Scarlatina

Catedra Boli infecţioase

USMF “Nicolae Testemiţanu”
Clinica Boli infecţioase la copii „Valentina Halitov”
 După criteriul antigenic (grupuri serologice)
(Rebeca Lancefield 1926)
›20 serogrupuri A-H-K›
- serotipuri
Fiecare grup: - lizotipuri
- biotipuri
• Gr.A (Str.pyogenes) >80 s-tipuri -90% patogeni pentru
om.
• Gr.B (5 s-tipuri, inclusiv Streptococcus agalactiae)
• Gr.C (3 s-tipuri) produc septicemii la nou-născuţi şi
lăuze, endocardite, meningite, osteomielite)
• Gr.D (Str.fecalis=enterococ) - produc infecţii urinare,
intestinale.
 Clasificarea streptococilor
(de importanţă clinică)
După tipul de hemoliză:
● Streptococii alfa-hemolitici
- alfa-hemolitici cu hemoliză incompletă,
voalată
- alfa-hemolitici cu hemoliză incompletă cu
inverzirea mediului “Str. viridans”
● Streptococii beta-hemolitici (produce o zonă
intinsă şi clară de hemoliză în jurul coloniilor
pe agar-sânge)
● Streptococii gama-hemolitici (abs. hemolizei)
 După habitat şi semnificaţia patogenetică

Streptococi lactici (în vegetale şi în lapte).

Sunt folosiţi în industria fermentativă a
laptelui.
Streptococi orali (alcătuesc flora normală a
cavităţii bucale, fiind condiţionat patogeni).
Streptococi fecali (fecalis=enterococi)
Streptococus pyogenes - habitat în căile
respiratorii (sunt patogeni, α- şi β-hemolitici).
 Scarlatina
- boală infecţioasă acută determinată de
tipuri toxigene de streptococ β-
hemolitic din grupul A, caracterizată
clinic prin semne de intoxicaţie
generală, amigdalită, exantem
caracteristic, urmat de descuamaţie,
modificări linguale.
 Agentul cauzal

• Streptococcus pyogenes, β-
hemolitic din grupul A, variate
serotipuri toxigene, care poate fi
depistat în secreţiile orofaringiene,
în sânge şi alte secrete biologice
în forme septice ale bolii.
 Streptococii produc:
>20 toxine şi enzime,
cele mai principale sunt:
Toxina eritrogenă -3 variante antigenice A,B,C) –
toxina Dic
Streptolizina (“O” - oxigen-labilă şi “S” oxigen-
stabilă) - toxine citolitice, cu efect cardiotoxic,
hemolitic. Induce formarea Ac neutralizanţi –
antistreptolizine O (ASLO)
Streptochinaza (A,B)
Dezoxiribonucleaza
Proteinaza
Hyaluronidaza
Фото возбудителя ангины. β-гемолитические стрептококки.
Стрептококки: мазок гноя (окраска по Грамму). Культура на кровяном агаре.
 Epidemiologie
(maladie antroponoză)

Sursa de infecţie:
● bolnavi cu forme tipice de scarlatină;
● bolnavi cu forme atipice;
● bolnavi cu alte forme ale infecţiei streptococice (angina,
nazofaringite, bronşite, otite, impetigo, piodermite,
erizipel, etc.);
● purtător sănătos de streptococ.

Perioda de contagiune începe din 1 zi de boală şi durează

7-10 zile, la apariţia complicaţiilor  21 de zile.
Modul de transmitere:
• aerogen (contact direct, prin picături);
• contact indirect (prin rufării contaminate cu
streptococi, veselă etc.);
• pe cale digestivă (lapte sau produse lactate
contaminate);
• plăgi operatorii, plaga uterină (post partum,
post abortum);
• leziuni cutanate (traume, combustii, etc.).
Receptivitatea este generală, maximă la copii în vârstă de
3-10 ani, la sugari  excepţional.

Indexul de contagiozitate – 0,4 (40%).

Sezonul – toamnă, iarnă, început de primăvară.

Periodicitate – fiecare 5-7 ani.

Imunitatea antistreptococică
După scarlatină se obţine o imunitate antitoxică, specifică
de tip, stabilă, durabilă, reînbolnăvirile sunt foarte rare.
Indicele morbiditații prin scarlatină în RM a.2006-2018
(la 100000 de populaţie)

60 55,05

50

40

30

20 14,33 13,08 16,76

11,39
10 5,68 6,57 5,63 4,38 8,96 12,41
4,94 9,75
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Morbiditatea prin scarlatină în RM
(a.2006-2018)
2000

1926
1954
1800
1600
1400
1200
1000
800
600

595
591
400 500

441
496

465

434
456
405
401
347
343
200
319
313
202

231
235
204

201
192

156

176
170
151

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total incl.copii
Incidenţa prin scarlatină în grupuri de vârstă
în RM (aa.2009-2017)

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

1400
1227
1200

1000

800

600 521
395
400 323 326 300
276
224 222
178
200 107 134
76 98 85 83 49 81
97 61
19 44 36 53 36 39 37
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Patogenie
1. Factorul toxic (din prima zi a bolii).
 Tropizm:
– sistemul cardiovascular;
– sistemul nervos;
– sistemul endocrin
 Exotoxina eritrogenă (tox. Dic) se răspîndeşte limfogen şi
hematogen).
2. Factorul septic (infecţios) – acţiunea Str. β-hemolitic (angina
necrotică, complicaţii purulente).
 Se realizează în unele cazuri din primele zile, mai frecvent a
5-6 zi şi mai >.
3. Factorul alergic - poate fi din primele zile, iar mai frecvent la a
2-3ª săptămînă de la debut (sindrom eruptiv, limfadenită,
glomerulonefrită, miocardită, sinovită, etc.).
 Tablou clinic

I. Perioada de incubaţie - 2-7 zile, ‹10 zile.

II. Perioada de debut – ore – 1-2 zile.
III. Perioada eruptivă - erupții apar în 1-2 zi de
boală și dispar în 5-7 zile.
IV. Perioada de convalescență – se începe din a 2
saptămină de boală.
 Sindroamele de bază:
Intoxicaţie
Angina
Manifestări linguale
Eruptiv
Descuamaţie
Dermografism
 Sindromul de intoxicaţie
 Febră 39-40C (4-5 zile)
 Cefalee
 Slabiciune generală
 Somnolență, în forme severe - pierderea
conștienței sau comă, sau
 Anxietate, delir, convulsii, semne meningiene
pozitive
 Vomă în 1-2 zi de boală (60-80% cazuri)
 Dereglări cardiovasculare
 Amigdalita

catarală, adesea pultacee (foliculară,

lacunară sau necrotică),
hiperemie orofaringiană intensă „istm în
flăcări”,
hiperemie orofaringiană delimitată,
limfadenită regională dureroasă.
Amigdalita
 Erupţii cutanate:
● Apar în 1-2-a zi simultan, sunt generalizate, abundente, mai
intense pe părţile laterale ale toracelui, triunghiul inghinal, pe
părţile flexorii ale extremităţilor superioare şi inferioare, plicile
cutanate (axile, plica cotului, etc.)
● Caracterul:
 rozeole (1-2 mm, punctiformă)
 peteşii, hemoragii mărunte
 miliare.
● Culoarea: roşie aprinsă.
● Tenul pielii: hiperemiat.
● Nu confluiază.
● La palpare: proieminente, dispar la intinderea tegumentului.
● Evoluţia: dispar treptat la a 5-6-a zi de la apariţie, fără urme (nu
pigmentează).
Erupţii cutanate
 Triunghiul Filatov:
Superior - nazo-labial – pal,
Inferior – inghinal – intens acoperit cu erupţii
descrise mai sus.
 • Semnul Pastia
(linii hemoragice pe pliuri de flexiune)- pozitiv
 Dermografism:

● Bifazic, pal-roz stabil în prima săptămână a

bolii şi roz-pal în a 2-a săptămână
 Descuamaţie:

Apare după 7-15 zile de boală și persistă 2-3

săptămâni
furfuracee (făinoasă, tărâţoasă) pe faţă,
urechi, gât, torace
în lambouri pe degetele membrelor
superioare şi inferioare, pe palme şi tâlpi
Descuamaţie
 Manifestări linguale
(ciclul lingual):

În prima zi de boală limba este acoperită cu un depozit

cenuşiu-albicios
Treptat în următoarele zile se descuamează începînd de
la vîrf şi margini, progresînd către bază
În a 5-6-a zi de la debut capătă aspect “zmeuriu”
(papilele linguale proieminente, mucoasa roşie)
În 10-12-a zi de la debut – ”limba lacuită” (limba
reepitelizată, roşie inchisă, lucioasă)
Manifestări linguale
Clasificarea scarlatinei în funcţie de tipul bolii
1. Tipice
2. Atipice:
• Fruste:
 scarlatina rudimentară,
 scarlatina fără erupţii,
 amigdalita streptococică.

• Extrafaringiană.

• Maligne:
 hipertoxică,
 hemoragică.
 Clasificarea scarlatinei
în funcţie de gradul de severitate a bolii

• Usoară
• Medie
• Severă:
toxică,
septică,
toxico-septică
 Clasificarea scarlatinei
în funcţie de evoluţia bolii

• Fără complicaţii şi fără unde alergice.

• Cu unde alergice.
• Cu complicaţii:
 toxice,
 alergice,
 purulente.
• Abortive.
• Cu acutizări şi recidive.
 Forma uşoară
(Se întîlneşte în 80-90% din cazuri)
● Debut brusc
● Febră 38,0-38,5C (poate fi subfebrilă) 4-5 zile, sau
temperatura normală
● Sindromul toxic slab pronunţat (cefalee, moleşală)
● Voma lipseşte, sau poate fi unică
● Amigdalita catarală
● Limfadenita regională
● Erupţii cutanate tipice, uneori de culoare pal-roză, scunde
● Faza acută a bolii durează 4-5 zile
● Descuamaţia apare în 2-3-a săptămână
● Sunt posibile complicaţii alergice şi septice
 Forma medie
(Se întîlneşte în 10-20% din cazuri)
● Debut brusc
● Febră 39-40,0C
● Sindromul toxic pronunţat (vome repetate, excitaţie
psihomotorie, dereglări de somn)
● Amigdalita catarală, mai frecvent pultacee (lacunară,
foliculară)
● Limfadenita regională pronunţată
● Erupţii cutanate tipice, abundente, de culoare roză
apinsă, persistă 7-8 zile
● Faza acută a bolii durează 5-7 zile
● Complicaţii frecvente
 Forma severă toxică
(Se întîlneşte în 0,5% din cazuri)
● Debut brusc, brutal, febră 40-41°C.
● Vome repetate
● Sindromul neurotoxic precoce (delir, agitaţie,
convulsii, coma, semne meningiene pozitive, etc.)
● Insuficienţă circulatorie (colaps)
● Amigdalita catarală sau cu necroze mici superficiale
● Sindromul hemoragic (epistaxis, erupţii hemoragice,
etc.)
● Erupţii tipice, abundente, de culoare cianotică
● Şoc toxiinfecţios
 Forma severă septică
● Amigdalita ulcero-necrotică intensă
● Metastaze septice: otită purulentă, limfadenită
submaxilară purulentă, adenoflegmonul,
etmoidită, mastoidită, etc.
● Febra înaltă continuă mai mult de 5 zile
● Hepato-, splenomegalie
● Sindromul CID
 Forma severă toxico-septică

●Constituie o combinaţie a două

forme: toxică şi septică
 Criterii de gravitate în scarlatină

• Generale:
 Sindromul neurotoxic
 Sindromul metabolico-vegetativ (simpaticopareză
precoce)
 Sindromul hemoragic
 Manifestările septice precoce
• Locale:
 Amigdalita pultacee cu depuneri abundente în
orofaringe
 Adenoflegmonul
 Eruptii hemoragice, epistaxis, etc.
 Manifestările clinice
în formele atipice
Forma frustă

● Debut acut
● Evoluţia uşoară
● Semne de intoxicaţie lipsesc
● Manifestările clinice sunt slab pronunţate
 Forma rudimentară

●Subfebrilitate, 1-2 zile

●Starea generală satisfăcătoare
●Amigdalita de regulă catarală
●Erupţiile cutanate sunt pale, scunde, pe
suprafeţele flexorii ale extremităţilor,
articulaţiilor, triunghiul inghinal, etc.
●Erupţiile păstrează caracterul morfologic
●Sunt posibile complicaţii (septice, alergice)
 Scarlatina fără erupţii
• Se întîlneşte de regulă la maturi
• Sindromul eruptiv poate fi foarte slab pronunţat şi de
scurtă durată (1-2 ore), rămînînd adesea neobservat
• Toate celelalte simptome ale scarlatinei tipice
(intoxicaţia, amigdalita, limfadenita periferică, „limba
zmeurie”, descuamaţia sunt prezente, însă de scurtă
durată
• Evoluţia bolii în unele cazuri poate fi severă cu
complicaţii purulente precoce.
 Amigdalita streptococică

(Se întîlneşte în focarul de infecţie la

persoanele de contact)

• Poate fi catarală şi pultacee (foliculară,

lacunară, necrotică)
• Are tabloul clinic descris mai sus
 Scarlatina exrafaringiană

• Poarta de intrare pentru streptococul β -hemolitic este

plaga operatorie, tegumentele lezate, mucoasa uro-
genitală
• Perioada de incubaţie este scurtă
• Amigdalita şi modificăril linguale slab pronunţate sau
lipsesc
• Erupţiile cutanate apar iniţial la poartă de intrare a
infecţiei
• Limfadenita regională corespunde porţii de intrare
 Date clinice şi de evoluţie
ale scarlatinei la sugari

• Predomină forme rudimentare, fruste

• Debut lent
• Sindromul de intoxicaţie generală moderat
• Sindromul eruptiv, amigdalita, manifestarile linguale slab
pronunțate
• Descuamaţia absentă sau slab manifestată
• Evoluţia bolii adesea este cu complicaţii septice (otite, limfadenite
purulente, septicemii) şi suprainfecţii (IRA)
• Complicaţiile alergice sunt rare sau absente
 Complicaţiile în scarlatină

A. Toxice (în prima săptămână a bolii):

• miocardită
• hepatită
• nefrită
• suprarenalită
• edem cerebral acut
Complicaţiile în scarlatină

B. Septice (precoce şi tardive):

• otită
• sinuzită
• limfadenită
• adenoflegmon
• septicemie
• meningita purulentă
• endocardită
 Complicaţiile în scarlatină

C. Alergice (la a 15-21-a zi de la debut şi mai

târziu):
• cardita reumatismală
• reumatism articular acut
• glomerulonefrită difuză acută
• eritem nodos
• purpura trombocitopenică
• stare febrilă cu adenită, etc.
 Evoluţia şi prognosticul
Aspecte evolutive ale scarlatinei
• În formele uşoare şi medii ale scarlatinei durata bolii
este de 7-10 zile. În consecinţă – vindecare completă,
complicaţii apar extrem de rar. Prognosticul este
favorabil.
• În formele grave pe fundalul tratamentului adecvat şi
precoce în 4-5 zile survine stabilizarea clinică, iar
vindecarea completă − în 10-14 zile, având
continuare un prognostic favorabil.
• Rareori pot apărea complicaţii septice sau alergice,
care necesită tratamentul corespunzător.
 Diagnostic
Date epidemiologice

Tablou clinic

Date de laborator
 Recomandări pentru
culegerea anamnesticului
Datele epidemiologice
• Contact cu bolnavul cu scarlatină, cu amigdalite
streptococice sau alte boli streptococice (streptodermii,
erizipel, etc.).
• Contact cu persoane purtătoare de streptococi.
• Situaţia epidemică la scarlatină în zona geografică.
• Cazuri de scarlatină în instituţia şcolară, preşcolară etc.
• Pacient din focar de scarlatină.
 Recomandări pentru
culegerea anamnesticului
Date clinice
● Debut acut: febră, cefalee, vome
● Amigdalita dureroasă, adesea pultacee cu hiperemie
orofaringiană intensă, delimitată
● Limfadenită regională dureroasă
● Exantem micropapulos (punctiform) care apare în 1-2a zi a
bolii şi se extinde rapid pe tot corpul îndeosebi la nivelul plicilor
cutanate
● Paloare cimcumorală pe fondalul obrajilor congestionaţi
● Dinamica manifestărilor linguale („limba zmeurie”)
● Descuamaţie în lambouri pe degete, palme, tălpi
 Investigaţiile paraclinice
Analiza generală a sîngelui
Analiza generală a urinei
Analiza urinei după Neciporenco
Cultura secreţiilor orofaringiene la streptococul
-hemolitic grupa A
 PCR
Antistreptolizina O (ASLO) în serul sangvin
Electrocardiograma (la necesitate)
Examenul ultrasonor a cordului, rinichilor (la
necesitate)
R-grafia sinusurilor
 Diagnosticul diferenţial:
 Pseudotuberculoza
 Iersinioza
 Infecţia stafilococică
 Dermatita toxico-alergică
 Rujeola, rubeola
 Infecţia meningococică (meningococemia)
 Exantemul enteroviral
 Varicela
 Vasculita hemoragică
 Purpura trombocitopenică
 Boala Kawasachi
Rujeola
Infecție meningococică
(meningococemie)
Vasculita hemoragica
Amigdalita acută catarală
Amigdalita lacunară
Amigdalita foliculară
Difteria faringoamigdaliană
Mononucleoza infecţioasă
Herpangina enterovirală
Candidoză
Celulita infecțioasă
Erizipel
 Criteriile de spitalizare
a pacienţilor cu scarlatină

• Forme severe ale bolii.

• Prezenţa complicaţiilor.
• Copiii de vârstă până la 3 ani.
• Copiii din familii social vulnerabile.
• Copiii care locuiesc în cămine.
• Copiii din colectivităţi închise (centre de
plasament, şcoli-internate, case de copii, etc.).
 Tratament
 Scarlatina este o boala de izolare obligatorie la domiciliu (forme
ușoare) sau internare în spital, care dureza 7-10 zile (forme medii
și severe). Repausul la pat este indicat pentru primele 6-7 zile de
boala. Nu se vor interna în același salon bolnavi noi împreuna
cu cei convalescenți.
 Izolarea, repausul relativ și controlul medical se vor prelungi incă
2-3 săptămâni în convalescență, pentru a preveni și depista
complicații.
 Regimul alimentar - este hidro-lacto-zaharat și fructarian. După
disparitia febrei se trece la regim normal.
 Tratamentul simptomatic: antipiretice, gargarisme, vitamine
grupul C și B, antihistaminice.
 Tratamentul etiologic al scarlatinei este obligatoriu !!!
 Tratament antimicrobian:
 Penicilin (Fenoximetilpenicilin, Vepicombin) - 50-100.000
Un/kg în 3-4 prize.
 Ampicilin (Amoxicilin, Amoxiclav) 50-100.000 Un/kg in 3-4
prize.
 Cefalosporine (Duracef, Cefalexin, Cefatoxim, etc.) – 25-
50mg/kg în 2-4 prize.
 Eritromicin (Azitromicin, Vilprofen, Rulid, Spiramicin, etc.) –
20-50mg/kg în 2-4 prize.

 !!!!!!!!!Bicilin (Benzatinpenicilin G) – 600.000 Un 1 priză

(după cura de antibiotic).
Cura de tratament:
 Forme uşoare – 7 zile
 Forme medii – 7-10 zile
 Forme severe – 10 zile şi >
 Criterii de externare
a pacienţilor cu scarlatină

• Vindecare clinică
• Lipsa complicaţiilor
• Analiza generală a sângelui şi sumarul
urinei fără modificări patologice, ECG
• Durata spitalizării − 7-10 zile, în prezenţa
complicaţiilor mai mult
 Supravegherea postexternare
a pacienţilor cu scarlatină
Va fi efectuată de către medicul de familie.
• Durata: pacienţii, care au suportat forme uşoare şi medii
– 1 luna, cei care au făcut forme severe –3 luni.
• Examenul clinic si paraclinic (analiza generală a
sîngelui, sumarul urinei, ECG) va fi efectuat 1data în 2
saptamâni.
• Determinarea Streptococcus pyogenes din orofaringe la
sfârşitul a 2-a şi a 4-a saptamână a dispensarizării (în
forme severe).
• Consultaţia medicului infecţionist, otorinolaringolog,
medicului cardiolog la necesitate
 Profilaxia scarlatinei

1. Profilaxia specifică în scarlatină

nu este elaborată.
2. Profilaxia nespecifică – măsuri
antiepidemice în focar.
 Măsuri antiepidemice în focar

Bolnav:
• Depistarea activă şi izolarea precoce a bolnavului la
domiciliu sau în secţiile de boli infecţioase pe o durată
de 7-10 zile.
• Declarare obligatorie la CMP teritoriale.
• Tratamentul bolnavului va dura în formele uşoare şi
medii 7-10 zile, în formele grave sau/şi cu complicaţii
10-14 zile.
• Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după
scarlatină se permite nu mai devreme de ziua a 22-a de
la debutul bolii.
• Durata supravegherii postexternare:
 Forme uşoare şi medii  pe parcurs de 1 lună
 Forme severe  pe parcurs de 3 luni
 Măsuri antiepidemice în focar

Persoane de contact
• Depistarea şi supravegherea persoanelor de
contact timp de 7 de zile de la ultimul caz.
• Examenul clinic se face de către medicul de
familie
• În colectivităţi – carantină pe grup; nu mai sunt
admişi copii noi pînă la stingerea focarului
epidemic (7 zile de la ultimul caz).
• Dezinfecţia curentă şi terminală, aerisirea
incaperii şi dereticarea umedă de 2-3 ori pe zi.
Exemple de formulare a diagnosticului
clinic de bază:

1. Scarlatina, forma tipică, uşoară.

2. Scarlatina, forma tipică, medie.
3. Scarlatina, forma gravă, toxică.
Complicaţii: Miocardita toxică.
Nefrita toxică.
4. Scarlatina, forma atipică, frustă.