Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

1. Definiţia microîntreprinderii.
2. Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
3. Baza impozabilă.
4. Cotele de impunere.
5. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale.

Microîntreprinderea este o persoană juridică română care, la data de 31 decembrie a

anului fiscal, îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
În 2020, se încadrează ca microîntreprindere o persoană juridică română care îndeplinește
cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului 2019:
• a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de
schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea
exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
• capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;
• nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la
instanțele judecătorești, potrivit legii.
Sunt incluse în categoria microîntreprinderilor și persoanele juridice care derulează
activități supuse impozitării conform legii 170/2016 (exemplu: hoteluri, restaurante, baruri) și
se încadrează în condițiile menționate anterior. Precizare: toate firmele care se încadrează și în
prevederile Legii 170/2016 dar și în cele privind impozitarea microîntreprinderilor aplică
impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care au un capital social de cel puțin 45000 lei și au cel puțin 2
salariați au dreptul să opteze (o singură dată) pentru plata impozitului pe profit, începând cu
trimestrul în care sunt îndeplinite cumulativ aceste condiții (opțiunea este definitivă).
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depășit
această limită (impozitul pe profit se determină pe baza veniturilor și a cheltuielilor realizate
începând cu trimestrul în cauză).
2020 – 1Euro = 4,7793 lei
Venit = 4.779.300 lei
Reguli-
• Impozitul se aplică începând cu anul următor celui în care se îndeplinesc condițiile de
microîntreprindere
• Firmele, al căror capital social este deținut de persoane, sunt obligate să plătească
impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal
Anul fiscal coincide cu anul calendaristic. În cazul înființării/încetării activității anul
fiscal este reprezentat de perioada pentru care a existat persoana juridică.
Ieșire din sistemul microîntreprinderilor
Depășirea plafonului de 1 mil. euro pe parcursul anului fiscal impune trecerea la impozitul pe
profit, începând cu trimestrul în care s-a înregistrat această situație. (se depune declarația 010
sau declarația 700 în termen de 15 zile de la sfârșitul lunii în care s-a depășit plafonul).
Limita fiscală se determină pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal
(se ia în considerare cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar precedent).
Baza impozabilă IMPORTANT: baza impozabilă nu este reprezentată de cifra de afaceri!
= totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a
Conturi de venituri (venituri din orice sursă) din care se scad:
• veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
• veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
• veniturile din subvenții;
• veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost
constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor
• venituri din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de
persoane juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, al asigurărilor
și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română
era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor s.a.
la care se adaugă:
 valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609",
potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
 în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din
diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu
decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea
acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente,
înregistrate cumulat de la începutul anului;
 rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate
în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit,
indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei,
distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui altui motiv;
 rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru
majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru
acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. în situația în care rezervele fiscale
sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea
bazei impozabile ca urmare a lichidării.

Cotele de impozitare:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Excepție
1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării, în cazul unei persoane juridice române
care întrunește condițiile:
 nou-înființată;
 constituită pe o durată mai mare de 48 de luni;
 are cel puțin un salariat (dacă angajarea se face în termen de 60 de zile de la data
înregistrării persoanei juridice);
 acționari/asociați acesteia nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice.
Salariatul este considerat persoana cu CIM, cu normă întreagă angajată într-o instituție.
Legea consideră că microîntreprinderile îndeplinesc condiția legată de salariați dacă:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de
normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care
remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată.
Dacă se modifică numărul de salariați în timpul anului fiscal, se modifică și cotele de
impozitare corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a înregistrat o astfel de situație. În
cazul în care există un singur salariat și contractul de muncă al acestuia încetează într-un
trimestru, se consideră îndeplinită condiția privind numărul de salariați dacă este angajată o
nouă persoană în același trimestru cu CIM pe durată nedeterminată sau determinată dar pentru
cel puțin 12 luni.
Determinarea și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul. Până la termenul de plată, microîntreprinderile au obligația de a depune și declarația
de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
În cazul lichidării fără dizolvare se impune depunerea declarației de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor și achitarea impozitului aferent până la data depunerii
situațiilor financiare la organul fiscal competent, în cursul aceluiași an în care a început
lichidarea. Dacă se înregistrează un proces de dizolvare fără lichidare, obligațiile de depunere
a declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și plata se fac până la închiderea
perioadei impozabile.
Dacă se efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de
cult (înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale la
data încheierii contractului), sumele în cauză se scad din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor până la nivelul valorii ce reprezintă 20% din impozitul pe venitul
microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile respective.
Sumele nededuse se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de
trimestre consecutive (scăderea se face în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la
fiecare termen de plată a impozitului).
Se depune declarația informativă.
Termene pentru declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor:
- Până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
- Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care se
datorează impozit pe profit dacă s-a exercitat opțiunea pentru trecerea la acest sistem
de impunere sau s-a depășit pragul de 1000000 euro.
!!! Vectorul fiscal reprezintă cumulul impozitelor și taxelor declarate la ANAF și care urmează
să fie plătite de contribuabil în cursul derulării activității acestuia. Aceste taxe și impozite pot
suferi modificări.
Vectorul fiscal conţine următoarele categorii de obligații fiscale care trebuie
declarate. Categoriile de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, care se înscriu
în vectorul fiscal sunt:
 taxa pe valoarea adăugată;
 impozitul pe profit;
 impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
 accizele;
 impozitul pe venitul din salarii și pe venituri asimilate salariilor;
 impozitul pe reprezentanță;
 contribuția de asigurări sociale;
 contribuția de asigurări sociale de sănătate;
 contribuția asiguratorie pentru muncă;
 contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății;
 redevențele miniere;
 redevențele petroliere;
 impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural;
 impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor
din sectorul gazelor naturale;
 impozitul pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât
gazele naturale;
 taxe datorate potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc;
 impozitul specific unor activități.

Impozitul pe venit:
1. Sfera de aplicare. Contribuabilii si baza de impozitare.
2. Perioada impozabilă.
3. Cotele de impozitare.
4. Impozitarea categoriilor de venituri care intră în sfera de aplicare a impozitului pe venit

Impozitul pe venit
Pentru veniturile realizate, persoanele fizice datorează un impozit calculat prin aplicarea
cotei stabilită de prevederile legale la venitul anual impozabil.
În România, subiecţii acestui impozit și veniturile impozabile potrivit legislaţiei în
vigoare sunt:

Persoanele fizice rezidente* române, cu
domiciliul în România
Persoanele fizice rezidente, ce nu se
încadrează în categoria anterioară (fără
domiciliu în România)
Veniturile obţinute din orice sursă, atât din
România cât şi din afara acesteia
Veniturile obţinute din orice sursă, atât din
România cât şi din afara acesteia, din
 momentul în care persoanele fizice care le
realizează devin rezidenți
Persoanele fizice nerezidente care desfăşoară Venitul net atribuibil sediului permanent
o activitate independentă prin intermediul
unui sediu permanent în România
Persoanele fizice nerezidente care desfăşoară Venitul salarial net obţinut din această
activităţi dependente în România activitate dependentă
Persoanele fizice nerezidente care obţin alte Venitul determinat conform reglementărilor
venituri decât cele din activităţi independente legale
şi dependente
* O persoană fizică este rezidentă dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
are domiciliul în România; centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România
(locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate); este
prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de
zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic
vizat; este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României
într-un stat străin. Fac excepţie de la aceste prevederi cetăţenii străini cu statut diplomatic sau
consular în România, precum si cetăţenii străini care sunt funcţionari ori angajaţi ai unui
organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România sau ai unui stat străin în
România şi membrii familiilor acestora.

Precizări privind încadrarea în categoria veniturilor impozabile:

- veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate și plătite de un angajator
nerezident nu sunt impozabile și nu se declară în România potrivit prevederilor Codului fiscal.
- Veniturile din salarii obținute de primele 2 categorii de contribuabili pentru activitatea
desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri
și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau
are sediul permanent în România sunt impozabile în România dacă persoana fizică este
prezentă în acel stat pentru o perioadă care nu depășește perioada prevăzută în convenția de
evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea și
veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este
rezident în România; în cazul în care contribuabilii au desfășurat activitatea dependentă în alt
stat pentru o perioadă mai mică decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei
impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea își prelungesc
ulterior perioada de ședere în statul respectiv peste perioada prevăzută de convenție, dreptul
de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului străin.
- După expirarea perioadei prevăzute în convenție, angajatorul care este rezident în
România sau are sediul permanent în România nu mai calculează, nu mai reține și nu mai
virează impozitul pe venitul din salarii.

Scutiri de la plata impozitului pe venit:

 - Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat pentru veniturile realizate din activități
independente, din drepturi de proprietate intelectuală; salarii și asimilate salariilor; pensii;
activități agricole, silvicultură și piscicultură (cu excepțiile prevăzute de lege);
- persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, ca urmare
a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator (încadrarea se face de către
angajator);
- persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, ca urmare
a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare;
- persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor ca urmare
a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12
luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere în cursul unui an,
(hoteluri, restaurante, baruri, s.a. cf legii 170/2016).
Veniturile impozabile sunt reprezentate atât de cele în bani cât și de echivalentul celor
în natură, corespunzător următoarelor categorii:
 veniturile din activităţi independente care includ veniturile din activități de producție,
comerciale, prestări de servicii și venituri din profesii liberale (medici, avocați, notari,
auditori fiscali, consultant fiscal, expert contabil autorizat,ș.a);
 venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor, brevete de invenție,
mărci de fabrică și de comerț ș.a.);
 veniturile din salarii și asimilate acestora (salarii de bază, sporuri, indemnizații,
recompense, premii ș.a.);
 veniturile din cedarea folosinţei bunurilor (chirii, arendare terenuri agricole);
 veniturile din investiţii (dividende, dobânzi, transferul titlurilor de valoare vânzare –
cumpărare de valută la termen, ș.a);
 veniturile din pensii (cele determinate prin diminuarea veniturilor din pensii cu suma
de 2000 lei și contribuțiile obligatorii);
 veniturile din activităţi agricole (realizate din cultivarea produselor agricole vegetale,
exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuști fructiferi, creșterea și exploatarea
animalelor), silvicultură și piscicultură;
 venituri din premii şi din jocuri de noroc;
 venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
 venituri din alte surse.
Categoriile menţionate cuprind atât veniturile în bani cât şi echivalentul în lei a
veniturilor în natură.
În categoria veniturilor impozabile nu sunt incluse:
 ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, ajutorul de şomaj,
alocaţia de sprijin, indemnizaţiile de veterani de război, indemnizaţia lunară acordată pentru
îngrijirea persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, ajutorul de înmormântare acordat
din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi alte fonduri
publice şi cele de aceeaşi natură primite de la terţe persoane, inclusiv indemnizaţia de
maternitate şi pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului până la 2 ani cu excepţia
indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
 sumele primite ca despăgubiri pentru pagubele produse de calamităţi naturale;
 contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare ce se acordă cu titlu gratuit
persoanelor fizice;
 sumele primite sub formă de sponsorizări şi mecenat (beneficiari ai acțiunii de mecenat pot
fi doar acele persoane care necesită sprijin cultural, artistic, medico-sanitar sau științific);
 bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în
cadru instituţionalizat;
 sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie, în condiţiile prevăzute de lege;
 veniturile obţinute din agricultură şi silvicultură (cu excepţia celor prevăzute de lege);
 premiile şi alte avantaje în bani sau în natură obţinute de elevi şi studenţi la concursurile
interne şi internaţionale;
 alte venituri reglementate de codul fiscal.
Perioada impozabilă este anul fiscal ce coincide cu anul calendaristic, cu excepţia
cazului în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
Plata impozitului. Pentru contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente,
din cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole este prevăzută obligaţia efectuării unor
plăţi anticipate în cursul anului, cu excepţia cazurilor în care plăţile anticipate se stabilesc prin
reţinere la sursă.
Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, în cazul impozitului reţinut la sursă. În cazul
plăţilor anticipate, se impune achitarea acestora până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata
impozitului se efectuează conform deciziei emise pe baza declaraţiei de venit. Cei care obţin
venit net din activităţi agricole, plătesc anticipat către bugetul de stat impozit în două rate egale,
astfel: 50% din impozit, până la data de 25 octombrie inclusiv şi 50% până la data de 15
dcembrie inclusiv. Pentru stabilirea plăţilor anticipate se ia în considerare venitul anual estimat
(în cazul în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent) sau venitul
din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent, folosindu-se cota de 16%.
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activităţi
independente, drepturi de proprietate intelectuală, salarii, cedarea folosinţei bunurilor,
investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi alte surse (cu excepţia veniturilor din jocuri de
noroc pentru care se aplică o cotă 1% pentru sumele încasate de un participant până la 66750
lei, inclusiv; 667,5 + 16% pentru venituri care depășesc 66750 lei; și de 61187,5 + 25% asupra
sumelor ce depășesc 445000 lei și a veniturilor din transferul proprietăților imobiliare, pentru
care se percepe o cotă de 3% la venitul impozabil, adică valoarea tranzacției - 450000 lei) este
de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria
respectivă.

Impozitul pe venituri din activitati independente impozitate în sistem real

Procentul de impozit pe venit de 10% se aplică la venitul net obtinut in cursul anului fiscal, din
care se scad pierderile raportate si contributiile sociale datorate.
Impozitul pe venituri din activitati independente impozitate la norma de venit
Valoarea impozitului se obtine prin aplicarea procentului de impozit pe venit este de 10%, la
valoarea normei de venit (corectată dacă este cazul) sau a normelor de venit dacă sunt mai
multe activitati.
Impozitul pe venituri activitati independente obtinute din contracte de activitate sportiva
Impozitul pe venit se stabileste prin aplicarea procentului de 10% la venitul brut din contract.
Impozitul se retine la sursa.
Impozitul pe venituri din drepturi de proprietate intelectuala
Obligatia de a calcula si de a retine impozitul revine platitorului de venit, daca contribuabilul,
titular de drepturi nu a optat pentru stabilirea venitului net in sistem real.
In cazul in care impozitul pe venit obtinut este retinut la sursa, acesta se calculeaza prin
aplicarea procentului de 10% la venitul net care se obtine prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
Impozitul pe venituri din cedarea folosintei bunurilor
 10% impozit pe venit calculat din norma de venit pentru activitati turistice;
 10% din venitul net stabilit in sistem real conform datelor din contabilitate,
 10% din venitul net obtinut din cedarea folosintei bunurilor care se stabileste prin
deducerea din venitul brut din contract a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
de 40% asupra venitului brut.
Impozitul pe veniturile din investitii, se calculeaza astfel:
 venituri din dobanzi se impoziteaza cu 10% din valoarea acestora, impozitul fiind
calculat și reținut de catre plătitorul de dobânda.
 venituri din dividende se impoziteaza cu 5% din valoarea acestora, impozitul se
calculeaza si se retine de catre platitorul de dividend.
 castigul net din tranzactii cu titluri de valoare se impoziteaza cu 10%.
Impozitul pe veniturile din activitati agricole
Se calculeaza prin aplicarea procentului de 10% la valoarea insumata a normelor de venit
calculate pe unitatea de suprafata (ha)/cap de animal/familie de albine conform declaratiei
APIA.
Impozitul pe veniturile in silvicultura si piscicultura
Se calculeaza prin aplicarea procentului de 10% la venitul net determinat in sistem real conform
datelor din contabilitate.
Impozitul pe veniturile din premii si din jocuri de noroc
Veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 10%, aplicata
asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Veniturile din jocuri de noroc se impun prin retinere la sursa. Impozitul datorat se determina la
fiecare plata, prin aplicarea urmatorului barem de impunere asupra fiecarui venit brut primit de
un participant, de la un organizator sau platitor de venituri din jocuri de noroc:
 Câstiguri de pana la 66.750, inclusiv – impozit de 1%,
 Câstiguri intre 66.750 – 445.000, inclusiv – 667,5 lei + 16% pentru ceea ce depaseste
suma de 66.750 lei,
 Câstiguri peste 445.000, – 61.187,5 lei + 25% pentru ceea ce depaseste suma de 445.000
lei.
 Impozitarea categoriilor de venituri care intră în sfera de aplicare a impozitului pe
venit
Venituri din activități independente

Se raportează la: veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii,

veniturile din profesii liberale (medici, avocați, notari publici, experți tehnici și contabili
autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți ș.a.), indiferent de modul de realizare
(independent sau în asociere) și de locul de obținere (România sau străinătate).
Determinarea venitului net anual se realizează în sistem real, pe baza datelor înregistrate
în contabilitate după relația:
VNa = VB – Cd;
(cu excepțiile prevăzute de codul fiscal).
VB – venit brut, format din sume încasate + echivalentul în lei al veniturilor în natură;
venituri din dobânzi aferente creanțelor comerciale sau altor categorii de creanțe folosite în
legătură cu o activitate independentă; câștigul realizat din transferul activelor din patrimoniul
afacerii utilizate într-o activitate independentă ș.a.
Nu sunt considerate venituri brute: aporturile în numerar sau echivalentul în lei al
aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;
sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice; sumele primite ca despăgubiri; sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări
și mecenat ș.a.
Cd - cheltuieli deductibile, efectuate în scopul realizării de venituri;
Sunt admise la deducere cheltuielile care:
- sunt efectuate în cadrul activităților independente și sunt justificate prin documente;
- sunt incluse în exercițiul financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
- reprezintă cheltuieli cu salariile și asimilate salariilor (cu excepțiile prevăzute de lege);
- respectă regulile privind amortizarea;
- sunt efectuate în scopul desfășurării activității și reglementate prin acte normative în vigoare ș.a.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private,
efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată ca
diferență între venitul brut și cheltuieli deductibile (altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol);
Sponsorizarea concretizează relația dintre 2 persoane care se raportează la transferul
dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau mijloace financiare pentru susținerea
unor activități fără scop lucrativ sau în schimbul unor beneficii sub formă de
publicitate; nu implică avantaje sau restituirea bunurilor; nu se pot efectua
sponsorizări din sume de la bugetul de stat;
Mecenatul este un actul prin care o persoană fizică sau juridică transferă, fără
obligație de contrapartidă directă sau indirectă, dreptul de proprietate asupra unor
bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoana fizică, ca activitate
filantropică cu caracter umanitar, pentru desfășurarea unor activitatea in domeniile
cultural, artistic, medico-sanitar sau științific (apare motivația socială).
 Spre deosebire de sponsorizare, in cazul mecenatului beneficiarii nu pot fi decât
persoane fizice (deci, nu juridice), iar contractul de mecenat trebuie autentificat la
notar. De asemenea, beneficiarul nu are obligația de a menționa persoana/firma care
l-a sprijinit.
Donația este un contract “prin care o persoană, donator, transmite, de regulă în mod
gratuit și irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun către o altă persoană,
donatar, care îl acceptă și nu implica existenta unor beneficii”. De asemenea,
beneficiarul nu are obligația de a menționa persoana/firma care l-a sprijinit.

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată similar
cu cea în cazul cheltuielilor de sponsorizare și mecenat;
c) cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra
valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului, pentru: ajutoare de
înmormântare, pentru naștere, boli grave și incurabile și alte cheltuieli strict prevăzute de codul
fiscal;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, inclusiv
cheltuielile cu bunuri cu termen depășit de valabilitate potrivit legii;
e) cheltuielile cu tichetele de masă acordate de angajatori;
f) cheltuielile reprezentând voucherele de vacanță acordate de angajatori;
g) contribuțiile la fonduri de pensii facultative ș.a.
Nu sunt considerate cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul
României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) donații de orice fel;
e) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate
penalitățile;
f) ratele aferente creditelor angajate;
Venitul net anual se stabilește pe baza normelor de venit (cu excepția celor rezultate din
profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală). Dacă în anul fiscal anterior s-au
obținut venituri mai mari de 100 000 euro, din anul fiscal următor, venitul net anual se
determină în sistem real.
Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai
mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii
acesteia, înmulțit cu 12 (produsul obținut reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea
criteriilor pentru stabilirea normelor de venit).
Impozitul anual se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit
ajustate și este final. Plata impozitului astfel determinat se face până la 15 martie inclusiv a
anului următor celui în care s-a realizat venitul.
Venitul net anual din activități independente determinat în sistem real pe baza datelor
din contabilitate impun plăți anticipate în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni
din fiecare trimestru și plata impozitului anual conform deciziei de impunere.
Contribuabilii care optează pentru impunerea în sistem real (opțiunea este obligatorie pentru 2
ani fiscali consecutivi și se reînnoiește dacă nu se solicită revenirea la sistemul anterior) trebuie
să depună declarațiile fiscale în termenul prevăzut de lege și să completeze registrul de evidență
fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual. Cei care optează pentru impozitarea pe bază de
norme de venit trebuie să completeze în registrul de evidență contabilă doar partea de venituri.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală suportă un impozit final de 10%
aplicat asupra venitului net.
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de
artă monumentală, se stabilește astfel:
Vn= Vb -40%xVB
Impozitul se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care a fost reținut (se reține la sursă). Contribuabilii pot decide asupra destinației a 2% sau
3,5% din impozit (burse private, susținerea unităților nonprofit, în condițiile legii).
Și în cazul acestor venituri se poate opta pentru sistemul real.
Venituri din activități independente realizate pe baza contractelor de activitate
sportivă

 Se calculează, reține și virează de plătitorii veniturilor;

 10% x venit brut
 Este impozit final
 Se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut
 Contribuabilii pot dispune asupra destinației privind 2% sau 3,5% pentru susținerea
entităților nonprofit și a unităților de cult, burse private; (de la 01.04.2019 – 3,5%).

Veniturile din salarii sunt reprezentate de sumele încasate în bani/natură de persoane

fizice rezidente sau nerezidente din activități desfășurate pe baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege. În
lege se regăsesc și alte venituri asimilate salariilor (ex: indemnizații din activități desfășurate
ca urmare a deținerii unei funcții de demnitate publică; sume reprezentând participarea
salariaților la profit; sume care depășesc limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
indemnizație pentru personalul autorităților și instituțiilor publice ș.a.).
Venituri neimpozabile: ajutoare de înmormântare și cele pentru boli grave și incurabile;
ajutoare pentru naștere; cadouri; tichete cadou etc
Deducerea personală se acordă persoanelor care au un venit lunar net de până la 1950 lei, în
funcție de numărul de persoane aflate în întreținere (ex: fără persoane în întreținere -510 lei; cu
1 persoană în întreținere 670 lei). Pentru cei care obțin venituri salariale cuprinse între 1951 lei
și 3600 lei se acordă deduceri degresive față de cele pentru venituri sub 1950 lei. Peste 3600
nu se acordă deduceri. Sunt considerate persoane în întreținere cele care nu depășesc 510 lei
lunar (cu excepțiile prevăzute de lege).
Impozitul = Baza de calcul x 10%
Baza de calcul -la locul unde se află funcția de bază
= Venit net (Venit brut-contribuții)
– deducerea personală
– cotizația sindicală plătită
 - contribuțiile la fondurile de pensii facultative
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la
nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro
Baza de calcul în celelalte cazuri -= Venit brut – Contribuții sociale obligatorii
Impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății și se plătește până la data de 25
a lunii următoare celei în care s-au plătit (cu excepțiile prevăzute de lege). Contribuabilii pot
decide asupra destinației a 2% sau 3,5% din impozit (burse private, susținerea unităților
nonprofit și a unităților de cult, în condițiile legii).
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Includ veniturile realizate din închirieri și subînchirieri de bunuri mobile și imobile,
precum și din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal.
Cei care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor ca urmare a derulării unui număr
mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal trebuie să aplice, începând cu
anul fiscal următor, prevederile legii privind veniturile din activități independente.
Se încadrează în venituri din cedarea folosinței bunurilor și sumele realizate din
închirierile unor camere aflate în locuința personală, cu o capacitate de cazare în scop turistic
de 1-5 camere inclusiv; pentru cei care depășesc numărul de 5 camere, din momentul producerii
evenimentului și până la sfârșitul anului fiscal, venitul net se determină în sistem real similar
cu regulile de la veniturile din activități independente; veniturile realizate din închirierea
camerelor din locuința proprietate personală, cu o capacitate de cazare mai mare de 5 camere
de închiriat, sunt tratate ca și veniturile din activități independente, pentru care venitul net anual
se determină pe bază de norme de venit sau în sistem real.
Venitul net anual = Venit brut – 40%xVenit brut
Venitul brut = sume totale încasate sau echivalentul în lei al veniturilor în natură +
cheltuielile care cad în sarcina proprietarului dar sunt realizate de chiriaș.
Impozitul este 10% și se achită în 2 rate egale: 50% până la data de 25 iulie inclusiv și 50%
până la data de 25 noiembrie inclusiv.
Pentru veniturile din arendă: venitul brut = sume totale încasate sau echivalentul în lei al
veniturilor în natură.
Venitul net anual = Venit brut – 40%xVenit brut
Impozitul = Venit net anual x 10%
Impozitul se reține la sursă și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care a fost reținut.
Venituri din investiții
Includ: venituri din dividende; venituri din dobânzi; câștiguri din transferul titlurilor de valoare;
din transferul aurului financiar și din lichidarea unei persoane juridice.
Veniturile din dobânzi se impun cu o cotă de 10%, impozitul calculat și reținut de plătitorii de
astfel de venituri fiind final. Termen: 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite.
Veniturile din lichidarea unei persoane juridice se impun cu 10%, impozitul fiind final.

Veniturile din pensii

Sunt impozabile veniturile din pensii care depășesc suma de 2000 lei. Impozitul calculat prin
aplicarea cotei de 10% se reține la sursă și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se face plata pensiei, fiind impozit final.
Contribuabilii pot decide asupra destinației a 2% sau 3,5% din impozit.

Veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură

Veniturile din activități agricole includ veniturile din: cultivarea produselor agricole
vegetale; exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;
creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în
stare naturală. Impozit= 10%x venit net anual; plata se face până la 25 octombrie inclusiv –
50% și până la 15 decembrie inclusiv – 50%.
Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și
valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase
și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole. Se aplică
prevederile de la veniturile din activități independente.

Venituri din premii și din jocuri de noroc

Includ venituri din concursuri (cu excepțiile prevăzute de lege), sume câștigate la Loteria
fiscală, sume încasate din participarea la jocuri de noroc.
Venitul net= diferența dintre venitul din premii și suma reprezentând venit neimpozabil.
Veniturile din premii se impun cu o cotă de 10% aplicată la venitul net, prin reținere la sursă.
Veniturile din jocuri de noroc se impun în cote progresive compuse (precizate anterior).

Contribuțiile sociale obligatorii

1. Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale.
2. Categorii, bază de calcul, cote
3. Calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale obligatorii.
4. Depunerea declaraţiilor.

Contribuțiile sociale obligatorii reglementate prin codul de procedură fiscală sunt

următoarele:
a) contribuțiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuția de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate;
c) contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.

Tip contribuție (ce Contribuabili/plătitori (cine Cotă

se plătește?) datorează/plătește?)
CAS Datorată de salariat 25% pentru condiții normale de
Plătită de angajator muncă (21,25% în construcții
Angajator 01.01.2019-31.12.2028)
Angajator 4% pentru condiţii deosebite de
muncă

CASS Datorată de salariat
Plătită de angajator
CAM Datorată de angajator,
plătită de angajator
8% pentru condiţii speciale
10% din salariul brut/scutit în
construcții
2,25% din salariul brut/0,3375%)

CAS:
Venituri impozitate:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor;
b) venituri din activități independente;
b1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
c) indemnizații de șomaj;
d) indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
Baza de calcul:
Pentru venituri din salarii și asimilate acestora = câștigul brut realizat din salarii și venituri
asimilate salariilor, în țară și în alte state (salarii, indemnizații, sume aferente participării
salariaților la profit; sume din profitul net cuvenite administratorilor societății etc);
Baza de calcul a contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane
asimilate acestora
Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate
salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții
deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.
Nu sunt incluse în baza de calcul: ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru boli grave,
contravaloarea folosinței locuinței de serviciu, indemnizații de deplasare în limita plafonului
neimpozabil ș.a.
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care
realizează venituri din activități independente și drepturi de proprietate intelectuale
Persoanele fizice care realizează venituri din activitățile menționate, din una sau mai multe
surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale, dacă estimează
pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii
minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice privind impozitul
pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (15 martie în mod obișnuit sau în
30 de zile de la începerea/încetarea activității).
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care
realizează veniturile din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală o
reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al declarației menționate anterior.
Exemplu: Salariul minim brut la 1 ianuarie 2020 – 2230 lei
Plafonul minim lunar în funcţie de care se stabileşte obligaţia plăţii CAS: 2230 lei
Venitul net anual realizat în anul precedent, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul
anului: 42.000 lei/12luni = 3500 lei
 Întrucât venitul net realizat în anul precedent, raportat la numărul lunilor de activitate din
cursul anului este mai mare decât nivelul salariului minim, contribuabilul are obligaţia plăţii
CAS în anul 2020 la un venit lunar ales, cel puţin egal cu 2230 lei.
Contribuabilul îşi alege ca venit lunar, bază de calcul CAS, suma de 3.000 lei.
CAS lunară datorată de contribuabil în anul 2020 este de 750 lei (3.000 lei x 25%)
CAS anuală datorată de contribuabil în anul 2020 este de 9.000 lei (750 lei x 12 luni)

Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate pentru persoanele fizice care
beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru
șomaj, potrivit legii
 Pentru persoanele fizice care beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă
din bugetul asigurărilor pentru șomaj (indemnizații de șomaj), baza lunară de calcul
al contribuției de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat o
reprezintă cuantumul drepturilor bănești lunare ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, respectiv indemnizația de șomaj, cu
excepția situațiilor în care potrivit dispozițiilor legale se prevede altfel.
 În situația în care totalul veniturilor precizate este mai mare decât valoarea a de 5
ori câștigul salarial mediu brut, contribuția de asigurări sociale se calculează în
limita acestui plafon.
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate pentru persoanele fizice care
beneficiază de indemnizații de asigurări sociale de sănătate
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale
de stat este suma reprezentând indemnizația de asigurări sociale de sănătate de care beneficiază
conform prevederilor legale, iar contribuția de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei de
25% și se reține din indemnizația de asigurări sociale de sănătate.

Calculul, reținerea și virarea contribuțiilor trebuie realizate până la data de 25 a lunii

următoare celei pentru care se plătesc veniturile, fiind obligatorie depunerea Declarației privind
obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate.

CASS
Se datorează pentru următoarele categorii de venituri:
1) venituri din salarii și asimilate salariilor, baza de calcul fiind reprezentată de câștigul
brut realizat, cu excepțiile prevăzute de lege; calcularea, reținerea și virarea se face de către
angajatori până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătesc veniturile/ 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează;
2) venituri din activități independente;
3) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
4) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
5) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
6) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
7) venituri din investiții;
8) venituri din alte surse.
Pentru veniturile de la 2-8, CASS se datorează dacă sunt estimate venituri a căror valoare
cumulată este egală cu cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de
depunere a declarației precizată la CAS.
Dacă persoanele fizice realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime
brute pe tara, iar in anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat in
categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de
sănătate, datorează contributia de asigurari sociale de sănătate la o bază de calcul
echivalentă cu 6 salarii minime brute pe tara și depun declaratia unică pana la data de 15
martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării
contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Daca venitul net estimat cumulat din toate categoriile de veniturile de la 2-8 este mai mic de
26760 lei – persoana fizică poate opta pentru plata CASS astfel:
 dacă își exercită opțiunea prin Declarația unică până la termenul de depunere, plătește
CASS la 6 salarii minime și este asigurat 12 luni;
 dacă depune declarația unică și se înregistrează în sistemul de asigurări sociale de
sănătate după termenul legal de depunere, se asigură la o bază de calcul echivalentă
cu valoarea salariului de baza minim brut pe tara în vigoare la data depunerii
declaratiei, ponderată cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a
declaratiei unice (15 Martie anul viitor), inclusiv luna în care se depune declarația.
Baza de calcul:
- Pentru 2- venitul net/brut sau norma de venit din activități independente
- Pentru 3 venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei
de cheltuieli forfetare de 40% sau venitul net din drepturi de proprietate intelectuală
determinat în sistem real;
- Pentru 4 venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice
- Pentru 5 venitul net sau norma de venit,
- Pentru 6 venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități
agricole, silvicultură și piscicultură
- Pentru 7 venitul și/sau câștigul din investiții. În cazul veniturilor din dividende și din
dobânzi se iau în calcul sumele încasate;
- Pentru 8 venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.
Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate este până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuția, cu excepțiile precizate de
lege (pentru care termenul este de 25 a lunii următoare celei în care se plătește venitul).
CAM se datorează de angajatori, pentru venituri din salarii și asimilate acestora, într-o cotă de
2,25%. Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate. Se
virează într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătesc
veniturile/ până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc
veniturile, după caz.