Capitolul IV - 1 MM PDF

CAPITOLUL IV-1
ORGANIZAȚIILE ȘI MEDIUL
© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

• Input și output
• Soluționarea sau managementul impactului?

Definiții ale termenului de organizație
• Micul dicționar academic, 2010
– Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți,
conform unui regulament sau unui statut în vederea depunerii
unei activități organizate
• Dicționarul explicativ al limbii române, 2009
– Grup de persoane fizice, juridice sau de stat având o organizare de
sine stătătoare, un patrimoniu propriu (în vederea realizării unui
scop) și personalitate juridică (instituție, întreprindere)
• Dicționarul Merriam Webster
https://www.macmillandictionary.com/dictionary/british/organization
– O structură administrativă și funcțională (cum ar fi o întreprindere
sau un partid politic)
• Dicționarul Macmilan
– Un grup de oameni care împărtășesc un scop sau interes particular,
ca în cazul unui partid politic sau al unei asociații caritatabile
Caracteristici ale organizației (1)
Pornind de la definițiile anterioare, se observă câteva

caracteristici importante ale organizației
• Este formată dintr-un grup de oameni
• Scopul este elementul de referință al unei organizații
• În cadrul unei organizații există o anumită formă de
organizare sau o anumită structură
• O organizație nu trebuie asociată doar cu un business,
ci poate fi o familie, o universitate, un guvern, o
asociație neguvernamentală ș.a.

• Scara organizațiilor poate varia de la parteneriate la
scară micro între două persoane, continuând să se
dezvolte ca mărime la scara familiei, a comunității
locale, culminând cu companiile globale
• Definițiile din dicționare indică faptul că organizațiile
interrelaționează cu viața indivizilor, a comunităților și
societăților și, prin urmare, a mediului local și global
• Organizațiile se formează pentru a permite oamenilor să
realizeze un set de obiective pe care altfel nu le-ar
putea realiza la nivel individual
• Diversitatea tipurilor de organizații (de ex.,

comerciale, publice, voluntare, etc.) pune
probleme importante în termenii managementului
mediului
• Cum poate fi înțeleasă o organizație pentru a
stabili legătura sa cu mediul său?
– Înțelegând foarte bine structura și procesele care se
desfășoară în cadrul organizației

• Structurile și procesele de luare a deciziilor pot varia
mult în funcție de natura deciziilor care trebuie luate
și pot apărea la orice nivel în cadrul unei organizații:
– Structură informală sau extrem de oficială
– Decizia poate fi strategică, luată la nivel de director sau de
manager operațional
– În unele cazuri, o decizie operațională poate avea
consecințe strategice pentru organizație de exemplu, o
operațiune de rutină poate duce la poluarea apei care duce
la amenzi semnificative pentru organizație

• Structurile de management se referă la modul în
care sunt conturate, organizate și gestionate
interacțiunile dintre cei din interiorul (și din afara)
organizației pentru atingerea obiectivelor,
stabilirea de noi activități sau tratarea problemelor
apărute
– Aceste structuri pot fi foarte informale sau extrem de
oficiale, uneori foarte flexibile și alteori foarte rigide
• Structurile administrative (oficiu juridic,
contabilitate etc.) permit organizației să existe și să
funcționeze pe o bază continuă
• Componentele operaționale se referă la acțiunile care
determină adoptarea deciziilor și politicilor și adesea sunt
legate de aspectele exterioare ale organizațiilor (de
exemplu, referitoare la furnizarea de produse sau servicii,
în special în cazul organizațiilor de afaceri)
• Procesele desfășurate în organizații se referă la
activitățile întreprinse de o organizație pentru atingerea
scopurilor sale. Ca și tipurile și structurile organizațiilor,
procesele acesteia pot varia enorm și pot prezenta
aspecte importante în ceea ce privește managementul
mediului
– În tabeleul 1 se prezintă exemplul unui set de procese asociate
diferitor secții ale unei fabrici de încălțăminte
Secție/departament Proces
Designeri Conceperea și finalizarea specificațiilor
pantofului
Vânzări Identificarea cumpărătorilor și acordarea
contractelor de furnizare
Producție Organizarea producției
Ambalare Ambalare și furnizare
Logistică Transportarea produselor finite către vânzătorii
cu amănuntul
Financiar Emiterea facturilor pentru vânzătorii cu
amănuntul

• În practică, procesele asociate organizației sunt mai
complexe decât în exemplul precedent
– Fabricarea încălțămintei poate necesita aprovizionarea de la
mai multe alte companii pentru materiale plastice, piele și
coloranți și gestionarea consecințelor producției, incluzând
deșeurile solide și emisiile în atmosferă
– Specificația de proiectare va fi puternic influențată de
preferințele comercianților și de o serie de obligații legale,
cum sunt: utilizarea anumitor materiale din considerente
legate de mediu (de exemplu, lipici sau materiale specifice)
– Alegerile pentru fiecare dintre procese vor fi importante în
modelarea impactului unei organizații asupra mediului
• Unele organizații depun eforturi voluntare
considerabile pentru a se asigura că procesele lor
reduc la minimum impactul asupra mediului, iar
acesta fundamentează abordarea lor în
managementul mediului
– Implementează sisteme de management de mediu (ISO
14001, EMAS)
• În multe cazuri organizațiile sunt obligate prin
legislație să asigure că procesele și produsele lor
respectă o serie de standarde de mediu
– La rândul lor, aceste obligații conturează structurile și
procesele unei organizații
Input și output (1)
• Indiferent de tipul și mărimea unei organizații, între aceasta
și mediu va exista o legătură
• Pornind de la spațiul fizic pe care îl ocupă și continuând cu
elemente cum sunt alimentarea cu energie, apă, materii
prime, emisiile în atmosferă, efluenții lichizi și deșeurile
solide, organizația interacționează cu mediul
• O organizație poate fi dependentă de mediul său (spre
exemplu, teren și apă, materii prime) și poate produce un
impact semnificativ asupra acestuia
– Dependența de mediu și efectele activității asupra mediului nu
sunt neapărat localizate în același amplasament al mediului
geografic natural
• Pentru ilustrarea, structurarea și reprezentarea gamei de
legături între o organizație și mediu este indicată utilizarea
unui model de input-output
• Cea mai comună modalitate de structurare a
legăturilor dintre o organizație și mediul înconjurător
este de a le clasifica în două categorii principale:
intrări (input) în organizație și ieșiri (output) din
organizație
• Aceste modele nu sunt ușor de dezvoltat, deoarece
necesită măsurători și calculele
• Obiectivul acestui curs nu constă în modelarea sau
efectuarea de calcule complexe, ci utilizarea ideii de
input și output, pentru a reflecta legăturile dintre
mediu și o organizație, așa cum se arată în figura 1
Fig. 1
• Partea superioară a diagramei prezintă un model input –
output de bază (Fig. 1 a). Caseta centrală se referă la
transformarea prin care intrările sunt convertite în ieșiri
– Acesta reprezintă în mod uzual un tip de proces și poate fi
generalizat ca reprezentând însăși organizația
• Inputul se referă la ceva introdus într-un sistem, sistem
care în acest caz este o organizație
– Inputul este transformat de organizație (sau părți ale
organizației) prin intermediul unei activități desfășurate sau al
unei funcții îndeplinite de organizație
• Outputul se referă la orice este produs de sistemul
reprezentat prin organizație sau părți ale acesteia
• Exemplu
– O foaie de hârtie (input) folosită de către un membru al unei
organizații pentru a scrie pe ea (transformare), în scopul de a
întocmi un raport (output)
• Cu cât o organizație este mai complexă, cu atât este
mai probabil ca outputurile produse de o parte a
organizației să constituie inputuri pentru o altă parte a
organizației sau chiar o altă organizație
– Pentru ilustrarea acestui aspect, în partea inferioară a
diagramei a fost adăugată o buclă de feedback de la
outputuri către transformare și inputuri (Fig. 1 b).
• Bucla de feed - back arată că:
– Organizația și activitățile sale sunt într-o relație mai complexă
cu inputurile
– Outputurile unei organizații au consecințe și vor avea efecte
undeva
• Există deci un „flux circular” de interdependențe între
outputurile (rezultatele), inputurile (intrările), activitățile,
outputurile etc. unei organizații
• Elementul central al managementului mediului îl
constituie însuși acest „flux” sau setul de
interdependențe cu mediul natural
• Diagrama input – output a unei organizații depinde de
localizarea și scopul organizației, precum și de orizontul
de timp pentru care se întocmește
În scop practic, inputurile unei organizații pot fi împărțite
în două mari categorii:
• Inputuri permanente - necesare pentru menținerea
infrastructurii organizației, cum ar fi materiale de
construcție, apă, încălzire și energie electrică sau
computere pentru îndeplinirea sarcinilor de birou
• Inputuri necesare pentru atingerea scopului
organizației (dintre care unele pot fi aceleași cu cele
anterioare) - ca producător sau furnizor de servicii (spre
exemplu, minereuri pentru fabricarea oțelului, petrol
brut pentru o rafinărie sau computere pentru activități
didactice)
• Înțelegerea inputurilor și outputurilor unei
organizații se face deseori cu referire la impactul
asupra mediului
• Termenul de impact are de multe ori o conotație
negativă. Impactul însă poate fi și pozitiv sau
benefic
– De exemplu, o companie de apă poate curăța un râu
poluat, o companie petrolieră poate oferi finanțare
pentru conservarea vieții sălbatice, iar un producător de
mașini poate finanța cercetarea privind adaptarea
socială la schimbările climatice
Soluționarea sau managementul impactului? (1)
• Termenul de soluție este aplicabil cazului în care o
organizație consideră mediul său ca fiind o simplă
problemă de rezolvat
• Multe situații legate de mediu sunt foarte complexe,
necesitând o gestionare continuă/ periodică
• Adoptând ca premiză cunoașterea noțiunilor de bază
privind mediul, Tabelul 2 sintetizează principalele
aspecte pe care un manager de mediu și organizația în
ansamblu său trebuie să le recunoască, pentru a putea
face diferența dintre o problemă și o situație cu care se
confruntă

Soluționarea sau managementul impactului? (2)
Încadrare Natura Răspunsul Rezultatul
Problemă Simplă Soluție Rezolvată
Situație Complexă sau sistematică Management În desfășurare
• Aptitudinea managerială constă în abilitatea de a putea

alege în mod adecvat intervenția sau strategiile de
managementul mediului
• În cele ce urmează se prezintă două exemple definitorii
pentru inputurile și outputurile activităților unei
organizații: utilizarea apei și deșeurile
Utilizarea apei (1)
• Volumul total de apă de pe Pământ este estimat la aproximativ
1,385 miliarde km3, din care cca. 2,7% este apă dulce (37,6
milioane km3)
• Aproape toată apa dulce este sub formă de gheață/ zăpadă sau
apă subterană, doar un procent foarte scăzut, sub 1% fiind
direct disponibil ecosistemelor din lacuri, râuri și alte corpuri de
apă de suprafață
• Creșterea demografică, urbanizarea, industrializarea și
creșterea producției și a consumului au determinat o
creștere semnificativă a cererii de apă dulce
• Se estimează că până în 2030, planeta se va confrunta cu
un deficit de apă de 40% în condițiile menținerii unui
scenariu de “business as usual” în ceea ce privește evoluția
schimbărilor climatice
Utilizarea apei (2)
• Din cantitatea de apă dulce extrasă la nivel global 70% se utilizează
pentru irigații, 22% în industrie și 8% pentru consumul casnic
• În orașele cu peste 100000 de locuitori din Europa, apa subterană
se consumă într-un ritm mai mare decât capacitatea de regenerare
a resursei
• Scara la care se derulează consumul de apă impactează rețeaua
hidrografică, apa subterană și speciile de faună și floră
• O măsură a presiunii exercitate asupra resurselor de apă este dată
de indicele de exploatare a apei (WEI – Water Exploitation Index)
putând fi determinat la nivelul bazinelor hidrografice
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-
/t2020_rd220
Utilizarea apei (3)
• WEI determină raportul dintre prelevările anuale de
apă și scurgerea anuală (aportul regenerabil de apă
dulce)
• Bazinele hidrografice în care prelevările sunt mai
mici de 20% din aportul de apă dulce (adică un
raport mai mic de 0,2) au un un indice de exploatare
deci de stres redus sau nul, cele cu un raport cuprins
între 0,2-0,4 au un un indice de stres mediu, iar
bazinele hidrografice unde prelevările sunt mai mari
de 40% din aport ( adică un raport mai mare de 0,4)
au un un indice de stres ridicat (Fig.2)
Utilizarea apei (4)
Fig. 2
Indicele de exploatare a apei pentru a) media la nivel de bazin hidrografic pentru anul de
referință 2005 b) 2050 în baza scenariului “economia pe primul loc”, c) comparat cu numărul
populației urbane în 2004
Utilizarea apei (5)
• Prima hartă (Fig. 2 a)) ilustrează referința sau
situația WEI la nivelul anului 2005
• Cea de-a doua hartă (Fig. 2 b)) reprezintă o
prognoză a WEI pentru anul 2050, în care
prioritatea este considerată a fi prosperitatea
economică
– Așa cum se observă, harta ilustrează o creștere a
stresului asupra apei, comparativ cu cel din 2005
– Cu excepția Scandinaviei, puține zone prezintă un stres
scăzut

Utilizarea apei (6)
• Cea de-a treia hartă (Fig. 2 c)) prezintă situația
demografică din anul 2004 în diferite orașe ale Europei
• Principala problemă care trebuie înțeleasă din aceste
hărți este că nivelul de stres din anul analizat și cel
prognozat este relaționat cu un mare număr al populației
urbane, cu precădere în orașe cu peste 1 milion de
locuitori
• Toate aceste hărți evidențiază presiunea asupra resurselor
de apă, nu și efectele suplimentare generate de utilizarea
energiei și a altor resurse necesare pentru extragerea,
stocarea, tratarea și alimentarea cu apă potabilă și
epurarea apelor rezultate
Deșeurile (1)
• Deși nu se cunoaște în particular cantitatea de deșeuri produse
doar de organizații, un studiu al Băncii Mondiale arată că, la
nivelul anului 2016 au fost generate cca. 2,01 miliarde de tone
de deșeuri municipale solide la nivel global
(https://datatopics.worldbank.org/what-a-
waste/trends_in_solid_waste_management.html)
• Conform estimărilor, odată cu creșterea demografică și
urbanizarea accentuată, este de așteptat o creștere la 3,4
miliarde de tone până în anul 2050 a cantității de deșeuri
municipale solide (Fig.3)
• Aproximativ 40 de milioane de tone de deșeuri electronice sunt
generate în fiecare an și se prognozează că acestă cantitate va
crește semnificativ, în pofida extinderii inițiativelor de reciclare
Deșeurile (2)
Milioane de tone /an
Orientul Mijlociu America Latină Europa Asia de Est

și Africa
și America de Nord Asia de Sud și și
Africa de Nord Sub-Sahariană Caraibe Asia Centrală Pacific
Fig. 3 Cantități de deșeuri municipale solide la nivel mondial

Deșeurile (3)
• La nivel mondial, aproximativ
– 38% din deșeuri sunt eliminate într-un anumit tip de
depozit sau aruncate în gropi de gunoi. 8% dintre acestea
sunt depozitate în depozitele sanitare cu sisteme de
colectare a gazelor de depozit (CH4 și CO2)
– 31% sunt aruncate în halde deschise
– 19% se recuperează prin reciclare și compostare
– 12% sunt incinerate, în vederea eliminării finale
• Eliminarea și tratarea adecvată a deșeurilor în
depozite controlate sau în instalații de incinerare
bazate pe cea mai bună tehnologie disponibilă se face
doar în țările cu venituri mari și medii
Deșeurile (4)
• Țările cu venituri mici utilizează în general aruncarea deșeurilor pe
ternuri deschise. În aceste țări, 93% din deșeuri sunt fie aruncate
ilegal, fie depozitate în halde, fără măsuri de protecție,
comparativ cu doar 2 % în țările cu venituri mari
• Trei regiuni aruncă peste 50% din deșeurile lor pe spații deschise:
Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Africa Subsahariană și Asia de
Sud
• Țările cu venituri mari și medii folosesc metoda depozitării în
depozite controlate pentru 54% din deșeurile lor. Această rată
scade în țările cu venituri mari până la 39 %, cu o deviere de 36 %
din deșeuri către reciclare și compostare și 22 % în incinerare.
Incinerarea este folosită în principal în țările cu venituri mari și cu
restricții de terenuri
Deșeurile (5)
• Pe baza volumului de deșeuri generate, a compoziției acestora și
a modului în care sunt gestionate, s-a estimat că în 2016, au fost
generate 1,6 miliarde de tone de emisii de (CO2)eq din tratarea și
eliminarea deșeurilor solide, sau 5% din totalul emisiilor globale
• Acest lucru este determinat în principal de eliminarea deșeurilor
în haldele deschise și depozitele fără sisteme de colectare a
gazelor de depozit. Deșeurile alimentare sunt responsabile pentru
aproape 50% din emisii
• Se preconizează că emisiile legate de deșeurile solide vor crește la
2,38 miliarde tone de (CO2)eq la nivelul anului 2050, dacă nu se
vor aplica măsuri de îmbunătățire a managementului deșeurilor

Soluționarea sau managementul mediului? (3)
• Mesajul celor două exemple (apă și de deșeuri),

este clar: organizațiile trebuie să fie active în
gestionarea relației lor cu mediul prin:
– Reducerea impactului produs prin activitățile lor
– Gestionarea rațională a dependenței lor de resursele
naturale ca input pentru activitățile și produsele lor

Capitolul IV - 1 MM PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul IV - 1 MM PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL IV-1

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

Pornind de la definițiile anterioare, se observă câteva

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

• Diversitatea tipurilor de organizații (de ex.,

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

• Aptitudinea managerială constă în abilitatea de a putea

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

Orientul Mijlociu America Latină Europa Asia de Est

Fig. 3 Cantități de deșeuri municipale solide la nivel mondial

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

• Mesajul celor două exemple (apă și de deșeuri),

© Cristina S. Ionescu - Managementul mediului

S-ar putea să vă placă și