TEMA I

1. Precizați care sunt componentele sistemului bugetar în România.

Bugetul general consolidat – reflectă fluxurile financiare publice de formare a

resurselor bugetare și de repartizare a acestor pe destinații, în conformitate cu nevoia
socială și cu obiectivele de politică financiară specifice anului la care se referă, înglobând
pe cele specifice din bugetul de stat , din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale
de stat , din bugetul fondurilor speciale.
Prin bugetul de stat sunt reflectate sunt reflectate sub aspect financiar, acțiunile de
interes național, concretizând principalele resurse financiare mobilizate la dispoziția
statului, care sunt folosite pentru realizarea acțiunilor social-culturale, apărarea țării,
asigurarea ordinii publice, înfăptuirea protecției sociale, etc.
Bugetele locale evidențiază, la rândul lor, cheltuielile specifice pentru acțiuni
specifice colectivităților locale, care sunt finanțate din venituri proprii, respectiv din
transferuri de la bugetul de stat, etc.
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde cheltuieli specifice acestui domeniu
concretizate în plata pensiilor, ajutoarelor și indemnizațiilor, protecției sociale, respectiv
veniturile corespunzătoare acestora(cum sunt contribuțiile asigurărilor sociale , etc).
Bugetele fondurilor speciale cuprind venituri din taxe, contribuții și alte vărsăminte
destinate anumitor acțiuni speciale, concretizând cheltuieli menite să asigure îndeplinirea
obiectivelor aprobate prin lege de instituire a acestora.

2. Precizați structura cheltuilelilor publice, grupate după natura lor economică și după
destinația acestora.
Cheltuielile publice cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul
instituţiilor publice care se acoperă fie de la buget (central sau local), fie din fondurile
extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituţiilor, pe seama veniturilor obţinute
de acestea.
Structura cheltuielilor pubice :
a)după natura lor economică :

- cheltuieli curente -  asigură buna funcţionare şi întreţinerea instituţiilor publice, finanţarea

satisfacerii acţiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane, sau
pentru onorarea angajamentelor speciale ale statului. Ele reprezintă un consum definitiv de
produs intern brut şi trebuie să se reînnoiască anual. Cheltuielile curente cuprind, la rândul lor,
următoarele :

*cheltuielile privind serviciile publice (sau cheltuieli de funcţionare), în care se includ: salarii,
servicii şi cheltuieli cu procurarea materialelor necesare activităţii curente;

*cheltuielile de transfer, care cuprind sumele acordate din fondurile publice diferitelor persoane
fizice şi juridice, cu titlu definitiv şi nerambursabil (plăţile pentru pensii, ajutoare de şomaj,
ajutoare sociale, subvenţii etc.);

*dobânzile aferente datoriei publice.

-cheltuieli de capital - (de investiţii) se concretizează în achiziţionarea de bunuri de folosinţă

îndelungată, destinate sferei producţiei materiale sau sferei nemateriale (şcoli, spitale, şosele ş.a.).
Ele reprezintă doar o avansare de produs intern brut, contribuind la dezvoltarea şi modernizarea
patrimoniului public.
 b) după destinația lor, cheltuieli publice privind :

*servicii publice generale , în care se include sectorul „Autorităţi publice”: Preşedinţia,

autorităţile legislative, cele judecătoreşti, cele executive şi alte organe ale autorităţilor publice
*apărare, ordine publică şi siguranţă naţională , in care se include armata, poliţia, protecţia şi
paza contra incendiilor, jandarmeria, instituţiile siguranţei naţionale ş.a. ;
*cheltuieli social- culturale, in care se includ sectoarele „Invăţămant”, „Sănătate”, „Cultură,
religie şi acţiuni pentru activitatea şi de tineret” şi „Asistenţă socială” ;
*servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape;
*acţiuni economice , care includ marile sectoare din economie: industrie, agricultură şi
silvicultură, transporturi şi comunicaţii, alte sectoare economice;
*alte acţiuni , in care se includ cercetarea ştiinţifică ş.a. ;
*acţiuni pe bază de Hotărâri ale Guvernului, în care se includ fondul de rezerve bugetare,
fondul de intervenţie pentru calamităţi naturale şi sinistraţi şi fondul la dispoziţia Guvernului
pentru relaţii cu Republica Moldova;
*împrumuturi acordate;
*transferuri pentru bugetul asigurărilor sociale.

3. Indentificați, pentru anii 2018 și 2019 contribuția impozitelor la formarea veniturilor

bugetului general consolidate (în mărime procentuală).

-impozitul pe venit cuprinde: - impozit pe venit din activități independente;

- impozit pe venituri din salarii 10%;
- impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor;
- impozit pe venituri din dividente;
- impozit pe venituri din dobânzi;
- impozit pe alte venituri;
- impozit pe venit din pensii;
-alte impozite directe : - impozit pe venituri realizate de persoanele fizice si juridice;
- impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din nerespectarea legii privind, protecția consumatorului;
- impozit pe dividente de la societăți comerciale.
-accize
-impozitul pe profit
-impozite și taxe pe proprietate
-taxa pe valoarea adăugată : 19% în general, excepție : 9% pentru alimente, 5% pentru
turism ;
-taxe vamale

4. Calculați gradul de fiscalitate pentru anii 2018 și 2019 . Interpretați.

Este in beneficiul dumneavoastra sa aveti intotdeauna la indemana un exemplu de calcul
pentru multe dintre situatiile care pot aparea pe neasteptate in activitatea zilnica. Prin cele
de mai jos, vom vedea cum se calculeaza gradul de indatorare pentru urmatoarea situatie:

- valoare imprumut in valuta asociat - la inceput de an 904.900 lei si sfarsit de an 908.220

lei, dobanda 2%
- capital social varsat 2.679.860 lei
 - rezerve legale 195.763 lei
- alte rezerve 9.378 lei
- rezultat reportat (profit) 2.943.981 lei
- rezultat cont 1174 din corectare erori (valoare 8.359 lei)
- imprumuturi din banci pe o perioada mai mare de un an 2.764.899 lei.

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu

termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin
capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de
rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale, conform art. 27 alin. (1) din Codul
fiscal.

Potrivit punctului 24 alin. (1) din normele metodologice, creditele si imprumuturile se

includ in capitalul imprumutat, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul
nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit
reglementarilor legale.

Rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu, pentru

sfarsitul perioadei, este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe
profit.

Grad indatorare se calculeaza prin formula:

[CI(inceputul anului fiscal) + CI (sfarsitul perioadei)] /2
[CP(inceputul anului fiscal) + CP (sfarsitul perioadei)] /2

Voi prespunune ca nu ati avut variatie a capitalului propriu.

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) 904.900 lei + 2.764.899 lei = 3.669.799 lei
Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)= 908.220 lei + 2.764.899 lei = 3.673.119 lei
Capital propriu (inceputul anului fiscal) = 2.679.860 lei + 195.763 lei + 9.378 lei +
2.943.981 lei + 8.359 lei = 5.837.341 lei
Capital propriu (sfarsitul perioadei) = 2.679.860 lei + 195.763 lei + 9378 lei + 2.943.981
lei+ 8.359 lei = 5.837.341 lei

Grad de indatorare = 7.342.918 lei:2 /11.674.682 lei:2 = 0.63

5. Identificați (pentru un impozit, la alegere) elementele tehnice ale acestuia.

Obiectul impozitului = este bunul, venitul sau activitatea pentru care se datorează
impozitele directe, precum și vânzarea-cumpărarea. Obiectul impozabil: veniturile
realizate de contribuabili, averea pe care o deține sau cheltuielile pe care le realizează
contribuabilii. Materia impozabilă trebuie măsurată și evaluată prin lege se stabilește
unitatea de impunere
Subiectul impozitului sau contribuabilul = este persoana fizică/juridică obligată prin
lege la plata impozitului. Dacă subiectul impozitului este cel care suportă plata atunci este
impozit direct, iar daca cele două nu coincid, are loc incidență indirectă a impozitului;
fenomenul repercursiune fiscală, transmiterea sarcinii fiscale.
Suportatorul impozitului = este persoana fizică/juridică din ale cărei venituri/avere se
suportă efectiv impozitul.
 Baza de calcul = reprezintă suma asupra căreia se aplică o cotă de impozit pentru a se
determina cuantumul acesteia și este reflectată de obicei de obiectul impozabil
Unitatea de impunere = unitatea în care se exprimă mărimea obiectului impozabil
(expresie monetară – în cazul immpozitului pe venit/expresii fizice naturale – metru pătrat,
hectar, etc, în cazul impozitului pe avere).
Cota impozitului = mărimea impozitului stabilită pentru fiecare unitate de
impunere. Poate fi fixă/cotă procentuală – stabilite proporțional, progresiv sau regresiv în
raport cu materia impozabilă sau capacitatea contributivă a subiectului impozitului.
Sursa impozitului = indică din ce anume se plătește impozitul: din venit/avere.
Asieta fiscală = dă expresie modului de așezare a impozitului și cuprinde totalitatea
operațiunilor realizate de organele fiscale.
Termenul de plată = data până la care impozitul trebuie plătit (caracter imperativ),
iar în cazul nerespectării sunt percepute majorări de întârziere.

Obiectul impozitului : autoturism

Subiectul impozitului : persoană fizică
Suportatorul impozitului : contribuabil – persoană fizică
Baza de calcul : capacitate cilindrică
Unitatea de impunere :
Cota impozitului :
- pentru motociclete și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm 3 = 8
lei/200 cm3 = 64 lei ;
- pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică 1.601 cm 3 – 2.000 cm3 = 18 lei /200 cm3
=144 lei – 180 lei ;
- pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică 2.001 cm 3 – 2.600 cm3 = 72 lei /200 cm3
=720 lei – 936 lei ;
- pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică 2.601 cm3 – 3.000 cm3 = 144 lei /200 cm3
=1.872 lei – 2.160 lei ;
- pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică mai mare de 3.001 cm 3 = 290 lei /200
cm3 =peste 4.351 lei ;
- pentru autobuze, autocare sau microbuze se va plăti 24 lei/200 cm3 ;
- pentru un tractor înmatriculat ar trebui plătit 18 lei/ 200 cm3 .

Sursa impozitului : venituri proprii

Asieta fiscală:
Termenul de plată : până la 30 martie , cu bonificație de 10 % dacă se achită integral;
până la 30 septembrie , inclusiv; pînă la 31 decembrie.
 TEMA II :
1.Identificați data până la care sponsorii au obigația să depună Formularul 107.

Declarația informativa privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor

private nr. 107 este aprobata prin OPANAF nr. 1825/2018. Aceasta trebuie depusă atât de
către persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit cât și de cele plătitoare de impozit
pe veniturile microîntreprinderilor.
Acestea ar trebuit să depună formularul 107 (dacă se încadrau în prevederile art.
56 din Codul fiscal) până la data de 25 ianuarie 20xx inclusiv.

2. Precizați care este primul termen de raportare a impozitului pe profit pentru o firmă
înființată în luna februarie a anului curent .
Primul termen de raportare a impozitului pe profit pentru o firmă înființată în luna
februarie a anului curent este 25

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la

data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III.
Pentru trimestrul IV nu se depune declarația 100.
Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se
efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit,
respectiv 25 martie inclusiv a anului următor.

3. Când se depune declarația și când se plătește impozitul pe profit în cazul încetării

activității în cursul anului fiscal ?

Contribuabilii care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligația să

completeze și să depună declarația privind impozitul pe profit până la data depunerii
situațiilor financiare la registrul comerțului.
Persoanele juridice care se dizolva cu lichidare au obligația să plătească impozitul pe
profit până la data depunerii situațiilor financiare la registrul comerțului.
Formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”
Au obligația de a depune această declarație până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.