Ingineria sistemelor industriale

1. ELEMENTE DE INGINERIE INDUSTRIAL

1.1. Generalit i

Ingineria industrial î i are r d cinile în revolu ia industrial , rezultat al eforturilor

unor oameni care au dorit de la începuturile industrializ rii s perfec ioneze continuu
principiile de organizare i conducere.
Defini ia ingineriei industriale, formulat în 1935 în America, se bazeaz pe
concep iile unor speciali ti de vârf în domeniile economic, industrial, tiin ific,
organiza ii de consulting i în diferite foruri guvernamentale [7].
Ingineria industrial se ocup cu proiectarea, perfec ionarea i aplicarea în
practic a sistemelor integrate alc tuite din oameni, materiale i echipamente. Ea se
bazeaz pe cuno tin ele i experien a de specialitate în tiin ele matematice, fizice,
sociale, precum i pe principiile i metodele inginere ti de analiz i proiectare pentru
prognozarea, specificarea i evaluarea rezultatelor ob inute cu astfel de sisteme.
Obiectul ingineriei industriale este sistemul de produc ie.
Sistemul de produc ie se define te ca fiind ansamblul integrat de oameni,
materiale i echipamente, caracterizat printr-un ansamblu de rela ii bine definite
necesare atingerii unui obiectiv în condi iile existen ei unor restric ii.
Obiectivul reprezint scopul proiect rii sistemului de produc ie iar restric iile
reprezint limitele în cadrul c rora trebuie s func ioneze sistemul.
Activit i de baz ale ingineriei industriale sunt:
- Selec ia proceselor tehnologice i a metodelor de asamblare.
- Alegerea i proiectarea echipamentelor tehnologice, a sculelor, dispozitivelor
i verificatoarelor.
- Proiectarea facilit ilor, inclusiv proiectele de ansamblu i configura iile în
spa iu ale cl dirilor, ma inilor, echipamentelor pentru transport, depozite.
- Proiectarea i perfec ionarea sistemelor de programare i control pentru
distribu ia bunurilor, serviciilor, produselor, stocul i calitatea produc iei,
între inerea utilajelor, alte activit i tehnice.
- Proiectarea sistemelor de control ale cheltuielilor, cum sunt: metode de
control bugetar, analiza costurilor, sistemul de costuri normative.
- Dezvoltarea i perfec ionarea produselor.

1
Ingineria sistemelor industriale

- Proiectarea i aplicarea în practic a sistemelor de analiz economic i

tehnic a valorii.
- Proiectarea i aplicarea practic a sistemelor de evaluare a produselor.
- Cercetarea opera ional , probleme legate de analiza matematic , simularea
sistemelor, programarea liniar , teoria deciziilor.
- Anchete legate de fundamentarea amplas rii sistemelor de produc ie, în care
intervin considerente legate de surse de materii prime, pie e de desfacere, de
surse locale de for de munc , posibilit i de finan are, reglement ri privind
impozitele.
Ingineria industrial are o caracteristic fundamental bazat pe întrebarea “Mâine
vom realiza mai bine produsele pe care le facem ast zi?”.
În studiul ingineriei industriale exist trei concepte aflate în interdependen , în
sensul c existen a unuia condi ioneaz existen a celorlalte dou i anume:
− sistemul de produc ie;
− produsul ca obiect al fabrica iei;
− tehnologia.

Sistem de
produc ie

Produs Tehnologie

Figura 1.1. Conceptele ingineriei industriale

1.2. Produsul

Produsul, ca obiect al fabrica iei, apare ca o necesitate social depistat ca urmare

a unei activit i de marketing.
Din punct de vedere al fabrica iei, produsul poate fi:
- produs nou, ob inut prin concep ie proprie (inven ie, licen sau ca urmare a
unei activit i de asimilare);

2
Ingineria sistemelor industriale

- produs reproiectat sau dezvoltat, ob inut ca urmare a perfec ion rii prin
concep ie sau prin modificare de tehnologii i procedee tehnologice, în scopul
cre terii performan elor sau a sc derii costurilor de fabrica ie.
Un produs este reprezentat printr-un desen sau set de desene numit documenta ie
de produs sau desene de execu ie, care cuprinde urm toarele specifica ii:
- structura i forma produsului;
- materialul necesar (specificarea standardului de form i a standardului de
material);
- caracteristici func ionale.
Structura produsului este eviden iat de desenul de ansamblu general, în care sunt
eviden iate componentele (reperele i subansamblele) din care trebuie s rezulte modul
de abordare al acestora la montaj. Documenta ia de produs este completat de
standardul de ramur (STAS, norm intern , caiet de sarcini).
Standardul de ramur cuprinde informa ii cu privire la:
- domeniul de utilizare al produsului;
- caracteristici tehnice i de fiabilitate;
- metode de încercare pentru atestarea calit ii produsului;
- condi ii de asamblare, livrare;
- instruc iuni de utilizare i termene de garan ie.

1.2.1. Etapele asimil rii în fabrica ie a unui produs

• Definitivarea temei de proiectare prin acordul dintre beneficiar i

produc tor, astfel încât produsul s fie competitiv, dar în acela i timp
compatibil cu dotarea tehnologic existent .
• Studiul tehnico-economic se elaboreaz pe baza informa iilor date de
beneficiarii interni privind caracteristicile tehnice i cantit ile necesare i pe
baza celor furnizate de unit ile de comer exterior (cantit i importate,
furnizori).
Studiul tehnico-economic va stabili caracteristicile tehnice generale, beneficiarii,
modul de rezolvare eficient a problemelor de fabrica ie, eficien a economic i pre ul
de cost estimativ.

3
Ingineria sistemelor industriale

• Proiectul de prototip - la elaborarea c ruia este necesar colaborarea dintre

proiectant i tehnolog, privind respectarea urm toarelor restric ii
tehnologice:
dimensiunile i suprafe ele sunt compatibile cu practicile de uzinare
existente;
vor fi l sate suficiente adaosuri la piesele turnate sau forjate, pentru a
permite corec ii în cazul eventualelor inexactit i de asamblare sau
distorsiuni suferite în urma unui tratament termic;
vor fi l sate suficiente degaj ri i c i de acces pentru asamblarea corect ;
la caracteristicile nefunc ionale vor fi prev zute toleran e maxim
admisibile;
toleran ele caracteristicilor func ionale vor ine seama de realitate i vor
fi aplicate toleran e maxime;
trebuie s existe suficiente suprafe e de prindere i pozi ionare pentru
asamblarea produsului;
elaborarea desenelor va permite aplicarea eventualelor reduceri de cost.
Asupra reperelor componente ale unui produs este necesar s se decid cu privire
la fabricarea sau cump rarea lor, decizie care va decurge din compararea real a
costurilor aferente celor dou situa ii.
• Omologarea prototipului. Atestarea prin încerc ri a nivelului parametrilor
tehnici prev zu i în standardul tehnic de ramur . Încerc rile de prototip pot
fi i încerc ri distructive.
• Întocmirea proiectului de execu ie constructiv i tehnologic în func ie de
modific rile care apar la prototip.
La controlul tehnologic al desenelor se verific dac :
- vederile i sec iunile sunt suficiente pentru a defini complet piesa;
- condi iile tehnice caracterizeaz complet piesa din punct de vedere al
preciziei de prelucrare;
- dac piesa este corect cotat , nefiind admis existen a unui lan închis de
cote (supracotare);
- este asigurat tehnologicitatea piesei.
Alegerea semifabricatului va avea în vedere:
- materialul, forma constructiv i dimensiunile piesei;

4
Ingineria sistemelor industriale

- precizia cerut semifabricatului;

- volumul produc iei contractate;
- utilajul disponibil;
Alegerea semifabricatului trebuie s asigure ob inerea unui coeficient de utilizare
al materialului impus, care reprezint raportul dintre masa net (masa produsului finit)
i masa tehnologic (masa semifabricatului din care se execut produsul).
• Proiectarea tehnologiei de fabrica ie a produsului.
• Omologarea ciclului pilot sau a seriei zero.
Omologarea ciclului pilot presupune omologare produsului, omologarea utilajelor,
SDV-urilor, materialelor i a procedeelor tehnologice.
Lansarea în fabrica ie a seriei zero se face numai pe baz de comand de la
beneficiar. La omologarea seriei zero se va acorda o aten ie deosebit respect rii
întocmai a tehnologiei de fabrica ie, astfel ca în cazul unui e ec la o prob de tip s se
poat decide între o deficien de proiectare sau o deficien de tehnologie.

1.2.2. Structura produsului

Structura produsului este o schem grafic , figura 1.2, care eviden iaz totalitatea
subansamblelor i a reperelor componente ale produsului. Ea se întocme te pe baza
desenului de ansamblu general, a desenelor subansamblelor i reperelor componente.

A
R01 R02 R03

S1 S2 S3 S4

R11 R12 R13 R14 R21 R22 R31 R32 R41 R42 R43 R44

S11 S21 S42

Figura 1.2. Structura produsului - exemplu

5
Ingineria sistemelor industriale

Structura produsului permite calculul duratei ciclului de fabrica ie al ansamblului

A (sau produsului finit) cu ajutorul ciclogramei de asamblare. Pentru fiecare reper sau
element din structura produsului, se elaboreaz o fi tehnologic .

1.3. Sistematizarea produselor

1.3.1. Tipizarea produselor

Extinderea sferei activit ii umane determin necesitatea multiplic rii func iilor
îndeplinite de un produs sau cre terea num rului de sortimente. Apare deci o
contradic ie între diversificarea i unificarea produselor.
Unificarea produselor este dat de eficientizarea tehnologiei de fabrica ie. Una
dintre c ile de rezolvare este standardizarea care este o metod de optimizare care
permite compararea produselor pe baz de criterii obiective. Are o func ie selectiv i
permite numai alegerea variantelor care satisfac în condi ii optime cerin ele societ ii.
Cre terea eficien ei i a rentabilit ii sistemului de produc ie este posibil prin cea de a
doua cale, numit unificare-tipizare.
Unificarea este prima treapt a selec iei i const din identificarea, sistematizarea
i clasificarea posibilit ii de realizare a produsului.
Tipizarea este a doua treapt a selec iei i const în descompunerea sistemului în
p r i componente sau subsisteme, stabilirea conexiunilor dintre ele i a func iilor pe care
le îndeplinesc, dup care urmeaz identificarea componentelor subsistemelor specifice.
Se determin astfel gradul de unificare-tipizare ca fiind egal cu raportul dintre num rul
de componente nespecifice (care se g sesc i în componen a altor produse) i num rul
total de componente al produsului.
În contextul unific rii tipiz rii produselor se definesc:
- grupe de produse reprezint mul imea de produse care au o func ie comun
(exemplu: motoarele electrice, aparatele electrice, motoare termice cazane,
turbine etc.);
- familia de produse reprezint produsele din cadrul grupei care au un
parametru comun: exemplu: întreruptoare de tip IO (întreruptor ortojector) -
12kV/630, 1200, 2500, 4000A; întreruptoare UGF (U- ulei; G- serie grea; F-
montaj fix) - 24kV/ 4000, 4500, 6300A; contactoare CAM (C- contactor;
AM- ac ionarea motoarelor) -7,2kV/ 150, 250A.

6
Ingineria sistemelor industriale

- seria unitar - acea parte a familiei care se fabric într-o concep ie

constructiv comun , având caracteristicile de baz ordonate într-un ir
parametric sau dimensional.
Limitarea diversific rii produselor se ob ine prin utilizarea de elemente comune
(numite nespecifice) la diver i membri ai familiei sau prin modificarea dimensional a
unor piese, care permite metode de fabrica ie identice (aceasta înseamn flux tehnologic
comun, echipamente tehnologice comune, aparate de m sur i control).

Exemplu: tija de contact mobil a unui aparat de comuta ie:

− Dac ordonarea se face dup valoarea curentului, variaz cota Φ;

Varianta V01 Varianta V02 Varianta V03

Curentul [A] 630 1250 2000
Φ [mm] 12 16 24

− Dac ordonarea se face dup tensiune, atunci variaz lungimea L.

Exemplu: La In=2000A

Varianta V01 Varianta V02

Tensiunea [kV] 12 24
L [mm] 284 348

1.3.2. Concep ia modular

Realizarea unei familii de produse, astfel încât la diver i membri ai familiei s se

reg seasc elemente comune, se nume te concep ie modular .
Aceast concep ie este o caracteristic a tehnologiei moderne, cu tendin a de
generalizare.

7
Ingineria sistemelor industriale

Modulul este un ansamblu fizic de sine st t tor, capabil s - i îndeplineasc

func iunea într-o mare varietate de condi ii exterioare, putând fi interconectat cu alte
module i având posibilitatea de a fi testat sau verificat independent.
Adoptarea concep iei modulare stimuleaz creativitatea (exemplu: televizorul,
calculatorul). Din domeniul aparatelor de comuta ie, un exemplu edificator este
întreruptorul de înalt tensiune.

O R Modul camer de O R O R
stingere

Modul izolator
suport

245 kV 420 kV
123 kV
a) b) c)

Figura 1.3. Explicativ cu privire la modul.

a) polul unui întreruptor de 123 kV; b) polul unui întreruptor de 245 kV;
c) polul unui întreruptor de 420 kV;

Concep ia modular permite crearea noului cu minim de noutate, doar prin

schimbarea interconexiunilor.
Sistemele modulizate con in module cu grad diferit de integrare:
- module cu func ii elementare (organele de asamblare, rulmen i, garnituri);
- module cu func ii unitare (motorul, compresorul);
- module cu func ii complexe (vezi pol întreruptor).
Avantajul concep iei modulare se reflect în proiectare, fabrica ie i exploatare. În
proiectare avantajul se reflect asupra faptului c proiectantul î i concentreaz aten ia
nu asupra elementelor noi, ci asupra modului de interconectare.
Eficien a moduliz rii în produc ie se eviden iaz pornind de la expresia general a
costului:
b
y=a+ (1.1)
x
unde:
a - cheltuielile variabile legate direct de realizarea produsului (material, energie,
manoper );

8
Ingineria sistemelor industriale

b - cheltuieli fixe (amortismentul utilajelor - între inerea i repararea lor);

x - volumul produc iei (num rul produselor fabricate).
Se observ c , dac x cre te, y scade. Prin adoptarea concep iei modulare, b scade
i x cre te, rezult c y scade.
Eficien a moduliz rii se reflect i în exploatare, deoarece fiabilitatea i
mentenabilitatea unui produs permit evaluarea cheltuielilor legate de între inerea
produsului în exploatare.
Mentenabilitatea, cu referire la activitatea de între inere a unui produs, reprezint
aptitudinea unui produs de a fi men inut în exploatare prin activit i de mentenan sau
de între inere i repara ii.
Exemple de produse nementenabile: siguran a fuzibil , becul, techerele turnate.
Conceptul de disponibilitate reprezint fiabilitate plus mentenabilitate.
Fiabilitatea permite determinarea num rului de interven ii necesare pentru
repararea unui produs într-o perioad de func ionare iar mentenabilitatea exprim i
durata de timp necesar pentru înl turarea unui defect.
Prin aplicarea concep iei modulare se diminueaz num rul i sortimentul pieselor
de schimb necesare între inerii, se reduce durata repara iei, durata de identificare a
defectului i permite industrializarea repara iilor, prin activit i de service.

1.4. Proiectarea tehnologiei de fabrica ie

1.4.1 Procesul tehnologic

Procesul tehnologic cuprinde totalitatea opera iilor de modificare a formei,

dimensiunilor i propriet ilor materialului sau semifabricatului în vederea ob inerii
produsului finit în concordan cu desenul de execu ie.
Procesele tehnologice pot fi: de prelucrare mecanic , de asamblare, turnare,
forjare, matri are etc.
• Componen a procesului tehnologic
Opera ia este acea parte a procesului tehnologic efectuat de unul sau
mai mul i operatori la un anumit loc de munc înzestrat cu utilaje, SDV-
uri i echipamente, ac ionând asupra unor obiecte, în cadrul uneia sau
aceleia i tehnologii.

9
Ingineria sistemelor industriale

Faza este acea parte a opera iei care se repet în mod identic cu acelea i
utilaje, acela i regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singur
transformare. Se compune din mai multe treceri.
Mânuirea reprezint totalitatea mi c rilor efectuate de un operator pentru
preg tirea unei faze sau a unei treceri.
Mi carea este cel mai simplu element al activit ii i const dintr-o luare
de contact, deplasare, desprindere.
• Principii de stabilire a proceselor tehnologice
Stabilirea proceselor tehnologice se face pe baza urm toarelor principii:
Principiul leg turii construc iei cu tehnologia pe baza c ruia se va
asigura func ionalitatea produsului, în condi ii de eficien economic ,
inându-se seama de condi iile de exploatare cât i de realizare
tehnologic , pe care le implic construc ia.
Principiul interschimbabilit ii presupune aplicarea de toleran e foarte
înguste la prelucrare, astfel încât la montaj s nu fie nevoie de opera ii
de ajustare sau sortare.
Interschimbabilitatea vizeaz urm torii parametrii:
geometria: form , dimensiuni, pozi ii reciproce, calitatea suprafe ei;
propriet ile materialelor: fizice, mecanice, chimice;
parametrii electrici i func ionali.
Principiul interschimbabilit ii este valabil pentru repere finite, subansamble,
materii prime i semifabricate.
Principiul concentr rii sau diviz rii opera iilor, aplicabil în func ie de
tipul produc iei adic , la produc ia de serie mare i de mas , unde
produc ia se organizeaz pe linii tehnologice în flux, se aplic
divizarea procesului tehnologic. La produc ia de serie mic i
mijlocie, unde produc ia (fabrica ia) se organizeaz pe grupe omogene
de utilaje, se aplic concentrarea opera iilor tehnologice.
Principiul optimiz rii ciclului de fabrica ie are ca scop minimizarea
duratei de fabrica ie a fiec rui reper sau produs.
Principiul economicit ii presupune alegerea variantei tehnologice,
din mai multe posibile, în func ie de un sistem de restric ii privind
costul sau consumul de materiale, consumul energetic, siguran a în
func ionare etc.

10
Ingineria sistemelor industriale

Principiul estetic al formelor i aspectul produsului.

Principiul standardiz rii maxime pentru îndeplinirea restric iilor
legate de sistematizarea produselor, în condi ii de asigurare a
performan elor, cel pu in minimale. Se va asigura economicitatea i
interschimbabilitatea construc iilor, f r a limita creativitatea i
diversificarea solu iilor.
Principiul conformit ii, ceea ce înseamn c , pe parcursul fabrica iei
trebuie s existe permanent posibilitatea confrunt rii dintre nivelul de
execu ie curent cu cerin ele impuse pe desenul de execu ie; cu alte
cuvinte trebuie asigurat controlul interopera ional.
Principiul asigur rii protec iei muncii, ceea ce presupune c ,
elaborarea proceselor tehnologice va avea în vedere men inerea
nivelului de s n tate i a capacit ii de munc a operatorului, evitarea
accident rii acestuia i nu în ultimul rând evitarea polu rii mediului.
Exist dou aspecte ale protec iei muncii: primul aspect este securitatea muncii,
iar cel de-al doilea aspect este igiena muncii, cu referire la compozi ia mediului, lumin ,
temperatur .
• Proiectarea proceselor tehnologice de fabrica ie
Documenta ia tehnologic este elaborat pe baza urm toarelor date
preliminare:
- proiectul de execu ie al produsului, care înseamn desene de
ansamblu, desene de execu ie, borderouri de desene sau
nomenclatorul de structur al produsului;
- programul anual de produc ie i necesarul de piese de schimb
(observa ie: programul de fabrica ie în func ie de produs se poate
elabora pe o lun , o zi sau un an);
- dotarea tehnologic existent , utilajele standardizate i
nestandardizate, echipamente, SDV-uri;
- documenta ia tehnic auxiliar (cataloage de ma ini unelte, SDV-
uri, standarde tehnice de ramur , normative, borderouri).
Succesiunea etapelor de proiectare a proceselor tehnologice
Proiectarea se realizeaz în dou etape:
- Studiul preliminar pentru elaborarea variantei optime.
- Elaborarea documenta iei tehnologice.

11
Ingineria sistemelor industriale

Memoriul tehnic al produsului, care cuprinde:

Analiza tehnologic a desenului de execu ie al piesei i stabilirea
tipului produc iei.
Se analizeaz rolul func ional al condi iilor impuse pe desenul de execu ie al
piesei (precizie dimensional , rugozitatea suprafe elor, duritatea lor). Caracterul
produc iei va preciza metoda de calcul a ritmului i productivit ii liniei tehnologice
precum i m rimea lotului optim de fabrica ie.
Alegerea variantei optime de proces tehnologic
Dup alegerea variantei optime de proces tehnologic se întocme te traseul sau
circula ia tehnologic a produsului, adic se stabile te succesiunea logic a opera iilor
tehnologice, tratamentelor termice i a controlului de calitate.
Alegerea utilajelor i a SDV-urilor
Alegerea utilajelor se face dup o cunoa tere temeinic a acestora. Cele mai
importante date ce caracterizeaz un utilaj sunt:
- func iile pe care le îndepline te utilajul i nivelul de calitate al
execu iei;
- construc ia, func ionarea i gradul de complexitate;
- condi ii de montaj i punere de func iune;
- condi ii de exploatare, cerin e de deservire, calificarea operatorilor,
modul de evacuare a de eurilor, fiabilitatea i mentenabilitatea.
Criteriile generale de alegere a utilajelor sunt:
- criterii tehnologice care presupun corela ia dintre utilaj i regimul
tehnologic cerut de execu ia produsului;
- criterii economice cu referire la cheltuielile de montaj, exploatare,
eficien a investi iei;
- criterii ergonomice, de u urare a muncii, de limitare a eforturilor i a
accidentelor de munc ;
- criterii ecologice, de asigurare a caracterului inofensiv fa de mediu.
• Sistematizarea informa iilor din documenta ia tehnologic
Fi a tehnologic este documenta ia de eviden primar i cuprinde
informa ii privind:
denumire reper (sau produs);

12
Ingineria sistemelor industriale

informa ii privind masa net (masa produsului în stare finit ), masa

tehnologic (masa semifabricatului) din care se prelucreaz i se
ob ine reperul i masa de aprovizionare;
succesiunea opera iilor tehnologice din flux, cu descrierea detaliat
a fiec reia, eventual cu men ionarea num rului de faze sau treceri;
tipul utilajului necesar execut rii unor opera ii din flux.
Utilajele din documenta ia tehnic pot fi de dou tipuri:
- utilaje standardizate (strung, ma in de bobinat, ma in de g urit, frez
etc.), adic utilaje care sunt utilizate la nivelul economiei na ionale pentru
fabricarea oric rui alt produs.
- utilaje nestandardizate, proiectate i omologate special pentru execu ia
reperului la care se refer fi a tehnologic .
Tipul utilajului este dat sub form de cod numeric.
norma de timp [minute/bucat reper], adic timpul necesar pentru
execu ia opera iei din flux, pe utilajul precizat anterior;
dispozitivele de m sur i control;
atelierele sub form codificat , (unde este amplasat utilajul).
Prin urmare, documenta ia tehnologic de produs se constituie din:
- desene de execu ie i asamblare a componentelor din structur ;
- fi e tehnologice aferente fiec rei componente din structur ;
- list piese ob inute prin diverse tehnologii cum ar fi: prin turnare, sudur ,
sinterizare, tratamente termice etc;
- list piese ob inute prin cooperare;
- instruc iuni tehnologice elaborate pentru o anumit opera ie tehnologic din
flux, de exemplu opera ia de uscare, vidare i umplere cu ulei a
transformatoarelor;
- lista AMC (aparatelor de m sur i control) necesar controlului
interopera ional, controlului final sau reglajelor.

1.4.2. Procese de produc ie

1.4.2.1. Defini ie. Clasificare

Procesele de produc ie pot fi:

13
Ingineria sistemelor industriale

• Procese de baz pe parcursul c rora materialele i semifabricatele sufer

modific ri ale formei, dimensiunilor i propriet ilor pân la transformarea în
produs finit. Ele se constituie din metode i procese tehnologice ca: prelucr ri
mecanice, turnare, asamblare, acoperiri galvanice etc.
• Procese auxiliare i de servire care asigur condi ii de desf urare a proceselor
de baz (de exemplu procesul de ob inere a aburului, a aerului comprimat, a
oxigenului, a energiei electrice, de între inere a SDV-urilor i a utilajelor,
transporturile interne etc).
Dup modul în care particip la realizarea produsului, sistemul de produc ie se
compune din urm toarele unit i:
- unit i de baz pentru procesele de baz (turn toria);
- auxiliare (sec ia de SDV);
- deservire (transportul intern, aprovizionarea, ambalarea, desfacerea).
Din punct de vedere al desf ur rii etapelor productive, procesele de produc ie se
împart în:
- procese de produc ie cu cicluri identice, în care elementele componente se
repet periodic (exemplu: pentru produc ia de mas );
- procese de produc ie cu cicluri neidentice (diferite), în care elementele
componente variaz (exemplu: produc ia de serie mic ).

1.4.2.2. Factorii care influen eaz procesul de produc ie

Factorii care influen eaz organizarea procesului de produc ie sunt:

• Caracterul materiei prime. Din acest punct de vedere industria constructoare
de ma ini este o industrie prelucr toare. Apar probleme legate de transportul i
depozitarea materiei prime.
• Caracterul produsului finit. Proiectarea proceselor de produc ie este cu atât
mai complex cu cât la execu ia unui produs finit se folosesc mai multe tipuri
de materii prime, procese tehnologice complexe, utilaje i echipamente
nestandardizate.
• Caracterul procesului tehnologic ridic probleme legate de amplasarea
utilajelor i specializarea operatorilor.
• Volumul produc iei. Din acest punct de vedere exist :

14
Ingineria sistemelor industriale

- produc ia de unicate ce se caracterizeaz prin fabricarea produsului într-un

singur exemplar sau num r redus de exemplare; opera ia se realizeaz cu un
num r redus de SDV-uri iar operatorul are calificare superioar .
- produc ia de serie se caracterizeaz prin constan a opera iilor specifice
fiec rui loc de munc , efectuate asupra unui lot de produse. Dup fabricarea
unui lot de produse i trecerea la fabricarea altuia sunt necesare reglaje ale
echipamentelor i instala iilor tehnologice.
În func ie de m rimea lotului produc ia poate fi de serie mic , mare sau
mijlocie.
- produc ia de mas se caracterizeaz prin aceea c la fiecare loc de munc se
execut permanent aceea i opera ie, calificarea operatorilor direct productivi
este sc zut , în schimb operatorii auxiliari (pentru reglare i între inere)
trebuie s aib o calificare superioar .

1.4.2.3. Principiile organiz rii proceselor de produc ie

O bun organizare a procesului de produc ie într-o întreprindere necesit

îmbinarea i coordonarea în timp i în spa iu a proceselor de baz , auxiliare i de
servire. Rezolvarea optim a acestei probleme se face respectând principiile de baz :
1. Specializarea produc iei
Este una din formele diviziunii sociale a muncii între diferite ramuri ale produc iei
industriale. Conform acestui principiu, întreprinderile se specializeaz în executarea
unui produs sau grup de produse, opera iile tehnologice se repet neîntrerupt la fiecare
utilaj (agregat), leg turile dintre sec ii sunt bine determinate, iar drumul parcurs de piese
(fluxul tehnologic) r mâne constant.
De asemenea, procesele auxiliare i de deservire au un caracter de stabilitate,
determinat de procesul tehnologic care este permanent.
Nivelul specializ rii întreprinderilor i a diferitelor lor p r i componente (sec ii,
sectoare etc.), este determinat de îmbinarea a doi factori de baz : volumul produc iei i
cheltuielile de munc ale produc iei.
Specializarea produc iei conduce la o folosire superioar a fondurilor fixe, la
introducerea tehnicii noi în produc ie, face posibil automatizarea procesului de
produc ie, cre terea calit ii produc iei i reducerea pre ului de cost.
2. Propor ionalitatea

15
Ingineria sistemelor industriale

Cerin a de baz a acestui principiu este aceea ca între produc ia pe unitatea de

timp a tuturor subunit ilor întreprinderilor s existe o anumit propor ie bine
determinat , care s asigure desf urarea activit ii întreprinderii în cele mai bune
condi ii.
Respectarea acestui principiu permite înl turarea locurilor înguste în produc ie sau
a locurilor de munc ce au un surplus de capacitate de produc ie, precum i crearea
condi iilor pentru deservirea ra ional a sec iilor de baz de c tre celelalte sec ii.
3. Principiul paralelismului
Este principiul potrivit c ruia diferitele p r i ale procesului de produc ie (etape,
faze, opera ii) se execut în paralel, ceea ce conduce la reducerea substan ial a duratei
ciclului de fabrica ie.
Paralelismul, în organizarea produc iei se prezint sub forme diferite: paralelismul
în structura opera iilor tehnologice, paralelismul în executarea semifabricatelor i în
prelucrarea mecanic a pieselor, paralelismul în montajul diferitelor subansambluri i
montajul general.
4. Principiul fluxului continuu
Este un principiu a c rui cerin de baz o constituie asigurarea celui mai scurt
drum în fabrica ia produselor, din momentul ie irii materialului brut din depozit i pân
la ie irea din fabrica ie sub forma unui produs finit.
Pentru respectarea acestui principiu este necesar ca înc din faza de proiectare a
întreprinderii s se asigure o anumit amplasare a cl dirilor i construc iilor
întreprinderii, o anumit amplasare a sec iilor în cl diri i a sectoarelor în sec ii.
5. Principiul continuit ii
Acest principiu impune asigurarea unei continuit i în fabricarea produselor prin
lichidarea sau reducerea la minim a diferitelor întreruperi în produc ie. Întreruperile în
produc ie pot fi între schimburi, în interiorul schimbului, iar în cadrul acestuia,
întreruperi între opera ii. În condi iile organiz rii produc iei pe band , întreruperile se
lichideaz considerabil.
6. Principiul ritmicit ii
Cerin a de baz a acestui principiu o constituie livrarea la intervale egale de timp a
unor cantit i constante sau crescânde de produc ie în toate fazele i opera iile
produc iei. Pentru a se putea asigura repetarea procesului de produc ie, trebuie
determinat un anumit ritm de produc ie fie pentru începerea produc iei, fie pentru
livrarea produc iei.

16