Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,

Facultatea de Constructii de Masini

Masina de rabotat tip “Seping”

Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor

pieselor si se executa cu scule aschietoare de tipul cutitelor, pe masini-
unelte numite masini de rabotat.

In general ,prin rabotare se prelucreaza suprafetele plane, orizontale,

verticale, inclinate, diferite forme de canale la piese de dimensiuni mici si
mijlocii, suprafete profilate la piese lungi si relativ inguste, cum sunt de
exemplu ghidajele pentru batiuri pentru sanii si mese.

 Clasificarea procesului de rabotare se face astfel:

·                    Dupa gradul de  finete  al fetei plane:

             -rabotare de degrosare

             -rabotare de finisare

·                    Dupa directia de miscare a piesei de prelucrat:     

             -rabotare pe masini de rabotat longitudinal;

             -rabotare pe masini de rabotat transversal.

·                    Dupa deplasarile efectuate de masa de lucru:

                   -rabotare pe masini cu masa alunecatoare;

                   -rabotare pe masini cu portunealta alunecatoare;

                   -rabotare pe masini speciale.

  La rabotare, miscarea principala de aschiere (rectilinie-alternativa) se

realizeaza in plan orizontal fiind  executata de scula aschietoare I.
Miscarea de avans este o miscare de translatie executata de piesa de
prelucrat II. Aceasta miscare se realizeaza intermitent la capatul cursei
inactive (cursa in gol). Aschierea are loc numai pe perioada cursei active,I
1|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

ar pentru  a proteja varful sculei la cursa in gol, scula este ridicata de pe

semifabrica. Fixarea cutitelor la rabotare se face in suportul port cutit cu
ajutorul unor bride sau eclise  si a unor suruburi speciale .

 Masinile de rabotat se pot clasifica astfel:

-         in functie de elementul care executa miscarea principala

-         masini la care miscarea principala este executata de piesa

- masini de rabotat cu masa alergatoare tip portal

- masini de rabotat cu masa alergatoare cu un montant

-         masini la care miscarea principala este executata de scula

- sepingul - masinile de rabotat transversal

- masini de rabotat marginile tablelor pentru sudare

- in functie de tipul suprafetelor

2|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

- masini de rabotat universale pentru suprafete obisnuite

-         masini de rabotat speciale: masini de rabotat poansoane,

masini de rabotat roti dintate, etc.

 Masini de rabotat transversal (sepinguri)

            In cazul prelucrarii suprafetelor plane pe piese mici ,a unor piese

singulare sau de serie mica, se alege masina de rabotat transversal,
deoarece este usor de manevrat si in acelasi timp accesibila  la lucrari de
aschiere foarte diferite. O asemenea masina este reprezentata schematic
in figura 1.

            Batiul 1, executat din fonta, are forma paralelipipedica, este gol in

interior si prevazut cu nervuri de rigiditate. El este suportul celorlalte
subansambluri. In interiorul batiului  se afla cutia de viteze, pompa de ulei
si mecanismele de actionare.In partea de jos are dimensiunile marite,
formand placa de baza a batiului. In partea din fata, batiul are ghidajele
verticale pe care se poate deplasa sania verticala (traversa) 2, fiind
prelungit pentru a sustine  surubul de ridicare al acesteia cu miscarea  de
pozitionare dupa directia II.

            Pe traversa masinii se afla ghidajele orizontale care permit mesei 3

a sepingului sa realizele avansul tranversal IV. La partea superioara,
batiul  are ghidaje, in forma  de  coada  de randunica, pe care  aluneca
berbecul (capul mobil) 6 care executa miscarea rectilinie-alternativa I.
Berbecul  este turnat din fonta de buna calitate.

            Are o constructie usoara ,dar suficient de rigida, astfel incat , chiar

la eforturi mari nu se constata deformatii inadmisibile. Pe suprafata  sa
superioara, berbecul are o fereatra longitudinala centala, pentru reglarea
pozitiei berbecului, astfel incat  aceasta sa-si efectueze cursa mai departe
sau mai aproape de batiu, in functie de configurarea  piesei  de prelucrat.
La partea  frontala,berbecul  are sania 5 si portcutitul rabatabil 4. Sania  se
poate  deplasa vertical III sau inclinat in functie de suprafetele ce urmeaza
a se rabota. Piesele de prelucrat  se fixeaza pe masa masinii 3.

          La cursa de mers in gol, cutitul nu aschiaza, ci trece peste suprafata

prelucrata  la  cursa activa. In timpul  cursei active, datorita  fortelor  de
3|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

aschiere, materialul se deformeaza elastic ceea ce face  ca

suprafata  piesei  sa coboare  usor  in timpul  trecerii  cutitului. La
inapoierea acestuia, datorita  revenirii elastice a materialului, cutitul  va
freca  cu spatele sau  suprafata piesei, uzandu-se puternic.

 Masini de rabotat longitudinal (raboteze)

Aceste masini de rabotat  se folosesc, in special, pentru

prelucrarea  pieselor la care predomina  lungimea.Din aceasta  grupa  fac
parte: masinile de rabotat cu un montant  si masinile  de rabotat cu doi
montanti.

Dintre masinile de rabotat longitudinal, cele

mai  raspandite  sunt    masinile  cu doi montanti (masinile de rabotat tip
portal).

In figura 2 este reprezentata o masina de rabotat longitudinal.

Pe ghidajele orizontale ale batiului 1 se deplaseaza  masa 2, pe care

se fixeaza piesele de prelucrat.Pe cadrul format de montantii 3 si traversa 4
se deplaseaza traversa mobila 5, pe care se misca   sania portcutit 6.Tot
pe montantii 3 se deplaseaza   saniile  orizontale 7, folosite in special
pentru prelucrarea suprafetelor laterale ale piesei. Masina este actionata
de motorul electric 8. La aceasta masina, miscarea principala de aschiere I
este rectilinie-alternativa,fiind executata  de masa. Miscarile de avans II, III,
IV, V, VI sunt executate de  sculele aschietoare.

          Actionarea  masinii  este electromecanica sau hidraulica.In cazul

actionarii electromecanice ,mecanismul  folosit pentru transformarea
miscarii  de rotatie in miscare de translatie alternativa a mesei este
mecanismul roata dintata-cremaliera.

4|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

 Scule aschietoare  folosite la rabotare

Pentru prelucrarea pe masinile de rabotat  se folosesc mai multe

tipuri de cutite, asemanatoare cu cele de la strunjire. La rabotare insa
cutitele lucreaza in conditii  mai grele din cauza socurilor puternice care se
produc la patrunderea  lor in metal. In figura 3 sunt reprezentate
principalele tipuri de cutite de rabotat.

 Cutitele normale(fig.3 a) si cele drepte(fig.3 b) se folosesc

pentru prelucrarea de degrosare a suprafetelor plane fara
trepte.
 Cutitele inconvoiate si cotite(fig.3 c) se utilizeaza pentru
prelucrarea suprafetelor in trepte.
 Cutitele late,cotite(fig.3 d) se folosesc pentru prelucrarea de
finisare a suprafetelor plane, lucrand cu avans mare.
 Cutitele de canelat(fig.3 e) se utilizeaza pentru rabotarea
canalelor inguste, iar cele de retezat(fig. 3 f) pentru retezarea
materialelor.

La fixarea cutitelor in suportul port cutit trebuie sa se respecte

aceleasi reguli ca la strunjire, iar lungimea in consola a capatului sa fie cat
mai mica, pentru a evita aparitia  vibratiilor.

5|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

In figura urmatoare este prezentat principiul prelucrarii prin rabotare

si principalele elemente ale regimului de aschiere:

-         va – viteza de aschiere, vg – viteza la mers in gol, in m/min.

-         Ncd – numarul de curse duble pe minut.

-         L =l+2x–lungimea cursei in mm

-         x-iesirea cutitului la capat de cursa

-         s –avansul in mm/c.d

-         t – adancimea de aschiere in mm

Sepingul sau masina de rabotat cu cutit mobil de prezentat schematic in

figura urmatoare:

6|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

Pe placa de baza 1 este amplasat batiul 2 al masinii care cuprinde

cutia de viteze CV actionata de motorul electric M si de la care miscarea se
transmite prin intermediul angrenajului Z1/Z2 unui mecanism cu culisa
oscilanta 3 la berbecul 4 care se deplaseaza pe ghidajul G 1 si executa
miscarea principala, rectilinie alternativa I . Axul al culisei oscilante 5 este
reglabil ca pozitie radiala r, pe volantul fixat pe roata dintata Z2. Reglarea
pozitiei se face cu ajutorului surubului 6 actionat manual din exterior cu o
maneta m1 prin intermediul unui angrenaj conic Z3/Z4. Aceasta reglare
asigura amplitudinea dorita a oscilatiei bratului mecanismului cu culisa

oscilanta 3 care determina lungimea cursei .

Culisa oscilanta 5 se deplaseaza pe ghidajele in forma de fereastra

G2 prevazute in bratul mecanismului cu culisa oscilanta 3 , articulat in batiu
in partea inferioara si in berbecul 4 la partea superioara .Articulatia in
berbec se face prin intermediul piulitei 7 prin care trece surubul 8 de reglaj
a pozitiei cursei. Acest surub este actionat cu maneta m2 prin intermediul
7|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

rotilor Z5/Z6 . Blocarea sau deblocarea piulitei 7 se face cu ajutorul manetei

m3 . Articulatia la batiu a bratului oscilant poate fi realizata telescopic pentru
a compensa astfel deplasarea relativa bratului oscilant in raport cu
berbecul. Pe berbec este montat un cap de lucru 9 inclinabil , in vederea
realizarii unor suprafete verticale sau inclinate , utilizand miscarea de
avans de generare III . Acest avans se imprima sculei 10, montata pe un
port cutit rabatabil 11 si inclinabil in vederea realizarii unghiurilor de atac
dorite. Port-cutitul este montat pe sania 12 careia i se poate imprima
miscarea de avans intermitent III pe ghidajele G3, prin intermediul unui
mecanism surub piulita 13. Miscarea se poate transmite manual de la
maneta m4 sau mecanic prin angrenajul Z7/Z8 de la mecanismul cu clichet
14 , actionat printr-un sistem de parghii si came 15 , in corelatie cu
miscarea principala I .

Miscarea de avans orizontal II este imprimata piesei montata pe

masa 16 a masinii, deplasabila pe ghidajele G4 de pe consola 17 de la un
mecanism surub piulita 18 . Miscarea se poate transmite manual de la
maneta m5 sau mecanic de la un mecanism cu clichet 19 , actionat in
corelatie cu miscarea principala I de la rotile Z9/Z10 si mecanismul biela
manivela 20, reglabil.

-Fluxul cinematic al miscarilor la seeping-

La randul ei consola 17 se poate deplasa vertical pe ghidajele

G5 realizand miscarea de pozitionare IV a mesei. Miscarea se realizeaza
manual de la maneta m6 , rotile Z11/Z12 si mecanismul surub piulita 21.

 Alegerea elementelor regimului de aschiere la rabotare

            Elementele principale ale regimului de aschiere la rabotare sunt:

8|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

-         t adincimea de aschiere, in mm,

-         s avansul, in mm/cursa dubla ,

-         v viteza de aschiere, in m/min. ,

-         Ncd numarul de curse duble pe minut.

Adancimea de aschiere se alege in functie de marimea adaosului de

prelucrare. La trecerile de degrosare se alege un avans cat mai mare din
considerente de productivitate, limitat de rezistenta si durabilitatea sculei,
rigiditatea piesei, sculei si a masinii, forta maxima dezvoltata de masina
unealta, caracteristicile de rezistenta ale materialului de prelucrat. La
finisare valoarea adancimii de aschiere este mult mai redusa pentru a limita
fortele de aschiere si deformatiile din sistemul tehnologic care influenteaza
precizia si calitatea suprafetelor.

Avansul la degrosare se alege din aceleasi considerente ca si

adancimea de aschiere iar la finisare este strict limitat deoarece calitatea
suprafetei depinde direct de marimea avansului de generare.

Viteza de aschiere la rabotare este in general mult mai mica decat la

strunjire sau frezare si in plus variaza intre o valoare maxima si una
minima.(De remarcat ca in cazul miscarilor rectilinii alternative la capatul
curselor viteza trece prin zero.) De regula masinile de rabotat se concep
astfel ca viteza medie la cursa de lucru vml sa fie mai mica decat viteza
medie la cursa de mers in gol vmg . Vitrza economica la rabotare se
determina in functie de adancimea de aschiere, avans si durabilitatea
economica a sculei. In functie de aceasta se calculeaza numarul de curse
duble Ncd .

                                                

Vmg/vml=k

9|Page
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

 Posibilitati de reglare ale suportului portscula si a capului de

lucru la masina de rabotat transversal

Majoritatea sepingurilor aflate in exploatare sunt cu actionare

electromecanica, insa pentru actionarea sepingurilor se mai utilizeaza si
sisteme hidraulice si hidromecanice.

 Sisteme pentru prinderea semifabricatelor in vederea prelucrarii

pe seping
10 | P a g e
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini

Ca si in cazul celorlalte procedee de prelucrare prin aschiere,

lucrarile de rabotare sunt precedate de operatiile de reglare a masinii,
fixarea semifabricatului si a sculei.

Prinderea semifabricatului pe masa masinii se poate face: direct pe

masa cu ajutorul suruburilor si a bridelor de fixare (in cazul semifabricatelor
mari); in dispozitive universale ca: menghine paralele, coltare fixe si
inclinabile, suporturi basculante si prisme in V (pentru prinderea
semifabricatelor cilindrice); in dispozitive speciale si in pachet, care au
forma corespunzatoare - in cazul productiei de serie (fig. 4.a,b).

Utilizand dispozitive speciale si scule speciale, pe sepinguri se pot

prelucra cremaliere, arbori canelati, butuci canelati (fig.5.), putandu-se rula
chiar filete si taia canale elicoidale de pas foarte mare, aceste lucrari
pretandu-se in cazul productiei de unicate sau serii mici, in conditiile
neexistentei unor masini specializate.

 Posibilitati tehnologice ale masinilor de rabotat transversal

11 | P a g e