239
5 Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 97.587
6 Costuri pentru demontare, remontare și management 162.550
7 Costuri pentru proiectare și inginerie 35.561
8 Costul altor lucrări din perioada de proiectare 2.415
9 Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiției 64.898
 
10 Cheltuieli anuale de exploatare în primul an de realizare a investiției 19.463
11 Cheltuieli anuale de exploatare în cel de-al doilea an de realizare a investiției 14.385
12 Cheltuieli anuale de exploatare în perioada de funcționare după modernizare 30.504
 
13 Venituri anuale în primul an de realizare a investiției 124.468
14 Venituri anuale în cel de-al doilea an de realizare a investiției 121.647
15 Venituri anuale în perioada de funcționare după modernizare 247.177

Conspect – Capitolul 1 și 2

3
Potrivit legislaţiei actuale, infrastructura aferentă serviciilor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare aparţine domeniului public al cărui proprietar este autoritatea publică locală.
Responsabilitatea asupra funcţionării serviciului public, precum şi asupra efectuării de
investiţii revine autorităţii publice locale. Funcţionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare se face în baza unei legislaţii specifice sub monitorizarea AutorităţiiNaţionale de
Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală şi a Ministerului Sănătăţii, prin
Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

Administrarea serviciului poate fi „directă“ (compartiment în cadrul primăriei localităţii) sau

„indirectă“. În cazul administrării indirecte, bunurile care aparţin sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare sunt încredinţate spre administrare unei companii. Serviciile
publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt asigurate de
societatea comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa” S.A. (S.C.
G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.).

Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C.

G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe
acţiuni. Sediul societăţii este în România, localitatea Târgovişte, judeţulDâmboviţa. Societatea
are sucursale, filiale,reprezentanţe, agenţii situate în alte localităţi din judeţulDâmboviţa:
Moreni, Fieni, Pucioasa şi Titu.

În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi Transport Dâmboviţa S.A.,

în anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi
Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi canal au trecut în
patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului JudeţeanDâmboviţa. Acestea au încheiat
contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru activităţile respective.

Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului Local
Moreni, pentru exploatare şifuncţionare fiind încheiat un contract de concesiune cu societatea
comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.

Sistemul public de alimentare cu apă potabilă reprezintă ansamblul construcţiilorşi terenurilor,

instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionaleşi dotărilor specifice, prin care se
realizează serviciul public de alimentare cu apă potabilă. Sistemul public de alimentare cu apă
potabilă include următoarele componente:captări;aducţiuni;staţii de tratare a apei brute;staţii

4
de pompare, cu sau fără hidrofor;rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile;reţele de
distribuţie;branşamente până la punctul de delimitare.

Reţeaua publică de alimentare cu apă este o parte a sistemului de alimentare cu apă alcătuită
din reţeaua de conducte, armături şiconstrucţii anexe, care asigură distribuţia apei potabile la
doi sau mai mulţi utilizatori independenţi.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500 locuitori, se

realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:

1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana, judeţul Prahova.
municipiul Moreni este racordat la această sursă printr-o conductă de aducţiune cu o
lungime de 17,3 km. Apa este înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de
5000 mc (2 x 2500 mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa este
distribuită gravitaţional spre consumatorii din Municipiul Moreni. Această sursă
asigură 90% din necesarul de apă al municipiului, iar calitatea apei este foarte bună;
2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime (peste 70 m),
amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa extrasă este pompată spre
Municipiul Moreni printr-o conductă din oţel cu o lungime de 7,4 km.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni are următoarele caracteristici

tehnice:

 asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţiamunicipiului Moreni;

 asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
 staţiile de pompare şireţelele sunt uzate fizic şi moral (multe componente au timpul de
viaţă expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente
din punct de vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc
apă, adică dublu comparativ cu sistemele moderne);
 starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate la 43%;
 pierderile de apă din conducte şiţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a
terenurilor în zonele locuite;
 nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru
consumatorii casnici;

5
  apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic legislaţiei în
vigoare.

Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilorşi terenurilor aferente,

instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionaleşi dotărilor specifice, prin care se
realizează serviciul public de canalizare. Sistemul public de canalizare cuprinde următoarele
componente:

 racorduri de canalizare de la punctul de delimitare;

 reţele de canalizare;
 staţii de pompare a apelor uzate;
 staţii de epurare;
 colectoare de evacuare spre emisar;
 guri de vărsare în emisar;
 depozite de nămol deshidratat.

Scopul principal al societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi

Dâmboviţa S.A. este să asigure populaţieişiagenţilor economici calitatea serviciilor de
distribuţie a apei potabile şi de canalizare, precum şieficienţa acestor servicii, securitatea lor,
tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.

Activităţileorganizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa fel încât să permită

asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor precizate în directivele Uniunii
Europene. Totodată, societatea trebuie să asigure îmbunătăţireacalităţii mediului prin
utilizarea raţională a resurselor de apă şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apă şi
a consumurilor energetice, reducerea consumurilor specifice de apă potabilă prin contorizarea
tuturor branşamentelor utilizatorilor.

Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie de funcţionare, respectiv

continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prinrespectarea reglementărilor
specifice din domeniul gospodăririi apelor şiprotecţiei mediului.

Din analiza prestării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni
de către societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa

6
S.A. se pot desprinde principalele puncte forte, slabe, oportunităţişiameninţări, după cum
urmează:

Analiză SWOT

Puncte forte Puncte slabe

  suficiente rezerve de apă, debite mari la  operarea cu reţeleşiinstalaţii învechite;
sursele existente de apă (capacitatea de  ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce
a transporta cantităţi foarte mari de se caracterizează prin ape mari primăvara
apă); datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară
 alimentarea cu apă potabilă este provocate de ploile ce au un caracter
continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe torenţial, nivelul record fiind atins în anul
săptămână); 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de
 contorizarea consumatorilor este de 2,60 mc/s;
90% pentru societăţile comerciale şi de  instalaţii supradimensionate ce duc la
47% pentru consumatorii casnici; creşterea costurilor specifice;
 există personal calificat pentru serviciile  lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a
de alimentare cu apă potabilă şi de calităţii serviciilor prestate cu servicii
canalizare; similare din alte zone ale ţării;lipsa unor
 deschiderea autorităţilor de instrumente de măsură la nivelul
administraţie publică locală şijudeţeană consumatorilor existenţi (restul de 10%
pentru atragerea de fonduri necesare societăţi comerciale şi 53% consumatori
reabilitării şi modernizării infrastructurii casnici care nu sunt contorizaţi) şi a
sectorului de apă şi canalizare; echipamentelor de automatizare pentru
 sistemul public de alimentare cu apă şi monitorizare şi control în timp real al
de canalizare din municipiul Moreni proceselor tehnologice;
asigură apa potabilă şi epurarea apelor  costul ridicat al materialelor necesare
uzate la parametrii de calitate prevăzuţi pentru reparaţiile curente şi capitale;
de actele normative în vigoare;  dificultăţi în reducerea consumurilor
 creşterea încrederii populaţiei în tehnologice şi a pierderilor de apă;
serviciile prestate de S.C. G.C.L.T.  promovarea scăzută a investiţiilor în
S.A.; infrastructură;
 sprijin al guvernului, prin măsuri  diferenţe de nivel între zonele inferioare şi
economice şi legislative, pentru zonele superioare ale oraşului4, fapt care

7
 dezvoltarea serviciilor de alimentare cu creează dificultăţi în alimentarea cu apă şi
apă şi de canalizare (atât din punct de racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor
vedere cantitativ, cât şi calitativ); consumatorilor;
 folosirea pe scară redusă a substanţelor  finanţare redusă în domeniul cercetării şi
chimice în agricultură, ceea ce conduce dezvoltării;
la reducerea poluării surselor subterane  cooperare redusă între sectorul academic,
de apă; instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi
 existenţaorganizaţiilornon- operatorii de apă/canal, ceea ce conduce la
guvernamentale interesate în domeniul un transfer redus de tehnologie şiinovaţii în
serviciilor prestate către cetăţeni. sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi
de canalizare.

Oportunități Amenințări
 posibilitatea de a obţine  întârzierea plăţii serviciilor prestate;
granturi/cofinanţări de la Uniunea  scăderea consumului de apă potabilă;
Europeană pentru reabilitarea sistemelor  în sezonul de iarnă, marile cantităţi de
de alimentare cu apă potabilă şi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul
canalizare; intervenţiilor programate/neprogramate la
 armonizarea legislaţiei privind apa şi sistemele de alimentare cu apă şi de
mediul cu directivele Uniunii Europene; canalizare;
 relansarea economică a zonei cu  poluarea mediului prin exfiltraţii;
implicaţii directe asupra creşteri  slaba securizare a instalaţiilor;
numărului de consumatori;  interferenţe externe negative, cum ar fi
 dezvoltarea sectorului tehnologiei întreruperile de curent electric;
informaţieişicomunicaţiilor cu impact  migraţia tineretului din municipiul Moreni
puternic asupra transferului de date către alte oraşe din ţarăşi străinătate, unde
necesar pentru calculul şi compararea pot găsi mai uşor un loc de muncă.
indicatorilor de performanţă;
 interes sporit din partea autorităţilor
locale pentru promovarea
parteneriatelor publice/private în
domeniul protecţiei mediului.

8
Necesitatea asigurării calităţii serviciilor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, a
îmbunătăţiriicalităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciilor, a reducerii pierderilor de
apă şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea
unor lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.

3. Reabilitareașimodernizareasistemului public de alimentare cu apăși

de canalizare din municipiulMoreni
3.1. Oportunitateașiobiectivelelucrărilor de reabilitare,
modernizareșidezvoltare a sistemului public de alimentare cu apăși de
canalizare din municipiulMoreni

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut numeroase

defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante, cum ar fi:
staţii de tratare a apei, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei
potabile, reţele de distribuţiebranşamente până la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea,
reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare constituie una
dintre opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale G.C.L.T.Dâmboviţa S.A., având
în vedere impactul asupra competitivităţii serviciilor şieficienţei acestora.

Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni rezultă în principal din
următoarele considerente:

 soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;

 în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut
deficienţe care au determinat o eficienţăşi calitate scăzute ale prestării serviciilor;
 echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte de 1985, într-
o perioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea
echipamentelor;
 datorită saltului tehnologic din ultima perioadă, piesele de schimb pentru o serie de
echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri
ridicate;

9
 acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se
derulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de
uzură fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din
funcţiune a unor echipamente şiinstalaţii, generând în timp costuri de exploatare
şiîntreţinereproporţional mai mari.

Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea în considerare a

următoarelor elemente:

- prin extinderea reţelei de distribuţiea apei potabile se va obţinecreşterea numărului de ore

de funcţionareşi de clienţiserviţi;
- îmbunătăţireaperformanţelor energetice ale staţiilor de pompare şiinstalaţiilor anexe va
conduce la creşterea randamentului;
- după realizarea lucrărilor de modernizare, se va reduce numărul personalului de
exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de
tratare a apei brute, ale staţiilor de pompare şiinstalaţiilor anexe, se vor înlocui
echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie,
control şi diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală
cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.

Strategia de creştere a calităţiiproducţieişi serviciilorsocietăţii comerciale G.C.L.T.

Dâmboviţa S.A. are în vedere, în principal, realizarea următoarelor obiective:

1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

2. creştereafiabilităţii echipamentelorşi implicit, a coeficientului de disponibilitate a
sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului
şiinstalaţiilor auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de
ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţeleşi pe branşamentele interioare şi reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al
contorizării tuturor branşamentelor utilizatorilor;

10
 6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare
de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi
un sistem adecvat de întreţinereşireparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia
prin stimularea soluţiilor performante, a iniţiativeişiinovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţireacalităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor
naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor
Uniunii Europene.

În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de studii tehnico-

economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului

public de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni
Tabelul 3.1

11
În tabelul 3.1 sunt centralizați principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de
reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din
municipiul Moreni.

3.2. Fundamentareainvestițiilornecesarepentrureabilitareașimodernizareasiste
mului de alimentare cu apăși de canalizaredin municipiulMoreni

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de
potenţialul financiar al societăţii.

În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi canalizare, societatea va avea

responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării
sistemelor în condiţii de siguranţăşi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest
sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind
de la un plan director şiţinând seama de ciclurile procesului bugetar.

În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare se includ:

- costurile eliminării sursei de apă Podei;

- costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
- costurile contorizării apei la blocurile de locuinţeşi la consumatorii casnici;
- costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă a
municipiului Moreni;
- costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
- costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de
apă a municipiului Moreni;
- costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării
acestora.

12
 În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se
regăsesc în tabelul 3.2.

Costurile aferente lucrărilor de modernizare și reabilitare a echipamentelor din

sistemul de alimentare cu apă și de canalizare

Nr. Cost total

Specificație
Crt. (Euro)
1 Cost pentrueliminareasursei de apăPodei 14.318
2 Cost pentrumodernizarearețelei de apăpotabilă a MunicipiuluiMoreni 996.765
3 Cost pentruînlocuireapompeloruzateînstația de epurareMoreni 3.730
4 Cost pentrucontorizareaapeipotabile la blocurile de locuințe 41.248
5 Cost pentrucontorizareaapeipotabile la consumatoriicasnici 97.587
6 Cost total pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor 1.153.648
Tabelul 3.2

Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi efectuate implică un cost

de 162.550 €, având următoarea structură (Tabelul 3.1):

- 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;

- 70,59% pentru conductele de aducţiune;
- 17,65% pentru pompe.

Pentru activitățile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din valoarea totală a
activităților de demontare, remontare și management, iar pentru activitățile de management se
consideră o valoare de cca. 20% din valoarea totală a activităților de demontare, remontare și
management.

13
 iC
lș
c
d
s
tru
g
n
a
e
p
m
o
îz
v
,ț
Figura 3.1 Structura costului pentru activitățile de demontare, remontare și management

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru rezervoarele în

care se înmagazinează apa se calculează astfel:

C rezervoare = 11,76 % * 162.550 = 19.115,88 ≈ 19.116 €, din care:

C montaj rezervoare = 80% * 19.116 = 15.293 €

C management rezervoare = 20% * 19.116 = 3.823 €

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru rezervoarele în care

se înmagazinează apa este de 19.116 €, din care activitățile de montaj au valoarea de 15.293
€, iar managementul, asistența tehnică, inclusiv plata personalului de supraveghere au
valoarea de 3.823 €.

14
Costul pentru activitățile de demontare, remontare și managementpentru conductele de
aducțiune se calculează astfel:

C conducte = 70.59% * 162.550 € = 114.744,02 € ≈ 114.744 €

C montaj conducte = 80% * 114.744 € = 91.795 €

C management conducte = 20% * 114.744 € = 22.949 €

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru conductele de

aducțiune este de 114.744 €, din care activitățile de montaj au valoarea de 91.795 €, iar
managementul, asistența tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de
22.949 €.

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru pompe se

calculează astfel:

C pompe = 17,65% * 162.550 € = 28.689,98 € ≈ 28.690 €

C montaj pompe = 80% * 28.690 € = 22.952 €

C management pompe = 20% * 28.690 € = 5.738 €

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru pompe este de

28.690 €, din care activitățile de montaj au valoarea de 22.952 €, iar managementul, asistența
tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 5.738 €.

Valoarea totală a lucrărilor de montaj și management pentru modernizarea sistemului de

alimentare cu apă și de canalizare este prezentată în tabelul 3.3.

15
 Costuri pentru demontare, rempontare și management

Nr. Specificație Cost al lucrarilor

Crt. (Euro)
1. Montaj - total, din care: 130.040
1.1. pentrurezervoare de inmagazinareaapei 15.293
1.2. pentruconducte de aductiune 91.795
1.3. pentrupompe 22.952
2. Management – total, din care: 32.510
2.1. pentrurezervoare de inmagazinareaapei 3.823
2.2. pentruconducte de aductiune 22.949
2.3. pentrupompe 5.738
3. Total 162.550
Tabelul 3.3

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:

- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea
funcţionării echipamentelor şiinstalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea
condiţiilor termice şi dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de reabilitare
şi modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şiinstalaţii;
- manuale de exploatare şiîntreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la
amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune,
teste de garanţieşi teste finale) etc.

Având în vedere experienţaspecialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor lucrări

similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de
35.501 €.

16
Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare, remontare şi
management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA
TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul 3.4.

Investiția totală pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și

de canalizare din Municipiul Moreni

Nr. Investiţie totală

Specificație
Crt. (Euro)
1. Costuri pentru proiectare și inginerie 35.561
2. Cost pentru activitati de management 32.510
3. Costul altor lucrări din perioada de proiectare 2.415
4. Total cost in perioada de proiectare (1+2+3) 70.486
5. Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1.153.648
6. Cost montaj echipamente 130.040
7. Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiției 64.898
8. Total cost in perioada de realizare a investitiei 1.348.586
(5+6+7)
9. Total investitie(4+8) 1.419.072
Tabelul 3.4

Efortul investiţional total este de 1.419.072 €, din care suma de 1.348.586 € este destinată
achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora. Ponderea acestor
costuri în totalul investiţiei va fi:

1.348.586
PCe = * 100 = 0,9503 *100 = 95%
1.419.072
Ponderea costurilor de achiziționare a echipamentelor (inclusiv transport și montaj) în totalul
investiției este de 95%, restul de 5% revenind activităților de proiectare, inginerie și
management.

3.3. Graficul de execuțiea lucrărilor de reabilitareșimodernizare a sistemului

de alimentare cu apăși de canalizare
3.3.1. Graficul de execuțiea lucrărilor de reabilitareșimodernizare
17
Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare, perioada
pregătitoare luatăîn considerare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea
materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie),
este de 4 luni.

Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1:
sursa Paltinu – Municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – Municipiul Moreni), în
condiţiile în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul
se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi
lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei
potabile la consumatori.

Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare
a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările
de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţeşi la consumatorii casnici.
Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu
apă potabilă a Municipiului Moreni sunt prezentate în tabelul 3.5.

Perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de

alimentare cu apă

Tabelul 3.5

18
 *

1 Termenul de referință reprezintă data începerii lucrărilor de modernizare a sistemului

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor (momentul 0 =
începerea lucrărilor).

Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de

reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea
(reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi acceselor).

Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte cinci
luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţieşi reabilitare a celor două segmente de reţea din
cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de execuție a modernizării sistemului public de alimentare cu apă și de

canalizare

Tabelul 3.6

19
Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de
alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a
segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării
reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni.
Totodată, se ia în considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate
în staţia de epurare Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul 3.6).

3.3.2. Eșalonareainvestițiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonareainvestiţiilor pe luni (tabelul

3.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiului Moreni.

În perioada [- 4 - 0] se vor lua în considerare următoarele costuri:

- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie: 35.561 €;

- 20% din costul total pentru activităţi de management: 20% * 32.510 = 6.502 €;
- valoarea altor lucrări: 2.415 €.

Astfel, costul lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de

canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [-4 - 0] va fi de 44.478 €.

20
Pentru perioadele [0 - 10] şi [11 - 20], perioade în care costurile sunt egale se iau în
considerare următoarele costuri:

- 50% din costul achiziţionăriişi înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul şi

montajul acestora (50% * 1.348.586 = 674.293 €);
- 40% din costul total pentru activităţi de management (40% * 32.510 = 13.004 €).

Rezultă că atât în perioada [0 - 10], cât şi în perioada [11 - 20] costul lucrărilor de reabilitare
și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni va fi
de 687.297 €.

Eșalonarea investiției totale

Luna Investiţia totală(€)

-4 – 0 44.478
0 – 10 687.297
11 – 20 687.297
Total 1.419.072
Tabelul 3.7

Investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în Municipiul Moreni începe cu 4 luni înainte de
scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor) şi
are o valoare de 1.419.072 €, eşalonată în doi ani, astfel:

- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 44.478
€;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 687.297 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 687.297 €.

3.4. Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienței economice a

reabilitării și modernizării sistemului de alimentare cu apă și de canalizare

21
Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă
şi de canalizare în Municipiul Moreni are o valoare totală de 1.419.072€, eşalonată în doi
ani(tabelul 3.8).

In valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate înaintea
scoaterii din funcţiune a unor compartimente ale sistemului (44.478€ investiţiîn primele 4
luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor 8 luni rămase până la sfârşitul anului.

In cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi diferenţa dintre investiţia totalăşi cea aferentă
primului an de realizare a investiţiei.

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi

modernizare este estimată la 25 de ani.

Valoarea investițiilor în primele 4 luni: 44.478€;

Valoarea investițiilor în primele 10 luni: 687.297 €;

687.297 ………………………………………. 10 luni

X ……………………………………………… 1 lună

687.297
x= =68.729,7 € / lună
10

68.729,7 € / lună * 8 luni = 549.837,6 €

549.837,6 € + 44.478 € = 594.315,6€ - investiția anul 1

1.419.072 € - 594.315,6 € = 824.756,4 € - investiția anul 2

Investiția necesară pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă

și de canalizare în Municipiul Moreni

Nr. Crt. Perioada de realizare a investiţiei Valoarea investiţiei(€)

1. Anul 1 594.315,6
2. Anul 2 824.756,4
3. TOTAL 1.419.072
Tabelul 3.8

22
Analiza indicatorilor de eficienţătehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că
investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile. (tabelul 3.9).

Finanțarea investiției

Nr. Crt. Specificație Valoarea Sursa de finanţare

investiţiei(€)
1. Modernizarea rețelei de apă 996.765 Fonduri structurale
potabilă a Municipiului Moreni Consiliul Local Moreni
2. Inlocuirea pompelor uzate în 3.730 Consiliul Local Moreni
stația de epurare Moreni
3. Contorizarea apei potabile la 41.239 Consiliul Local Moreni
blocurile de locuințe
4. Contorizarea apei potabile la 97.587 Consiliul Local Moreni
consumatorii casnici
5. Total investitie finantata din 1.139.321
alte surse
6. Total investitie finantata din 279.751
alte surse proprii
7. Total investitie 1.419.072
Tabelul 3.9

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

23
 Nr. crt. Specificație Cheltuieli anuale de exploatare

1. Perioada de realizare a investiţiei

Anul 1 19.453
Anul 2 14.385
2. Perioada de funcţionare a sistemului dupa 30.504
reabilitaresimodernizare – 25 ani
Tabelul 3.10

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de

funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul 3.11.

Venituri anuale

Nr. crt. Specificație Venituri anuale

1. Perioada de realizare a investiţiei
Anul 1 124.468
Anul 2 121.647
2. Perioada de funcţionare a sistemului dupa 247.177
reabilitaresimodernizare – 25 ani
Tabelul 3.11

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul 3.1) se

cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de 2,449
mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).

Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi, adică
58,4 mc/om/an (160 l/om * zi * 365 zile/an = 58400 l/ om * an = 58.4 mc/om * an)

Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:

Pr al = PR a0 + ∆Pr a / 1mil. * I = PR a0 + 4361,187 * I, în care:

24
 Pr al - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului
 Pr a0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
 Δ Pr a/1mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi
modernizarea sistemului
 I - volumul investiţiei

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Pral= 12.500 + 4.361,187 * 1,419072 = 12.500 + 6.188 = 18.688 persoane

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi

modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:

Af1 = Af0 + ∆Af, unde:

 Af1 - cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului

 Af0 - cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
 ∆Af - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af 0) se

calculează conform relaţiei:

Af0 = D0 * Pra0, unde:

 Af0 - cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

 D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
 Pr a0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului (Af0) va fi:

25
 Af0= 160 l/om/zi * 365 zile/an * 12.500 persoane = 58400 l/om/an * 12500 persoane

Af0= 730.000.000 l/an = 730.000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se determină

folosind următoarea relaţie de calcul:

ΔAf = D0 * ∆Pra /1 mil. * I + ∆D/1mil. * I * Pr al , unde:

 ΔAf - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului;

 D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
 ∆Pra /1 mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi
modernizarea sistemului;
 I - valoarea investiţiei;
 ∆D/1mil. - sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;
 Pr al - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.

În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării

sistemului se calculează astfel:

ΔAf = 58,4 * 4361,187 * 1,419072 + 2,449 * 1,419072* 18.688 = 361.428 + 64.947 =

426.375

ΔAf = 426.371 mc/an

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

(Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf)
rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):

Af1 = 730.000 + 426.371= 1.156.371 mc/an

26
În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul 3.12.

Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienței proiectului

Perioada de realizare a Perioada de

Nr.
Specificație investiţiei funcţionare a
Crt.
1 2 sistemului
1. Investitii (€/an) 594.315,6 824.756,4 0
2. Cheltuieli de exploatare (€/an) 19.453 14.385 30.504
3. Cheltuieli totale (€/an) 613.768,6 839.141,4 30.504
4. Venituri anuale (€/an) 124.468 121.647 247.177
5. Profit anual (€/an) 105.015 107.262 216.673
Tabelul 3.12

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a

proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni.

4. Eficiențareabilităriișimodernizăriisistemuluipublic de alimentare cu apăși de

canalizare din MunicipiulMoreni

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,

globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau
ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului
respectiv.

Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală şi în special a

celor de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţileşiinterdependenţele cu celelalte
sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune
sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării
raţionaleşiprotecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de
sănătate a oamenilor.

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de

obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori

27
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor
factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc
note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.

Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor
investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate.
Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem
complex de indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se
adaugă o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare.

4.1. Indicatori de bazăpentruevaluareaeficiențeiproiectelor de

reabilitareșimodernizare

Literatura de specialitate (Românu& Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al.,2000) propune o serie de indicatori de bază (în abordare statică și dinamică)
ce pot fi adaptaţişiutilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare,
modernizare, şi dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare. În acest sens, se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor
indicatori: investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă
economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice,
randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi

efectul obţinut sub forma capacităţiide servire, pe de altă parte (Românu& Vasilescu, 1997).
Relaţia de calcul este următoarea:

It
s= , în care:
Cs

 It – investiție totală
 Cs - capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţiserviţi

28
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia specifică
(sm) se calculează astfel (Rațiu-Suciu et. al. 2002):

ℑ
Sm= , în care:
Cs 1−Cs 0

 Im - volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

 Cs1 - capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr
de clienţiserviţi
 Cs0 - capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării,
exprimată în număr de clienţiserviţi

Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică spor
de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.

În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.681persoane. Rezultă că investiţia
specifică va fi:

1.419 .072
Sm= =229 ,326 € /locuitor
18.688−12.500

Din analiza proiectelor în curs de execuţieşi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au rezultat

următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea unor
capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (Asociația
Română a Apei, 2003):

- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

- pentru instalaţii de distribuţieşi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.

Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din

sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în
cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

29
Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,326
€/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta) reflectă
timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut (Rațiu-Suciu et
al., 2002; Românu& Vasilescu, 1997).

În abordare statică, relaţia de calcul este:

It
T= , în care:
Ph

 It - investiţia totală
 Ph- profitul anual
1.419.072
T= =6,55 ani
216.673

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,55 ani.

În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează liniar
în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din faptul
că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a parametrilor
proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.

În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă:

It + ∆ P−P '
T= , în care:
Ph

 It - investiţia totală
 Ph- profitul anual
 ∆P - diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
 P’ - profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţiparţiale de
servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

30
În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 105.015 € , iar în cel de-al doilea an de
realizare a investiţiei are o valoare de 107.262 €. Rezultă că în perioada de realizare a
investiţiei se va obţine un profit total de 216.673 €.

Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare

cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel încât
perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:

1.419.072−212.207
T= =5,56 ani
216.673

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,56 ani, mai mic cu 0,98 ani decât
cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţiparţiale de servire în cadrul duratei
de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei
realizate.

Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă potabilă şi
de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţionalşi efectul
generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate
(Rațiu-Suciu et al., 2002; Românu& Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de
recuperare (Tm) conform relaţiei:

ℑ
Tm= , în care:
Ph 1−Ph 0

 Im - volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

 Ph1 - profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
 Ph0 - profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

1.419.072
T= =16,62 ani
216.673−131.306

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării

unor capacităţiparţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare va
fi:

31
 1.419.072−212.207 1.206 .409
Tm= = =14,13 ani
216.673−131.306 85.337

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de

recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-
16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat nu poate fi acceptat, întrucât termenul
de recuperare a investiţiei de 16,62 ani și depășește ușor limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei
concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate
calcula şi după relaţia (Rațiu-Suciu et al., 2002):

ℑ
Tm= , în care:
C 0−Cm

 Im - volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare

 C0 - costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
 Cm - costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare,
dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este

însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşteriicalităţii
serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei
de mai sus nu este relevant în acest caz.

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul
anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al.,2000). Pentru calculul
indicatorului se pleacă de la relațiile:

în care:
32
  Ita- investiţia totală actualizată
 Ih - investiţie anuală
 Ph - profit anual
 d - durata de realizare a obiectivului
 a - rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin
utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

Prin logaritmarea relației de calcul rezultă:

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

33
în care:

 Ita – investiţia totală actualizată;

 Ph – profit anual;

 d – durata de realizare a obiectivului;

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau dinamic
este mai mic.

În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare în mod

convenţional o rată de actualizare de 10%.

594.060 824.556
Ita= 1
+ 2
=¿ 594.060 * 0,909 + 824.556 * 0,826 =
(1+0,10) (1+ 0,10)

= 540.000,54 + 681.083,256 = 1.221.083,8 €

lg 216.643−lg ⁡[216 .643−1.221.083,8∗( 1+0,10 )2∗0,10]

T a= =
lg (1+0,10)

lg 216.643−lg [ 216.643−147.751,139 ] lg 216.558−lg 68.891,861 5,335574−4,838167

¿ = =
lg 1,10 lg 1,10 0,041393
=

0,497407
¿ = 12,01 ani
0,041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,01 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă în perioada de realizare a investiţieifuncţioneazăcapacităţiparţiale de servire şi se obţine

profit, acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest caz,
relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

34
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării
unor capacităţiparţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare
dinamic va fi:

1
P1 : =¿104.975: 1,10 = 95.431,81
1+ a

1
P2 : =¿107.232: 1,10 = 97.483,63
1+ a

35
Ta=¿

¿ lg 216.643−lg ⁡¿¿

lg 216.643−lg [ 216.643−124.408 ] lg 216.558−lg 92.235 5,335574−4,964895 0,370679

¿ = = = =8,95 ani
lg 1,10 lg 1,10 0,041393 0,041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 8,95 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (8,95 ani) cu cel calculat static
(5,56 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea
calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a
proiectelor de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e)sintetizează corelaţia dintre profitul

anual obţinut în urma realizării investiţieişi efortul de capital investit, calculându-se de obicei
numai în formă statică, după relaţia (Românu& Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):

Ph
e=
It

 Ph - profit anual
 It – investiţie totală

Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

216.643
e= =0.152 € profit la 1 € investit
1.418 .616

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţiainiţialăobţinut la
fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

36
 Ph1−Ph 0
e=
ℑ

 Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

 Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
 Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

216.643−131.306 85.337
e= = =0.070 € profit suplimentar la 1 € investit
1.418 .616−212.207 1.206 .409

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (C t, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţiaşi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţieşi exploatare a obiectivului, din
punct de vedere static sau dinamic.

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt: Ct = It + Ch * De sau Ct = It + Ch * T

 It – investiţia totală
 Ch – costurile anuale de exploatare h
 De – durata de funcţionare a obiectivului
 T – termenul de recuperare a investiţiei

Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării

investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.

Ct= 1.418.616 + (19.433 + 14.355) + 30.474 *25 = 1.418.616 + 33.788 + 761.850 =

= 2.214.254 €

În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi există
riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru
proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct= 1.418.616 + (19.433 + 14.355) + 30.474 * 14,13 = 1.418.616 + 33.788 + 430.598 =

= 1.883.002 €

37
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1.883.002 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie
de durata de funcţionare a sistemului (2.214.254 €).

În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

 Ih – investiţia anuală
 Ch – costurile anuale de exploatare h
 D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
 d – durata de realizare a obiectivului
 a – rata de actualizare

Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor în

reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.

În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de

aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.

Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,

astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu
cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.

Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este de
doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel:

Cum C3 = C4 = C5 = … = C27 = C și dând factor comun expresia

38
Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şiraţia q este:

qn −1
2 3
1+q+ q +q + …+q
n−1
= , atunci cheltuielile toate actualizate sunt:
q−1

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de actualizare
de 10%, rezultă:

( 594.060+19.433 )∗1 ( 824.556+14.355 )∗1 30.474∗1 [ ( 1+0,10 )25−1 ]

Cta= + + ∗¿
1+0,10 ( 1+ 0,10 )2 ( 1+0,10 )2 0,10∗( 1+0,10 )25

Factorul de anuitate
[ ( 1+0,10 )25−1 ] =9,0770400182 ≈ 9,077
0,10∗( 1+0,10 )25

Cta = 613.493 * 0,909 + 838.911 * 0,826 + 30.474 * 0,826 * 9,077 =

= 557.665,137 + 692.940,486 + 228.481,923 = 1.479.087,55 €

39
Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţiaşi

cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea

următoarelor relaţii matematice:

 Cta – cheltuieli totale actualizate

 qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin
zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
 D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
 d – durata de realizare a obiectivului
 Q – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin
zona respectivă de reţea (exprimată valoric)
 a – rata de actualizare

Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.

Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării

şi modernizării nu funcţioneazăcapacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru
proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
funcţioneazăcapacităţiparţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate
specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi.

La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată

produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma
veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

40
Întrucât: Q3 = Q4 = Q5 = … = Q27 = Q

Prin aplicarea aceluiaşiraţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale actualizate

rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

1.479 .087,55
Ctas=
124.408∗0,909+121.587∗0,826+ 247.117∗0,826∗9,077

1.479.087,55 1.479.087,55
Ctas= = =0,715 € cheltuit la 1 € obținut
113.086,872+100.430,862+1.852 .784,91 2.066 .302,64

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată câte
unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după
recuperarea investiţiei (Rațiu-Suciu et al., 2002; Românu& Vasilescu, 1997). Relaţiile de
calcul se prezintă astfel:

 în abordarea statică:

 Pf – profit final;

 It – investiţie totală;

 Pt – profit total;

Pta
 în abordarea dinamică: Ra= −1, iar prin înlocuire în formulă a investițiilor
Ita
actualizate și a profitului total actualizat, se obține:
41
 , în cazul în care profitul anual este diferit în timp;

, în cazul în care profitul anual este egal în timp.

 Pta – profitul total actualizat;

 Ita – investiţiile totale actualizate;

 Ph – profitul anual;

 Ih – investiţiile anuale;

 D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);

 d – durata de realizare a obiectivului;

 a – rata de actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de
realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale
indicatorului:

 în abordarea statică:
42
 104.975+107.232+216.643∗25 5.628 .282
R= −1= −1=3,967−1
1.418.616 1.418 .616

¿ 2,967 € profit final la 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

(104.975−131.306)+(107.232−131.306)+(216.643−131.306)∗25
R= −1
1.418.616

(−26.331 ) + (−24.074 ) +2.133.425 2.083.020

R= −1= −1=1,468−1 =
1.418 .616 1.418 .616

¿ 0,468 € profit net suplimentar la1 € investit

 în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea

profitului total actualizat, după relaţia:

216.643∗1
2
∗( 1+ 0,10 )25−1
104.975∗1 107.232∗1 ( 1+0,10 )
Pta= + 2
+ 25
1+0,10 ( 1+0,10 ) 0,10∗(1+ 0,10 )

Pta= 104.975 * 0,909 + 107.232 * 0,826 + 216.643 * 9,077 =

= 95.422,275 + 88.573,632 + 1.966.468,51 = 2.150.464,42

2.150 .464,42
Ra= −1=1,761−1=0,761 € profit final la1 € investit
1.221.083,8

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

43
unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

( 216.643−131.306 )∗1
2
∗( 1+0,10 )25−1
( 104.975−131.306 )∗1 ( 107.232−131306 )∗1 ( 1+0,10 )
Pta= + 2
+ 25
1+ 0,10 ( 1+0,10 ) 0,10∗( 1+0,10 )

Pta= (-26.331) * 0,909 + (-24.074) * 0,826 + 85.337 * 9,077

= - 23.934,879 – 19.885,124 + 774.603,949 = 730.783,946 €

730.783,946
Ra= =0,598 € profit net suplimentar la 1 € investit
1.221 .083,8

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient,
poate fi acceptat de către decidenţişi pus în aplicare.

În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o

serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.

4.2. Indicatori de performanțăspecificiserviciului de alimentarecu apăși de

canalizare

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii de performanţă specifici

sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.

44
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0şi Pac0) şi
după efectuarea lucrărilor (Paa1şi Pac1):

12.500
Paa 0= ∗100=58,14 %
21.500

11.500
Pac 0= ∗100=53,49 %
2 1.500

18.686
Paa1=Pac 1= ∗100=86,91 %
21.500

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,

58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi
53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.

După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 86,91% din populaţia Municipiului Moreni

beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea

valoare:

1.155 .829 mc/ an

Qa= =¿ 0,169 mc/om/zi = 169 l/om/zi
18.686 persoane∗365 zile /an

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 169 l/om/zi, valoare care corespunde
standardelor europene.

Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată anual:

Av = 90% * Af

Av = 90% * 1.155.829 mc/an = 1.040.246,1 mc/an

În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

45
 1.040.246,1 mc /an
Ca= =¿ 0,152 mc/om/zi = 152 l/om/zi
18.686 persoane∗365 zile/ an

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă

consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată
şipopulaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

90% * 18.686 persoane = 16.817 persoane

1.040 .246,1mc /an

Cacont = =0,169 mc/om/ zi=169 l /om/ zi
16.817 persoane∗365 zile /an

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

1.155.829−1.040 .246,1
Afv= ∗100=0.125∗100=12,59 % ≈13 %
1.155 .829

1.155.829 * 10% = 115.582,9 mc/an

Rezultă că din totalul apei furnizate, 13% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în sistem în
sumă absolută 115.582,9 de mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km),
pierderile de apă vor fi de:

115.582,9 mc/an
Pa= =4.623,316 mc/ km/an
2 5 km

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

1.040 .246,1
PAv cont = ∗100=100 %
1.040 .246,1

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de
energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţiainiţială (0,35
kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se

calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul
specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):

46
Ce = Af * e * T

Ce = 1.155.829 * 0.20 * 0,08 = 18.493,264 €/an

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:

18.493,264
Pce= ∗100=60,68 %
30.474

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (60,68%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în
mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată pe de o

parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:

30.389
Cou= =0.026 € /mc produs
1.155.829

30.389
Cou= =0.029 € /mc vandut
1.040 .246,1

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul
costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând
primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi
totalul anual de apă vândută la consumatori:

247.117
CM = =0,237 € / mc /an
1.040 .246,1

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie de
cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară:

47
 1.418.616
Iu= =0,054 € /mc
1.040 .246,1∗25

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

1.348.262
Ia= ∗100=95,04 %
1.418 .616

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a municipiului Moreni este de 0,054 €/mc, din care 95,04% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.

Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în
exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti
indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor
statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3. Indicatori de bază de cash-flowpentrufundamentareadecizieide

reabilitareșimodernizareînsectorulserviciilor de alimentare cu apăși de
canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare, modernizare

sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării proiectelor de
reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-
ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare
cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în
cadrul studiilor de fezabilitate.

Importanţa deosebită a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,

precum şi starea tehnică a echipamentelor şiinstalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor
investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-
edilitare. În condiţiile în care sursele interne definanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se
apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru
Reconstrucţieşi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţieşi Dezvoltare
(BIRD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc.
48
Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii,
utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut
metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice,
private, parteneriat public-privat) în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor,
indiferent de sursele de finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe
cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate

(V) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

 Vh – veniturile anuale;
 Ch – cheltuielile anuale;
 Ih – investiţia anuală;
 D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
 d – durata de realizare a obiectivului;
 a – rata de actualizare.

Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă a
indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa
dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente,
fie respingerea unor proiecte rentabile.

Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de
exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelortehnico-economice şi
calitative.

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj

economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual
49
(VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (V h) şi volumul costurilor
anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VNh = Vh – (Ih+ Ch)

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a

obiectivului se obţine venitul net actualizat:

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor
proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.

Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de modernizare, dezvoltare, reabilitare a

sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator
prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate
de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul
finanţăriiinvestiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de interpretat, derivă direct din obiectivul
financiar al firmei, de maximizare a profitului.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale
cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în
proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net
actualizat al acestuia este egal cu zero.

50
Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat pentru
diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la
stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se
utilizează relaţia:

 amin - rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
 amax- rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În cazul proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și

de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net
actualizat pozitiv cel mai mic (26.925 €) este la 16%, iar rata de actualizare corespunzătoare
primului venit net actualizat negativ (-29.468 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de
rentabilitate va fi:

( 0,17−0,16 )∗26.925 26.925

RIR=0,16+ = 0,16 + 0,01 * ≈ 0,0811=8,11 %
26.925+−29.468 56.393

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţiaşifuncţia de

criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea
sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea
opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor
economice, după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în
componenţa veniturilor şi cheltuielilor.

Analiza financiară se realizează la nivelul agentului economic producător sau distribuitor al

apei potabile şiurmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia.
Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şiplăţile proiectului respectiv, iar
exprimarea lor se va face în preţurilepieţei, pe durata de viață a sistemului public de
alimentare cu apă și de canalizare.

Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de a

asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor
cheltuielilor efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
51
Analiza economică pune în evidenţăeficienţaşi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale
sau industriale într-o anumită zonă etc.

Urmare a investiţiilor în sisteme de apă şi de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către

populaţieşiagenţi economici se asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale
economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţiişiinstalaţii
etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de
sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale
secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de investiţii, dar sunt generate de acesta.

Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul
economiei naţionaleşi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada
de funcţionare a obiectivului.

Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în

sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip
de analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a
unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona
respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii
în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte
secundare ale proiectelor.

Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate –
RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în
anexă.

Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai

corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui
proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de
actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor

52
de alimentare cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%,
considerându-se că investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate
mari.

Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (tabelul nr.
2.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie
totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului
de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni sunt preluaţi din anexă şicentralizaţi în tabelul 4.2.

Parametri intermediari ai analizei eficienței reabilitării și modernizării

Nr. Rata de Specificaţie

Crt. actualizar Costuriactualizat Venituri Investiţieactualizat Profit total

e (%) e (€) actualizate (€) ă (€) actualizat (€)

1. 10 1.479.642 2.067.377
2. 12 1.407.075 1.753.107
3. 14 1.344.828 1.509.564
1.221.083,8 2.150.464,42
4. 15 1.316.761 1.407.983
5. 16 1.290.403 1.317.327
6. 17 1.265.555 1.236.086
7. 19 1.219.784 1.096.986
Tabelul 4.2

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare, fără
a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare
şiinvestiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate +
investiţie actualizată.

Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu

investiţiaşi cu producţia) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de
actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale
actualizate, fapt ilustrat grafic în figura 4.1.

53
Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care egalizează
valorile actualizate ale producţiei cu costurile totale actualizate (de producţieşi de investiţii)
are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de modernizare este
eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât eficienţa medie pe
sector (de 10%).

Figura 4.1 Variația costurilor și veniturilor actualizate în funcție de rata de actualizare

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de
rentabilitate (tabel 4.3)

Eficiența reabilitării și modernizării de alimentare cu apă și de canalizare din

Municipiul Moreni

Nr. Rata de Specificaţie

Crt. actualizare Raportul venituri Venit net Raportul RIR (%)

(%) actualizate/cheltuieli actualizat beneficiu/cost

actualizate (€) (€ profit tot./ 1
(€ ven.tot./1 € ch. tot.) €ch)
1. 10 1,397 587.735 0,397
2. 12 1,245 346.032 0,245
3. 14 1,122 164.736 0,122
4. 15 1,069 91.222 0,069 8,11
5. 16 1,020 26.925 0,020
6. 17 0,976 -29.468 -0,024
7. 19 0,899 -122.762 -0,101
Tabelul 4.3

54
Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de
actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât
indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât
eforturile (investiţiaşi cheltuielile de prestare/furnizate a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare).

Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat
realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al
încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem
spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de
actualizare cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.

Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net
actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţiaşi cu producţia, proiectul de modernizare este
eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura 4.2).

Figura 4.2 Variația raportului beneficiu/cost în funcție de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile actualizate
cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza alegerii

55
proiectelor de modernizare. Graficul din figura 4.3. evidenţiazăvariaţia venitului net actualizat
în funcţie de rata de actualizare.

Figura 4.3 Variația venitului net actualizat în funcție de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între 16% şi 17%.
De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 8,11%, care reflectă eficienţa
proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.

Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de

canalizare a Municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi indicatori de evaluare a
eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă peste
media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul operatorului serviciului şiadministraţiei
locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

56