1. Sensul contextual al lui „scapă” este evadează, iar sensul contextual al lui „extinde” este întinde.

2. În secvența dată, virgulele sunt folosite pentru a accentua rolul echerului în realitate, și anume
acela de a ajuta în matematică.
3. Două cuvinte cu sens conotativ din text sunt „echerul” care apare în poezie și cu sens denotativ la
începutul poeziei și „sunet”, iar un alt cuvânt cu sens denotativ este „verb”.
4. Sunetele auzite trec printr-un filtru și doar câteva dintre ele ajung la noi.
5. El întotdeauna stă la capul mesei atunci când ia masa.
6. Când am fost la baltă am auzit o broască cum orăcăia.
A uitat cheia în broască când a încuiat ușa.
7. Două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al matematicii sunt „echerul” și
„matematică”.
8. Poezia este alcătuită din cinci strofe inegale ca mărime și două distihuri și are rimă albă.
9. Două mărci ale subiectivității prezente în text sunt verbele la persoana a II-a „așezi”, „citești”.
10. Două mărci ale adresării directe sunt pronumele personal de persoana a II-a „te” și verbul la
persoana a II-a „citești”.
11. Eul poetic conferă persuasiune sfatului pe care îl dă cititorilor prin registrul colocvial. Este
remarcabilă coexistența verbelor la persoana a II-a și a III-a, precum și faptul că ele nu sunt
numeroase, ci utilizarea lor strict necesară argumentează împletirea aromonioasă a lirismului
subiectiv cu cel obiectiv.
12. Patru motive literare din text sunt echerul, cuvintele, imaginile, sunetele.
13. Tema poeziei este reprezentată de felul în care viața este percepută de către oameni, cu toții având
câte un șablon prin care privesc mediul înconjurător, iar de multe ori acest instrument reduce
intensitatea bucuriilor și a satisfacțiilor.
14. O secvență care conturează dimensiunea temporală este „Din viitorul deceniu” și o secvență care
conturează dimensiunea spațială este „Puneți la capul patului un echer”.
15. Patru secvențe cu imagini artistice diferite sunt „îl așezi frumos/Pe prima pagină”, „Te face să
urli”, „Puneți la capul patului un echer” și „Ascultați vorbele cu echerul”.
16. Două simboluri din text sunt „echerul” și „imaginile”.
17. Verbele din text la modul indicativ imprimă un caracter subiectiv acțiunilor pe care le exprimă,
poetul folosindu-se de persoana a II-a și a III-a, prezența lor remarcându-se pe tot parcursul
poeziei. Prin uzul acestor verbe, eul poetic transmite cum echerul pe care tot îl menționează pe
parcursul poeziei își face simțită prezența în toate domeniile noastre.
18. „Echerul” este folosit în poezie ca o metaforă a perceperii vieții de către oameni, care au cu toții
un șablon prin care privesc lumea înconjurătoare, instrument care îi lipsește de bucurie și
satisfacție. Comparația „Cuvintele se umflă/ca niște broaște” sugerează modul în care cuvintelor
puține rămase le sunt acordate o signifianță mult mai mare, astfel încât cititorul nu mai stă să
descifreze sensul cuvintelor din spatele acestora.
19. Titlul simbolizează în text spiritul îngust, limitat, conformist care se manifestă în literatură, viață,
iubire și vis, pe care le împarte în mod mecanic. Ceea ce rămâne după este un univers geometric
absurd.
20. În versurile „Cu el poți citi cu succes/O mulțime de opere” este evidentă nota ironică a lui Marin
Sorescu, utilizarea instrumentului matematic pentru lecturare fiind ironizată în mod transparent
de către poet.
21. Utilizarea echerului pentru lecturare poate părea un paradox, dar această acțiune se poate justifica
în lumea contemporană, a cărei superficialitate restrânge interesul pentru cultură la o măsurătoare
strictă și precisă.
22. Prin perspectiva neomodernistă a discursului liric, susținută de sugestia creată prin metafora
„echerului”, imaginea transparentă a superficialității umane, a lipsei de interes, pentru conținut,
prin registrul colocvial și elementele de prozodie specifice, fiind alcătuita din cinci strofe inegale
ca mărime și două distihuri, putem încadra poezia în neomodernism.