Modificări

· Modificările ultrasonografice par să fie în corelație perfectă cu modificările CT și anume:

· Modificările în sticlă mată produc linii Kerley B (izolate sau grupate).
· Zonele cu modificări de consolidare periferică din CT apar și pe examinarea
ultrasonografică.
· A se vedea lucrarea Huang et al pentru exemplificarea corelațiilor între ecografie
și CT.
· Atât pe CT cât și ultrasonografic, modificările sunt mai frecvente în segmentele
pulmonare posterobazale.
Performanța

· Sensibilitatea ecografiei pulmonare nu este clar determinată.

· Variabilă în funcție de severitatea bolii, gradul de obezitate și rigurozitatea
investigației.
· Statistic pare să se situeze între cea a radiografiei și a CT-ului (probabil ~70%?). 
La momentul actual nu exista date clare, însă se poate extrapola, corelând cu
experiența ultrasonografică din alte forme de pneumonie.
· Specificitate este foarte redusă.  Liniile Kerley B și consolidările “în sticlă mată” sunt
vizibile în orice boală interstițială sau pneumonie.  Așadar, sunt necesare corelații clinice
și comparații cu examinările anterioare (dacă acele modificări erau deja prezente și sunt de
tip cronic etc.)

Abordarea generală a imagisticii

(back to contents)

Toate mijloacele sunt nespecifice

· Toate metodele imagistice de mai sus sunt nespecifice.  Modificările “în sticlă mată” pot
fi cauzate de un spectru larg de patologii – pneumonii interstițiale, bacteriene,
idiopatice. De exemplu, la momentul actual, un pacient din SUA cu modificări pulmonare
de tipul “sticla mată” pe CT, are un risc mai mare să aibă o pneumonie cu virus Influenta
sau Virus Respirator Sincițial decât o pneumonie cu COVID-19.
· Din punct de vedere imagistic pneumonia cu COVID-19 nu poate fi diferențiată de alte
forme de pneumonie.
· Imagistica poate ajuta în diferențierea COVID-19 de alte afecțiuni non-pulmonare (ex.
sinuzită, boală virală non-pulmonară).
· Metodele imagistice doar adaugă informații despre pacient și trebuie obligatoriu integrate
în contextul clinic.