ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

PROIECT LA DISCIPLINA MODELAREA

DECIZIILOR MANAGERIALE

Student: Enache Mirela Liliana Ramona

Grupa 151, Seria A

București,
2020
 1. Prezentare generală

Proiectul la disciplina "Modelarea Deciziilor Manageriale" oferă studenţilor facultăţii

de Management posibilitatea de a rezolva o serie de probleme importante de decizie economică
la nivel de firmă, în condiţii de concurenţă cu ajutorul unui instrumentar adecvat de modelare şi
simulare, în sistem conversaţional.
Proiectul este conceput pe exemplul unei organizaţii pentru care se cunosc: situaţia
tehnico-economică şi de producţie (la sfârşitul trimestrului III a.c.) precum şi obiectivele echipei
manageriale pentru trimestrul IV a.c. şi în perspectivă.

Este prezentată situaţia tehnico-economică şi de producţie la S.C. "EM Logistics" S.A.,

obiectivele manageriale şi modul de rezolvare în sistem conversaţional.
Proiectul conţine următoarele module :
M1. Estimarea vânzărilor produsului Calculator
M2. Estimarea cererii produsului laptop în condiţii de concurenţă
M3. Decizia managerială privind stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de
incertitudine şi risc
M4. Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în
care se va lansa pe piaţă produsul fusta .
M5. Programarea activităţilor proiectului pentru introducerea în fabricaţie a produsului
fustaîn cazul duratelor deterministe şi analiza cost – durată.

2. Situaţia tehnico-economică şi de producţie a firmei "EM Logistics"

(individualizată pe student)

Firma EM Logistics operează pe piaţa unui bun de consum de folosință curentă şi realizează, de
2 ani, două tipuri de laptop şi calculator cu următoarele caracteristici:
 Volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, cu toate că aceste produse
au câştigat poziţii importante pe piaţă;
 Pregătirea producţiei pentru cele două produse imprimanta şi fax în lunile următoare
(octombrie, noiembrie, decembrie), necesită cunoaşterea în avans de către S.C. EM
Logistics S.A. a cererii viitoare pentru cele două produse ale sale;
 Produsul laptop este în concurenţă cu alte trei produse similare Mac-Book, Tablete,
Telefoane, realizate de firme concurente, astfel că variaţia cererii pentru produsul laptop
este cauzată de evoluţia ponderii pe piaţă a produselor concurenţiale Mac-Book-uri,
Tablete, Telefoane.
 Produsul calculator nu are concurenţă semnificativă pe piaţă, dar cererea pentru acest
produs variază în funcţie de conjunctura economică: rata inflaţiei, creşterea preţurilor
unor produse de consum curent, etc.
 În evidenţa contabilă şi statistică a S.C. EM Logistics S.A. există informaţii privind
costul și profitul unitar (Tabelul 1), şi despre vânzările din produsul calculatoare
(Tabelul 2).

2
Tabelul 1.
Produsul Costul unitar de Profitul unitar
producţie
A (Laptop) 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f.
B (Calculator) 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.

Tabelul 2.
Nr.crt. Luna Vânzări din produsul B (unităţi
fizice)
1 Octombrie (anul 1807
precedent)
2 Noiembrie (anul 1907
precedent)
3 Decembrie (anul 1607
precedent)
4 Ianuarie (anul curent) 1707
5 Februarie (anul curent) 1507
6 Martie (anul curent) 1757
7 Aprilie (anul curent) 1857
8 Mai (anul curent) 1557
9 Iunie (anul curent) 1607
10 Iulie (anul curent) 1507
11 August (anul curent) 1717
12 Septembrie (anul curent) 1657

3. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.

o Estimarea vânzării produselor laptop si calculator în funcţie de evoluţia lor pe

piaţă şi situaţia produselor concurenţiale;
o Stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de incertitudine şi risc:.
o Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în
care se va lansa pe piaţă produsul fusta.
o Programarea activităţilor proiectului pentru introducerea în fabricaţie a
produsului fusta în cazul duratelor deterministe şi analiza cost – durată.

4. Decizia managerială asistată de calculator

3
MODULUL 1:
INDIVIDUALIZRE - 407
 Pentru α = 0.2

 Pentru α = 0.9

4
  Pentru α = 0.27

Analiza economică a rezultatelor:

1. Reprezentarea grafică a datelor reale, a mediei vânzărilor şi a estimaţiilor vânzărilor
pentru constantele de nivelare: α = 0,2, α = 0,9 şi, respectiv α optim în raport cu
eroarea medie pătratică;
Luna Vanza Valori Valori Valori Media
ri previzion previzion previzion
ate alpha ate alpha ate alpha
0,2 0,9 0,27
octombri 1807 1592,8333
1807 1807 1807
e 33
noiembri 1907 1592,8333
1807 1807 1807
e 33
decembr 1607 1592,8333
1827 1897 1834
ie 33
ianuarie 1707 1592,8333
1783 1636 1772.71
33
februarie 1507 1592,8333
1767.8 1699.9 1754.968
33
martie 1757 1592,8333
1715.64 1526.29 1688.017
33
aprilie 1857 1633,912 1643,929 1616,642 1592,8333
33
mai 1557 1660,53 1754,693 1657,239 1592,8333

5
 33
iunie 1607 1621,824 1495,769 1605,874 1592,8333
33
iulie 1507 1600,859 1514,877 1581,878 1592,8333
33
august 1717 1564,087 1426,788 1537,361 1592,8333
33
septemb 1657 1576,67 1606,979 1561,564 1592,8333
rie 33
octombri 1857 1574,7357 1570,9978 1563,0314 1592,8333
e 8 77 6 33

Pe baza datelor din tabel rezultă următorul grafic:

2. Analiza comparativă a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare:
 Pentru constanta de nivelare 0.2 previziunea este 1574,73578 uf.
 Pentru constanta de nivelare 0.9 previziunea este 1570,997877 uf.
 Pentru constanta de nivelare 0.27 previziunea este 1563,03146 uf.

3. Volumul vânzărilor recomandat să fie luat în considerare pentru producția din luna
octombrie anul curent. Justificarea recomandării.
Volumul vânzărilor luat în considerare este cel pentru α = 0.20, respectiv 1695,874 pentru că
are eroarea medie pătratică (MSE) cea mai mică 23633.68, față de previziunea pentru α = 0.27
care are MSE 23861.5sau α= 0.9 care are MSE 35936.5.

6
 4. Recomandări generale pentru alegerea constantei de nivelare α.
Pe baza minimizarii indicatorilor erorilor de previziune (MSE, MAD, MAPE, CFE) rezulta :
- daca diferentele sunt mari, atuncise recomanda alegerea unui αmic pentru a nu permite
transferarea fluctuatiilor mari in previziune
- daca diferentele sunt mici, atunci se recomanda alegerea unui αmare, care tinde spre 1,
pentru a permite previziunii sa reactioneze rapid la eventualele schimbari.

MODULUL 2:

La începutul lunii septembrie a.c., S.C. EM Logistics S.A. a organizat o anchetă asupra
unui eşantion reprezentativ de 1407 consumatori, cu scopul de a determina numărul
utilizatorilor produsului laptop, cât şi al utilizatorilor produselor concurente Mac-Book, Tablete,
Telefoane.
S-au înregistrat următoarele rezultate:
807 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului laptop;
220 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Mac-Book;
230 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Tablete;
150 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului telefon.
În luna septembrie a.c., S.C. EM LOGISTICS S.A. a lansat o campanie de publicitate
pentru produsul laptop. La începutul lunii octombrie s-a efectuat o nouă anchetă asupra
aceluiaşi eşantion reprezentativ de cumpărători şi s-au obţinut următoarele rezultate:
- dintre utilizatorii produsului laptop (la începutul lunii septembrie a.c.):
80% au rămas fideli produsului laptop;
10% s-au orientat către produsul Mac-Book;
5% s-au orientat către produsul Tablete;
5% s-au orientat către produsul telefon;
- dintre utilizatorii produsului Mac-Book (la începutul lunii septembrie a.c.):
60% au rămas fideli produsului Mac-Book;
20% s-au orientat către produsul laptop;
10% s-au orientat către produsul Tablete;
10% s-au orientat către produsul telefon;
- dintre utilizatorii produsului Tablete (la începutul lunii septembrie a.c.):
50% au rămas fideli produsului Tablete;
25% s-au orientat către produsul laptop;
10% s-au orientat către produsul Mac-Book;
15% s-au orientat către produsul telefon;
- dintre utilizatorii produsului telefon (la începutul lunii septembrie a.c.):
40% au rămas fideli produsului telefon;
30% s-au orientat către produsul laptop;
20% s-au orientat către produsul Mac-Book;
10% s-au orientat către produsul Tablete.
Se fac următoarele ipoteze:
 Alegerea unuia dintre produsele laptop, Mac-Book, Tablete, telefon în luna următoare
depinde numai de alegerea din luna curentă;
 Se consideră că matricea reorientărilor rămâne neschimbată pentru fiecare din
următoarele 3 luni;

7
  Fiecare consumator cumpără un singur tip de produs, iar cantităţile cumpărate rămân
neschimbate în următoarele trei luni.

REZOLVARE:

  State 1 State 2 State 3 State 4 Initial

prob.
State 1 0,8 0,1 0,05 0,05 0,54
State 2 0,2 0,6 0,1 0,1 0,17
State 3 0,25 0,1 0,5 0,15 0,18
State 4 0,3 0,2 0,1 0,4 0,11

1. Reprezentarea grafică şi analiza evoluţiei ponderilor pe piaţă a celor 4 produse

concurenţiale. Precizarea şi comentarea stadiului pe curba "vieţii" în care se află fiecare
produs la momentul iniţial.

Perioada
/
produs sept oct nov dec
laptopri 0,54 0,54 0,55 0,55
Mac-
Book 0,17 0,20 0,21 0,22
Tablete-
uri 0,18 0,15 0,13 0,13
telefonri 0,11 0,12 0,11 0,11

 Produsul laptop :produsul se află în etapa de maturitatedeoarece ponderile pe piață

rămân constante.
 Produsul camăși: produsul se află în etapa de creștere deoarece ponderile pe piață
cresc de la 0,17 la 0,22.
 Produsul Tablete: produsul se află în etapa de declin deoarece se intregistrează o
scadere a ponderilor pe piață.
 Produsul telefonri: produsul se află în etapa de declin.

8
 2. Analiza influenţei campaniei de publicitate asupra vânzărilor produsului laptop.
Campania de publicitate nu a avut un efect maxim in luna octombrie, cand produsul laptop a
inregistrat o scadere de 0,4% pe piata. In lunile urmatoare, influenta campaniei creste, in
noiembrie fiind de 0,52% si in decembrie de 0,51%.

3. Ponderea limită pe piaţă la care poate ajunge produsul laptop dacă matricea de
tranziţie rămâne neschimbată un număr mare de perioade;
Pondere limită pe piață la care poate ajunge produsul laptop dacă rămâne mult timp
neschimbată de la o lună la altaeste 54,34% (State Probability).

4. Evoluţia pe piaţă în raport cu luna septembrie a fidelităţii faţă de produsul laptop şi a

reorientărilor către produsele concurenţiale;

  oct nov dec

Laptop 0,8000 0,6875 0,6242
Mac-Book 0,1000 0,1550 0,1853
Tablete-
uri 0,0500 0,0800 0,0976
Telefonri 0,0500 0,0775 0,0929

În starea de echilibru, un client poate reveni la produsul laptop la fiecare 1,84 luni (recurrence
time).

5. Volumul vânzărilor laptoprilor în lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru

situaţia în care volumul total al vânzărilor celor patru produse este de 6000 u.f. în fiecare
lună.
 Octombrie : 0,5440 * 6000 = 3264 u.f.
 Noiembrie : 0,5452 * 6000 = 3271,2 u.f.
 Decembrie : 0,5451 * 6000 = 3270,6 u.f.

9
 6. Evoluţia profitului asociat produsului laptop.
 Octombrie : 3264*5 =16320u.m.
 Noiembrie : 3271,2 * 5 =16356 u.m.
 Decembrie : 3270,6 * 5 =16353 u.m.

7. Politica managerială privind produsul laptop.

In decursul celor 3 luni analizate, vanzarea laptoprilor inregistreaza o evolutie crescatoare a
profitului, acesta crescand de la 16320 in luna octombrie la 16353 in luna decembrie.
Propunerea este de a se lansa o noua campanie de publicitate in luna decembrie pentru a
continua cresterea pe piata a produsului.

MODULUL 3:

EM Logistics realizează în principal două produse, laptopri şi calculatoare. Pentru

produsele laptopri şi calculatoare, volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta,
iar conducerea firmei este interesată în planificarea programului de producţie pe ultimul
trimestru a.c. astfel ca oferta să se apropie cât mai mult de cererea manifestată pe piaţă.
Ajustarea nivelului producţiilor pentru produsele laptopri şi calculatoare este estimată
în funcţie de volumul previzionat al vânzărilor corelat cu vânzările reale din produsele
concurente existente pe piaţă (produsele Mac-Book, Tablete şi telefon pentru produsul laptop
şi produsele substitut pentru produsul calculatoare a cărui cerere fluctuează în funcţie de
conjunctura economică). Sunt evidenţiate următoarele situaţii obiective de evoluţie a
vânzărilor:
- Starea naturii SN1: situaţie favorabilă societăţii EM Logistics (condiţii slabe de
concurenţă)
- cererea pentru produsul laptop se estimează astfel:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna
octombrie = 0,5440 * 6000 =3264 u.f.
 1,10 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 1,10 *
0,5452 * 6000 =1,10 * 3271,2 = 3598,32 u.f.
 1,15 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie = 1,15 *
0,5451 * 6000 = 1,15 * 3270,6 u.f. = 3761,19 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul laptop se situează la
nivelul: 3264 u.f. + 3598,32 u.f. + 3761,19 u.f. = 10.623,51 u.f.
- cererea pentru produsul calculatoare să fie în luna octombrie la nivelul de 1570,99 u.f.
prognozat prin modelul Brown pentru α = 0,9, apoi în luna noiembrie la nivelul de1400 u.f. şi
în decembrie la 3500 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul calculatoare se situează la
nivelul: 1570,99 + 1400 + 3500 = 6470,99 u.f.

- Starea naturii SN2: condiţii medii de concurenţă pe piaţa produselor laptopri şi

calculatoare
- cererea pentru produsul laptop se estimează astfel:
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna octombrie =
0,5440 * 6000 =3264 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie =
0,5452 * 6000 =3271,2 u.f.
10
  cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie =
0,5451 * 6000 = 3270,6 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul laptop se situează la
nivelul: 3264 + 3271,2 + 3270,6 = 9805,8 u.f.
- cererea pentru produsul calculatoare să fie în luna octombrie la nivelul de 1574,73
u.f. prognozat prin modelul Brown pentru α =0,2, apoi în luna noiembrie la nivelul 1200 u.f.
şi în decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul calculatoare se situează la
nivelul: 1574,73 + 1200 + 3200 = 5974,73 u.f.

- Starea naturii SN3: situaţie nefavorabilă pentru EM LOGISTICS (concurenţă agresivă a

celorlalte produse)
- cererea din produsul laptop se situează la nivelul:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna
octombrie = 0,5440 * 6000 =3264 u.f.
 0,95 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna noiembrie = 0,95 *
0,5452 * 6000 = 0,95 * 3271,2 = 3107,64 u.f.
 0,90 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna decembrie = 0,90 *
0,5451 * 6000 = 0,90 * 3270,6 u.f. = 2943,54 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul laptop se situează la
nivelul: 3264 + 3107,64 + 2943,54 = 9315,18 u.f.
- cererea pentru produsul calculatoare să fie în luna octombrie la nivelul de 1563,03
u.f. prognozat prin modelul Brown pentru α= 0,27, apoi în luna noiembrie la nivelul 1000 u.f.
şi în decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul calculatoare se situează
la nivelul: 1563,03 + 1000 + 3200 = 5763,03 u.f.

Sunt luate în considerare următoarele variante decizionale referitoare la oferta de

producţie pentru următoarele trei luni:
V1 – oferta pentru produsul laptop să fie egală cu cererea totală estimată pe baza
cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul
Markov = 0,5440*6000 +0,5452*6000 + 0,5451 * 6000 = 3264 + 3271,2 +
3270,6 = 9805,8 u.f., iar oferta pentru produsul calculatoare să fie egală cu
[(cererea pentru luna octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) +
(cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna
decembrie)] = 1574,73 + 1000 +3200 = 5774,73 u.f.
V2 – oferta pentru produsul laptop să fie cu 5% mai mare faţă de cererea totală
estimată pe baza cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c.
obţinute cu modelul Markov = 1,05*9805,8 = 10.296,09 u.f., iar oferta pentru
produsul calculatoare să fie cu 5% mai mică decât [(cererea pentru luna
octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f.
pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] =
0,95*5774,73 = 5485,99 u.f.
V3 - oferta pentru produsul laptop să fie cu 5% mai mică faţă de cererea totală
estimată pe baza cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c.
obţinute cu modelul Markov = 0,95 * 9805,8 = 9315,51 u.f., iar oferta pentru
produsul calculatoare să fie cu 5% mai mare decât [(cererea pentru luna
octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f.
pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] =
1,05*5774,73 = 6063,46 u.f.

11
Din Tabelul 1: profitul unitar laptop = 5 u.m./u.f.; profitul unitar calculatoare = 3 u.m./u.f.;
costul unitar producţie laptop = 20 u.m./u.f.; costul unitar producţie
calculatoare = 10 u.m./u.f.

Conducerea societăţii doreşte ierarhizarea variantelor decizionale în funcţie de profitul care ar

putea fi obţinut atât în condiţii de incertitudine, cât şi în situaţia în care, din experienţa
anterioară se estimează că probabilităţile pj asociate stărilor naturii sunt:
p1 = 0,4 pentru SN1, p2 = 0,4 pentru SN2 şi p3 = 0,2 pentru SN3.

Structurarea situaţiei decizionale sub forma unui set finit de variante de acţiune, a mai multor
stări ale naturii şi posibilitatea de a calcula consecinţele economice asociate fiecărei
combinaţii variantă decizională – stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub
formă matriceală prezentată în Tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

Starea naturii SN1 Starea naturii SN2 Starea naturii SN3

(p1 = 0,4) (p2 = 0,4) (p3 = 0,2)
Varianta
Profit(V1, SN1) Profit(V1, SN2) Profit(V1, SN3)
decizională V1
Varianta
Profit(V2, SN1) Profit(V2, SN2) Profit(V2, SN3)
decizională V2
Varianta
Profit(V3, SN1) Profit(V3, SN2) Profit(V3, SN3)
decizională V3

Pentru individualizarea c = 317, se obțin datele din Tabelul 3.2.

Tabel 3.2
Stările naturii
SN1 (p1 = 0,4) SN2 (p2 = 0,4) SN3 (p3 = 0,2)
Cererea laptop = Cererea laptop = 9805,8 Cererea laptop =
10.623,51 u.f. u.f. 9315,18 u.f.
Cererea calculatoare = Cererea calculatoare = Cererea calculatoare =
6470,99u.f. 5974,73 u.f. 5763,03 u.f.
Varianta decizională V1
Oferta laptop =
9805,8u.f.
Oferta 66.353,19 u.m. 66.353,19 u.m. 53.935,59 u.m.
calculatoare =
5774,73 u.f.
Varianta decizională V2
Oferta laptop =
10.296,09 u.f.
Oferta 67.938,42 u.m. 55.681,17 u.m. 43.415,67 u.m.
calculatoare =
5485,99 u.f.
Varianta decizională V3
Oferta ticou =
9315,51u.f.
Oferta 64.767,93 u.m. 63.614,44 u.m. 60.854,09 u.m.
calculatoare =
6063,46 u.f.
12
REZOLVARE:
1. Recomandări de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald
(minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz.

 Conditii de incertitudine

 In conditii de risc

 Wald(minmax) : decizia 3 cu valoarea de 60854,09

 Maxmax : decizia 2 cu valoarea 67938,42
 Savage (minmax regret) : decizia 3 cu valoarea 3170,49
 Laplace (equal likelihood) : decizia 1 cu valoarea 63869,67
 Hurwicz: decizia 3 cu valoarea de 63985,16.

13
 2. Estimarea costului maxim pentru achiziţionarea unor informaţii complete asupra
stărilor naturii.

 Valoarea informației perfecte VIP = 1969,75

 Best expected value = 63078,82
 Perfect probability = 65048,57

3. Recomandări de alegere a valorii coeficientului de optimism  pentru regula/ criteriul

Hurwicz şi surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de
optimism  [0, 1].

 Pentru  (0; 0,82), ordinea variantelor este V3,V1,V2

 Pentru  (0,82; 0,87), ordinea variantelor este V1,V3,V2
 Pentru  (0,87; 1), ordinea variantelor este V2,V1,V3.

Hurwicz
Value Decision 1 Decision 2 Decision 3
0 53935,59 43415,67 60854,09
0,01 54059,77 43660,9 60893,23
0,02 54183,94 43906,13 60932,37
0,03 54308,12 44151,36 60971,51
0,04 54432,29 44396,58 61010,64
0,05 54556,47 44641,81 61049,78
0,06 54680,64 44887,04 61088,92
0,07 54804,82 45132,27 61128,06
0,08 54929 45377,49 61167,2
0,09 55053,17 45622,72 61206,33
0,1 55177,35 45867,95 61245,47
0,11 55301,52 46113,17 61284,61
0,12 55425,7 46358,4 61323,75
0,13 55549,88 46603,63 61362,89
0,14 55674,05 46848,86 61402,03

14
0,15 55798,23 47094,09 61441,17
0,16 55922,41 47339,31 61480,3
0,17 56046,58 47584,54 61519,44
0,18 56170,76 47829,77 61558,58
0,19 56294,93 48075 61597,72
0,2 56419,11 48320,22 61636,86
0,21 56543,29 48565,45 61676
0,22 56667,46 48810,68 61715,13
0,23 56791,64 49055,9 61754,27
0,24 56915,81 49301,13 61793,41
0,25 57039,99 49546,36 61832,55
0,26 57164,16 49791,59 61871,69
0,27 57288,34 50036,82 61910,83
0,28 57412,52 50282,04 61949,97
0,29 57536,7 50527,27 61989,11
0,3 57660,87 50772,5 62028,24
0,31 57785,05 51017,72 62067,38
0,32 57909,22 51262,95 62106,52
0,33 58033,39 51508,18 62145,66
0,34 58157,57 51753,41 62184,79
0,35 58281,75 51998,63 62223,93
0,36 58405,93 52243,86 62263,07
0,37 58530,1 52489,09 62302,21
0,38 58654,28 52734,32 62341,35
0,39 58778,45 52979,54 62380,49
0,4 58902,63 53224,77 62419,63
0,41 59026,8 53470 62458,77
0,42 59150,98 53715,23 62497,91
0,43 59275,16 53960,45 62537,04
0,44 59399,33 54205,68 62576,18
0,45 59523,51 54450,91 62615,32
0,46 59647,68 54696,14 62654,45
0,47 59771,86 54941,36 62693,59
0,48 59896,04 55186,59 62732,73
0,49 60020,21 55431,82 62771,87
0,5 60144,39 55677,05 62811,01
0,51 60268,57 55922,27 62850,15
0,52 60392,74 56167,5 62889,29
0,53 60516,92 56412,73 62928,43
0,54 60641,09 56657,96 62967,56
0,55 60765,27 56903,18 63006,7
0,56 60889,45 57148,41 63045,84
0,57 61013,62 57393,64 63084,98
0,58 61137,8 57638,87 63124,12
0,59 61261,97 57884,09 63163,25
0,6 61386,15 58129,32 63202,39
0,61 61510,32 58374,55 63241,53
0,62 61634,5 58619,78 63280,67

15
 0,63 61758,68 58865 63319,81
0,64 61882,85 59110,23 63358,95
0,65 62007,03 59355,46 63398,09
0,66 62131,2 59600,69 63437,22
0,67 62255,38 59845,91 63476,36
0,68 62379,55 60091,14 63515,5
0,69 62503,73 60336,37 63554,64
0,7 62627,91 60581,6 63593,78
0,71 62752,08 60826,82 63632,92
0,72 62876,26 61072,05 63672,05
0,73 63000,44 61317,28 63711,19
0,74 63124,61 61562,51 63750,33
0,75 63248,79 61807,73 63789,47
0,76 63372,96 62052,96 63828,61
0,77 63497,14 62298,19 63867,75
0,78 63621,32 62543,42 63906,89
0,79 63745,49 62788,64 63946,02
0,8 63869,67 63033,87 63985,16
0,81 63993,84 63279,1 64024,3
0,82 64118,02 63524,33 64063,44
0,83 64242,2 63769,55 64102,58
0,84 64366,37 64014,78 64141,71
0,85 64490,55 64260,01 64180,86
0,86 64614,72 64505,24 64220
0,87 64738,9 64750,46 64259,13
0,88 64863,07 64995,69 64298,27
0,89 64987,25 65240,92 64337,41
0,9 65111,43 65486,14 64376,55
0,91 65235,61 65731,38 64415,68
0,92 65359,78 65976,6 64454,82
0,93 65483,96 66221,83 64493,96
0,94 65608,13 66467,05 64533,1
0,95 65732,3 66712,28 64572,24
0,96 65856,48 66957,51 64611,38
0,97 65980,66 67202,74 64650,52
0,98 66104,84 67447,97 64689,65
0,99 66229,01 67693,2 64728,79
1 66353,19 67938,42 64767,93

4. Decizia în condiţii de risc.

16
17
 MODULUL 4:

Departamentul de cercetare producţie al EM Logistics a creat un nou produs fusta care

a fost testat pe piaţă şi care este acceptat de către utilizatori. Pentru realizarea produsului
conducerea EM Logistics are în vedere mai multe variante. Alegerea variantei convenabile
depinde în principal de evoluţia vânzărilor produsului peste 2 ani, acesta fiind timpul de
amortizare a utilajelor. După primul an se vor lua noi decizii în funcţie de situaţia vânzărilor.
Datele privind variantele şi stările naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt prezentate în
Tabelul 4.1. Conducerea EM Logistics doreşte să cunoască acţiunea pe care trebuie să o
întreprindă în prima şi, respectiv, a doua etapă pentru a obţine maximum de profit.

Anul t Anul t+1

Variantele Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul
estimat
Instalarea Conjuctură favorabilă Instalarea unui nou utilaj Cerere mare (probabilitatea =0.3) 1117
unui utilaj (probabilitatea=0.7) (cost 337 u.m.) Cerere medie (probabilitatea =0.6) 917
nou Cerere mică (probabilitatea=0.1) 817
(cost 337
Ore suplimentare de lucru Cerere mare (probabilitatea=0.3) 917
u.m)
(cost 319 u.m.) Cerere medie (probabilitatea=0.6) 817
Cerere mica (probabilitatea=0.1) 717
Conjuctură nefavorabilă Utilizarea capacităţii existente Cerere mare (probabilitatea=0.3) 817
(probabilitatea=0.3) Cerere medie (probabilitatea=0.6) 717
Cerere mică (probabilitatea=0.1) 517
Ore Conjuctură favorabilă Instalarea unui utilaj nou Cerere mare (probabilitatea=0.3) 917
suplimentare (probabilitatea=0.7) (cost 337 u.m.)
de lucru Cerere medie (probabilitatea=0.6) 817
(cost 319 Cerere mică (probabilitatea=0.1) 517
u.m.) Instalarea unui utilaj nou şi
Cerere mare (probabilitatea=0.3) 817
ore suplimentare de lucru
(cost 656 u.m.) Cerere medie (probabilitatea=0.6) 717
Cerere mică (probabilitatea=0.1) 517
Conjuctură nefavorabilă Ore suplimentare de lucru Cerere mare (probabilitatea=0.3) 717
(probabilitatea=0.3) (cost 319 u.m.) Cerere medie (probabilitatea=0.6) 717
Cerere mică (probabilitatea=0.1) 517

18
REZOLVARE:
1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor.

2. Analiza rezultatelor şi indicarea variantelor optime atât în primul an, cât şi în cel de al
doilea an.
In primul an se recomanda instalarea utilajului nou, pentru ca profitul asteptat este mai mare
decat in cazul orelor suplimentare, respectiv 322,1 unitati monetare in comparatie cu 130,4
unitati monetare.
In al doilea an daca conjunctura este favorabila se va alege instalarea unui nou utilaj deoarece
profitul asteptat este de 630 u.m., in comparatie cu situatia in care s-ar alege orele suplimentare
unde profitul asteptat este de 518 u.m., iar daca conjuctura va fi nefavorabila se recomandă
utilizarea capacitatii existente cu un profit asteptat de 727 u.m.
3. Analiza senzitivităţii soluţiei la variaţia probabilităţilor de realizare a stărilor naturii
(minim 2 scenarii).

19
In urma schimbarii probabilitatilor (cerere mare = 0.5, cerere medie = 0.3 si cerere mica = 0.2),
in primul an, profitul asteptat este mai mare decat in cazul orelor suplimentare, respectiv 343,1
u.m., in comparatie cu 117,4 u.m.
In cel de-al doilea an, profitul asteptat este de 660 u.m., in comparatie cu situatia in care s-ar
alege orele supliementare unde profitul asteptat este de 518, iar daca conjuctura va fi
nefavorabila se recomandă utilizarea capacitatii existente cu un profit asteptat de 727 u.m.
Dupa ce am analizat probabilitatile initiale cu cele schimbate am ajuns la concluzia ca in primul
an profitul asteptat a crescut cu 21 de u.m. In al doilea an profitul asteptat daca conjuctura este
favorabila creste cu 30 u.m, iar daca conjuctura va fi nefavorabila profitul asteptat va ramane la
fel.

In cel de-al doilea scenariu ( favorabila = 0.6, nefavorabila = 0.4), in primul an, profitul asteptat
este mai mare decat in cazul orelor suplimentare, respectiv 331,8 u.m., in comparatie cu 120,2
u.m.
In cel de-al doilea an, profitul asteptat este de 630 u.m., in comparatie cu situatia in care s-ar
alege orele supliementare unde profitul asteptat este de 518, iar daca conjuctura va fi
nefavorabila se recomandă utilizarea capacitatii existente cu un profit asteptat de 727 u.m.
Dupa ce am analizat probabilitatile initiale cu cele schimbate am ajuns la concluzia ca in primul
an profitul asteptat a crescut cu 9,7 de u.m. In cel de-al doilea an profitul asteptat va ramane la
fel.

20