Sifilis secundar

Plăci mucoase acoperite de pseudomembrane alb-gri, bine delimitate, cu contur

eritematos, localizate în special la nivelul palatului moale, limbii și al mucoasei
vestibulare sau pot să aibă un aspect verucos, mimând o leucoplakie.

Examinarea microscopică cu câmp întunecat rămâne cea mai importantă metodă în

realizarea diagnosticului direct microbiologic. testele serologice, care se împart în
două categorii: non-treponemice (nespecifice) și treponemice (specifice)

Principalele teste non-treponemice sunt VDRL și rapid plasma reagin (RPR), care au
o sensibilitate de aproximativ 75% în sifilisul primar. Testele treponemice măsoară
nivelul de anticorpi (IgM și IgG) împotriva T. pallidum. Cele mai utilizate teste sunt
TPHA, Treponema pallidum particle agglutination assay (TPPA) și fluorescent
treponemal antibody (FTA-abs). Testul FTA-abs are cea mai ridicată sensibilitate și
este primul care se pozitivează

Principalele diagnostice diferențiale pentru erupția cutanată ce apar în sifilisul

secundar sunt primo-infecția cu HIV, exantemele virale sau psoriazisul

Tratamentul de elecție în sifilis rămâne penicilina, administrată parenteral. Pân ă în

prezent nu au fost raportate tulpini de T. pallidum rezistente la penicilină