Sunteți pe pagina 1din 7

Dacă e martie….

ne amintim mereu de Ion Creangă


Pentru clasele III-IV

Se spune că s-a născut cu mărţişorul şi a murit cu pluguşorul… Este vorba despre


bărbatul chipeş, bălan, aproape roşcovan, la faţă şi la păr, cu glas limpede şi puternic,
ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştintă, şi pe
care noi îl ştim ca fiind Ion Creangă.

„În Creangă trăiesc credintele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala şi


filosofia poporului”- spunea Garabet I. Brăileanu.

Scopul activităţii:
Trecând prin opera lui Creangă elevii iau contact cu trecutul , retrăind parcă anii
fericiţi ai copilăriei în frumosul ţinut al Humuleştiului.
Întâmplările prin care trece sunt toate "evenimente de cunoaştere" (atât pentru
autor cât şi pentru copiii noştri) pentru că, prin ele, Nică îşi lărgeşte sfera de cunoaştere,
el se formează ca om.

Partea organizatorică

Clasa este pregătită de sărbătoare. Se creează un


cadru specific zonei de ţară, cu obiecte vechi, covoare
ţărăneşti, vârtelniţă, fuse, etc
Copiii sunt îmbrăcaţi în costume naţionale.
Activitatea se desfăşoară pe grupe, sub formă de
concurs .
Elevii au avut de studiat mai înainte bibliografia
marelui scriitor.
După fiecare probă câştigată, elevii vor obţine câte o steluţă pe care este scris
titlul unei poveşti de-a autorului.
Este desemnată câştigătoare echipa care acumulează cele mai multe steluţe cu
poveşti.

Ursul păcălit
La scăldat
de vulpe

Proba nr. 1- Date bigrafice


Completează ciorchinele cu datele cunoscute:

Locul naşterii

Anul naşterii

Anul morţii

Numele mamei
Cel mai bun
prieten

Numele bunicului Numele tatălui

Meseriile
autorului

Proba nr. 2- Recunoşti fragmentul?

 „Şi scăpând eu cu obraz curat, îmi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, mă abat iar pe
la teiu, mă suiu într-însul, pun urechea la gura scorburei şi aud ceva zbătându-se
înăuntru. Atunci ieu lespedea cu îngrijire, bag mâna şi scot pasărea, vlăguită de atâta
zbucium ; iar ouăle, când am vrut să le ieu, erau toate numai o chisăliţă.”
 ,,Atunci mezinul se vâră iute în horn şi,sprijinit cu picioarele de prichiciu şi cu nasu de
funigine, tace ca peştele şi tremură ca varga de frică…”
 ,,vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l azvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut
cum înghiţea el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte.”
 ,,Când vorbeau bătrânii, purcelul şedea în culcuş, într-un cotlon sub vatră, cu râtul în
sus şi uitându-se ţintă în ochii lor , asculta ce spun ei, despre acestea , numai iaca se
aude sub vatră: Tată şi mamă! Eu îl fac!”
 ,,Însă, cum au pornit boii,vulpe a şi început cu picioarele a impinge peştele din car
jos.Ţăranul mână, carul scârţâia şi peştele din car cădea.”
 ,,Croitorul tău trebuie să împungă mai mult de zece ori, până când fierarul meu mă
ridică o dată; croitorul tău rupe altă dată câte zece ace pe zi; fierarul însă mă are pe
viaţă.”
 ,,Şi când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de
balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari; însă tare în credinţă şi cu nădejdea la
Dumnezeu, fata nu se sperie, ci le ia pe câte una şi le îngrijeşte cum nu se poate mai
bine.”
 ,,Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană.Cucoana, văzând în carul
acel cu boi un om care semăna a fi bolnav, întrebă cu milă pe cei doi ţărani…”

Proba nr. 3 - Poveştile în imagini


 Scrie numele fiecărei poveşti şi colorează desenul
Proba nr. 4- Cine a spus?

Colorează steluţa din dreptul răspunsului corect:

„- Măi , că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise...”

Vizitiul Boierul Baba

„- Şi frate-meu cel mare, nătâng cum îl ştii, fuga la uşă să deschidă...”

Capra Iedul cel mijlociu Iedul cel mic

„ - Bună masă, cumătră! Tii, da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că taaaaa...re mi-i
poftă!”

Vulpea Ursul Vânătorul

„- Auraş, păcuraş,/ Scoate apa din urechi/ Că ţi-oi da parale vechi...”

Mama bunica Nică

„ - De vânzare ţi-i găinuşa ceea, măi băiete?”

Nică Smaranda Ţăranul


„ - Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, s-apoi vom avea altă vorbă!”

Mama bunica Nică

„ - Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? Scoboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu
minte!”

Mama Bunica Mătuşa Mărioara

„- Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă că ţi-oi prinde şi eu bine


vreodată!”

Cuptorul Căţeluşa Părul

„ - Da, cum nu! Că doar nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţii şi mămucuţii! Multe slugi
aţi avut ca mine?”

Fata moşului Cenuşăreasa Fata babei

„- Văleu, cumătră, talpele mele! Scoate-mă, te rog, că-mi arde inima-n mine!”

Cumătra vulpe Capra Cumătrul lup

Proba nr. 5- Micii povestitori

 Ordonaţi ideile astfel încât să reiasă o scurtă povestire

1. Pretextând că vrea să –l ia pe Ion la scăldat află de la mătuşa Mărioara

că acesta nu este acasă.

2. Nică sare din cireş şi, pentru a scăpa, începe să alerge printr- o plantaţie de

cânepă.

3. Nică se hotărăşte să se ducă la vărul său Ion pentru a mânca cireşe.

4. Urmărit de mătuşă, cei doi reuşesc să culce la pământ toată cânepa cultivată.

5. Nică primeşte “o chelfăneală “ zdravănă de la tatăl său pentru stricăciunile

produse de el.

6. Mătuşa Mărioara îl zăreşte şi începe să -l ameninţe.

7. Îşi ia rămas bun de la mătuşă după care se strecoară în grădina şi se urcă în cireş.
8. Moş Vasile vine cu mătuşa Mărioara să ceară plata pentru cânepa stricată.

Proba nr.6- Ce s-ar fi întâmplat dacă…

 Imaginaţi-vă în 5-6 propoziţii un alt final pentru “ Povestea unui om leneş”

Se acordă echipei
....................................................,
pentru rezultate foarte bune obţinute la
concursul
„ Pe urmele lui Ion Creangă”
„Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că
au
fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul,
măcar să zică cine ce-a zice...”-Ion Creangă

Înv. .................................
Data ,

S-ar putea să vă placă și