Test recap Topog- respir (renumerotat) e.sunt înveliţi de pleura.
10.Capacitatea pulmonara totala:
1.Capacitatea vitala este suma dintre:
a.volumul inspirator de rezerva
b.volumul curent
c.capacitate pulmonara totala
d.volumul expirator de rezerva
e.volumul rezidual
2.Inspiraţia se caracterizează prin următoarele, cu
exceptia:
a.contracţia diafragmei trage in jos fata laterala a plamanilor
b.grilajul costal se ridica
c.grilajul costal coboara prin contractia muschilor drepti
abdominali
d.cutia toracică şi plămânii revin la forma iniţială de repaus
e.grilajul costal se ridica prin contractia muschilor gatului.
3.Acinul pulmonar este format din:
a.bronhiole respiratorii;
b.bronhiole lobulare;
c.ducte alveolare;
d.alveole pulmonare;
e.bronchiole terminale.
4.Alveolele pulmonare:
a.sunt înconjurate de o rețea de capilare;
b.se afla in peretii bronhiolelor respiratorii;
c.peretele lor participa la formarea membranei alveolo-
pleurale;
d.au perete adaptat schimburilor gazoase;
e.comparimenteaza saculetii alveolari.
5.Următoarele afirmaţii, despre arterele bronşice, sunt
adevărate:
a.aduc la plămân sânge încărcat cu O2;
b.aduc la plaman sange incarcat cu CO2
c.aparţin marii circulaţii;
d.pătrund în plămân prin hil;
e.arterele bronşice aparţin micii circulaţii.
6.Circulația pulmonară:
a.aparţine micii circulaţii;
b.este asigurată de artera pulmonară ce ia naştere în
ventriculul stâng;
c.aduce la plămân sânge încărcat cu O2;
d.aduce la plămân sânge încărcat cu CO2.
e.este asigurată de artera pulmonară ce ia naştere în atriul
drept.
7.Arterele pulmonare:
a.incep la nivelul ventriculului stang;
b.aparțin circulației mici;
c.sunt în număr de 2: dreaptă şi stângă;
d.prin ramurile terminale ajung în jurul alveolelor cedând O2
e.iau naştere din trunchiul pulmonar.
8.Următoarele afirmaţii privind pleura sunt false, cu
exceptia:
a.are două foiţe, parietală şi viscerală;
b.prezintă o foiţă parietală ce aderă la pereţii toracelui;
c.prezintă o foiţă viscerală ce aderă la plaman;
d.este un muschi care inveleste plamanii;
e.intre pleure sa gaseste o lama fina de lichid pericardic.
9. Plămânii:
a.au capacitatea totala de 5 000L ;
b.sunt situati in cavitatea toracica;
c.prezinta o pleura cu 2 foite: viscerală și peritoneala;
d.între cele două foite pleurale se găseşte lichidul pleural;
a.este suma dintre capacitatea vitala si volumul rezidual;
b.este egala cu 3500mL;
c.reprezint cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul
unei expiratii normale;
d.suma dintre volumul curent si volumul inspirator de rezerva;
e.este egala cu 5000mL;
11. Capacitatea inspiratorie:
a.este egala cu 3500mL;
b.reprezinta suma dintre volumul curent si volumul inspirator
de rezerva;
c.reprezinta suma dintre capavitatea vitala si volumul rezidual;
d.este egala cu 2000mL:
e. reprezint cantitatea de aer care ramane in plamani la
sfarsitul unei expiratii normale
12.Urmatoarele afirmatii despre ventilatia pulmonara sunt
adevarate, cu exceptia:
a.reprezinta deplasarea aerului intr-un singur sens: spre
alveole;
b.forţele elastice pulmonare stau la baza realizării inspiraţiei;
c.se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului
cutiei toracice;
d.ridicarea grilajului costal determina creşterea diametrului
antero-posterior al cutiei toracice cu peste 35%;
e.muşchii drepţi abdominali sunt inspiratori ;
13.În procesul respirator, circulaţia alternativă a aerului
se realizează ca urmare a:
a.variaţiilor ciclice ale volumului cutiei toracice;
b.variaţiilor fixe ale volumului cutiei toracice;
c.variaţiilor inconstante ale volumului cutiei toracice;
d.prin doua miscari de sens opus;
e.variaţiilor ciclice ale volumului plămânilor.
14.Volumul aparatului toraco-pulmonar se modifică în
cursul:
a.transportului O2 si a CO2 prin sange;
b.mişcării inspiratorii;
c.a două mişcări respiratorii de sens opus
d.mişcării expiratorii;
e.transportului sanguin al gazelor respiratorii.
15.În timpul expiraţiei:
a.toracele revine la dimensiunile din repaus;
b.diafragma se contractă;
c.musculatura respiratorie se relaxeaza;
d.presiunea din plămâni este superioară celei atmosferice;
e.volumul cutiei toracice nu se modifică.
16.Se numesc muşchi inspiratori urmatorii muschi:
a.muschii gatului;
b.drepţi abdominali;
c.intercostalii interni;
d.diafragma.
e.sternocleidomastoidieni.
17. Centrii nervosi:
a. prelucreaza informatiile primite;
b. elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;
c. pot fi separati în doua compartimente functionale;
d. pot fi situati pe traiectul nervilor.
e. prezinta trei compartimente functionale.
18. Compartimentele functionale ale centrilor nervosi se d. sunt prezenţi în toate tipurile de papile gustative ;
caracterizeaza prin: e. sunt răspândiţi în întreaga mucoasă laringiana.
a. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul 28. Fibrele nervoase gustative se repartizează topografic
receptorilor; astfel:
b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul a. de la corpului limbii prin nervul facial;
receptorilor; b. de la baza rădăcinii limbii prin nervul vag;
c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori; c. din treimea posterioara a limbii prin nervul glosofaringian;
d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul d. de la baza rădăcinii limbii prin nervul facial.
efectorilor. e. de la corpul limbii prin nervul trigemen.
e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori. 29. Referitor la fiziologia analizatorului gustativ putem
19. Neurofibrilele au urmatoarele roluri: afirma următoarele:
a. mecanic; a. substanțele sapide produc depolarizarea celulelor receptoare
b. de sustinere; cu apariția potențialului de receptor;
c. conducerea impulsului nervos; b. pragul de excitabilitate gustativă este acelaşi indiferent de
d. sinteza proteinelor; substanţă;
e. rol in metabolismul neuronal. c. intensitatea senzaţiei depinde de concentraţia substanţei
20. Nucleul: dizolvate;
a. in neuronii somatomotori este unic; d. intensitatea senzaţiei depinde de temperatura soluţiei;
b. in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric; e. pragul de excitabilitate este mai scazut la substantele dulci
c. neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli; si mai ridicat la substantele amare.
d. neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli; 30. Meningele spinale:
e. in neuronii de asociatie nucleul este unic. a. sunt trei membrane de protectie;
21. Despre nucleul neuronilor se poate afirma : b. sunt formate de neurilema;
a. neuronii motori au un nucleu unic; c. sunt formate de axolema;
b. neuronii senzitivi au un nucleu unic; d. invelesc maduva spinarii.
c. neuronii de asociatie au un nucleu unic; e. sunt formate din teaca Henle.
d. prezinta 1-2 nucleoli; 31. Meningele spinale:
e. neuronul nu prezinta nucleu. a. sunt formate de dura mater;
22. Dendritele neuronului: b. sunt formate de pia mater;
a. în portiunea lor terminala sunt mai subtiri; c. sunt formate de arahnoida;
b. contin neurofibrile; d. invelesc trunchiul cerebral;
c. conduc impulsul nervos centripet; e. invelesc emisferele cerebrale.
d. nu contin corpi tigroizi; 32. Dura mater:
e. conduc impulsul nervos centrifug. a. este membrana exterioara;
23. Olfactia are următoarele caracteristici: b. este o membrana conjunctivo-vasculara;
a. este slab dezvoltata la om, comparativ cu unele animale; c. este o membrana rezistenta;
b. permite depistarea substanţelor odorante din aer; d. are o structura conjunctiva;
c. este foarte dezvoltata la om, comparative cu unele animale; e. are o structura fibroasa.
d. are rol în depistarea doar a substanţelor nocive din aer. 33. Axonul neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
e. are rol în aprecierea calității alimentelor. se caracterizează prin:
24. Simţul mirosului împreună cu simţul gustului au rol în: a .merge cu rădăcina posterioară a nervilor spinali;
a. aprecierea calităţii alimentelor; b. ajunge în cornul posterior al măduvei;
b. aprecierea cantităţii alimentelor ; c. ajunge în zona viscerosenzitivă a măduvei;
c. declanșarea secreţiei salivare ; d. ajunge în cornul anterior medular;
d. declanşarea evacuarii gastrice. e. merge cu radacina anterioara a nervilor spinali.
e. inhibarea secrețiilor digestive și endocrine. 34. Trunchiul nervului spinal:
25. Receptorii analizatorului olfactiv: a. este format prin unirea celor două rădăcini;
a. fac parte din categoria osmoreceptorilor; b. are numai fibre senzitive;
b. fac parte din categoria chemoreceptorilor; c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul vertebral;
c. ocupă zona cornetului nazal inferior; d. este mixt;
d. ocupă partea superioară a foselor nazale. e. are numai fibre motorii.
e. sunt reprezentați de celulele bipolare din mucoasa olfactivă. 35. Nervii spinali:
26. Receptorii analizatorului gustativ sunt: a. conecteaza maduva spinarii numai cu efectorii;
a. chemoreceptori; b. reprezinta o asociere de fibre nervoase inconjurate de tesut
b. proprioceptori; conjunctiv;
c. reprezentaţi de mugurii gustativi; c. au dispozitie metamerica;
d. reprezentaţi de papilele gustative ; d. reprezinta un grup de corpi neuronali localizati in afara
e. situați pe mucoasa linguală. SNC;
27. Mugurii gustativi: e. fac parte din SNP.
a. au formă ovoidală;
b. sunt situaţi la nivelul papilelor gustative;
c. sunt răspândiţi în întreaga mucoasă linguală;
36. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu EXCEPTIA: 44. Despre hormonul tireotrop hipofizar se pot afirma
a. ramura spinala a nervului accesor isi are originea in cornul urmatoarele, cu Exceptia:
anterior al maduvei cervicale; a. hiposecretia duce la boala Basedow;
b. ganglionii spinali contin neuroni somatosenzitivi si b. stimuleaza secreţia de triiodotironina;
viscerosenzitivi; c. stimuleaza secreţia de STH;
c. neuronii visceromotori sunt localizati in jumatatea dorsala a d, stimuleaza secreţia de tiroxină;
cornului lateral al maduvei spinarii; e. hipersecretia duce la hipertiroidism.
d. zona viscerosenzitiva este localizata in jumatatea ventrala a 45. Hormonii gonadotropi hipofizari sunt:
cornului lateral al maduvei spinarii; a. luteinizant (LH);
e. prin ramul comunicant cenusiu fibra vegetativa simpática b. STH;
postganglionara intra in nervul spinal. c. foliculinostimulant (FSH);
37. Urmatoarele afirmatii despre pedunculii cerebelosi sunt d. ocitocina;
adevarate: e. vasopresina.
a. pedunculii cerebelosi inferiori leaga maduva spinarii de 46. La bărbat, hormonul foliculostimulant induce:
cerebel; a. dezvoltarea tubilor seminiferi;
b. pedunculii cerebelosi mijlocii leaga puntea de cerebel; b. secreţia de estrogeni;
c. pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre aferente si c. activitatea corpului galben;
eferente; d. spermatogeneza;
d. pedunculii cerebelosi superiori leaga mezencefalul de e. secretia de progesteron.
cerebel; 47. Creşterea în lungime a osului se realizează:
e. pedunculii cerebelosi inferiori leaga maduva prelungita de a. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
cerebel. b. printr-un proces de osteogeneză;
38. Hipotalamusul coordoneaza si regleaza functia digestiva c. pe seama cartilajului de creştere;
prin: d. pe seama periostului;
a. centrii respiratori; e. pe seama cartilajului de conjugare.
b. centrii foamei; 48. Prin osificare encondrală se formează următoarele oase:
c. centrii cardiovasculari; a. parietalul;
d. centrii satietatii. b. femurul;
e. centrii setei. c. humerusul;
39. Nucleii bazali prezintă următoarele caracteristici: d. carpienele;
a. se mai numesc corpi striaţi; e. tarsienele.
b. sunt situaţi lateral de talamus 49. Care dintre afirmaţiile următoare despre oasele lungi
c. reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal; sunt corecte:
d. sunt situaţi deasupra talamusului; a. se dezvoltă în modele cartilaginoase, prin apariția unor
e. parţial ei fac parte şi din sistemul piramidal. centre de osificare;
40. Difuziunea facilitata: b. iau naștere prin osificare encondrală;
a. este difuziunea apei dintr-o solutie; c. centrele de osificare apar inițial în diafiză și ulterior în
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de epifize;
concentratie; d. creșterea în lungime se realizează pe seama periostului;
c. se realizeaza cu consum energetic; e. osificarea diafizelor începe dupǎ ce au ajuns aproape de
d. se realizeaza fara consum energetic; dimensiunile definitive.
e. se realizeaza prin fagocitoza. 50. Muşchiul trapez:
41. Transportul activ asigura deplasarea: a. este un muşchi comun spatelui şi cefei;
a. moleculelor, conform gradientului de concentratie; b. este situat în plan superficial;
b. ionilor, conform gradientului de concentratie; c. este inervat de nervul accesor;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie; d. este un muşchi cutanat;
d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie; e. este situat în partea anterolaterală a toracelui.
e. se desfasoara cu consum de energie. 51. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc muşchii:
42. Tesutul epitelial pavimentos poate fi: a. deltoid;
a. pavimentos simplu (epiderma); b. mare pectoral;
b. pavimentos keratinizat (epiderma); c. mare dorsal;
c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale); d. dinţat anterior,
d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor e. trapez.
sanguine); 52. Muşchii toracelui sunt:
e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine). a. intercostali interni;
43. Tesutul epitelial glandular este: b. mare pectoral;
a. tip mixt; c. mic pectoral;
b. tip exocrin; d. supraclavicular;
c. tip endocrin; e. deltoid.
d. secretor;
e. senzorial.
53. Saliva:
a. este secretată de glandele salivare;
b. nu participă la nici un proces de digestie;
c. poate fi secretată şi în stomac;
d. are rol în digestia bucală;
e. contine numai substante anorganice;
54. Despre glandele salivare se pot face următoarele
afirmaţii:
a. secretă saliva;
b. pot fi împărţite în patru categorii;
c. sunt reprezentate de trei perechi;
d. au rol în digestia gastrică.
e. Zilnic se secreta 800-1500mL;
55. Din categoria glandelor salivare fac parte glandele:
a. parotide;
b. submandibulare;
c. paratiroide;
d. sublinguale;
e. suprarenale.
56. Glandele salivare:
a. submandibulara este inervata de nervul cranian VII;
b. se găsesc şi în stomac;
c. sunt inervate de nervii cranieni III şi IV;
d. sunt glande perechi;
e. parotida este inervata de nervul cranian IX;
57. Coledocul:
a.se deschide în duoden;
b.este un canal intrahepatic;
c.se uneşte cu canalul pricipal pancreatic;
d.rezultă direct din ductele biliare intrahepatice.
e..se uneste cu canalul pancreatic accesor;
58. Sfincterul Oddi:
a. este situat în canalul hepatic;
b. este plasat la locul de deschidere a canalului pancreatic
principal în duoden;
c. este situat la nivelul valvulei ileocecale;
d. este plasat la locul de deschidere a coledocului în duoden;
e. este situat la nivelul cardiei;
59. Canalul cistic:
a. leagă vezica biliară cu căile biliare;
b. se continuă cu canalul pancreatic principal;
c. se deschide in duoden;
d. este un canal intrahepatic;
e. se uneste cu canalul hepatic comun;
60. Pancreasul:
a. are numai funcţie endocrină;
b. are funcţie endocrină şi exocrină;
c. nu este o glandă anexă tubului digestiv;
d. participă la digestie;
e. prezinta un cap, un corp si o coada;
61. Arterele se caracterizează prin:
a. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă spre
ţesuturi;
b. sunt vase prin care sângele circulă dinspre organe spre
inimă;
c. au un calibru mic;
d. transportă sângele de la inimă spre periferie;
e. sensul de curgere a sângelui este centripet.
62. Sistemul aortic se caracterizează prin:
a. este format din aortă;
b. este format din ramurile aortei;
c. vascularizează toate ţesuturile şi organele;
d. este cel mai mare sistem vascular;
e. începe în ventriculul drept.
63. Artera carotidă internă:
a. pătrunde în craniu;
b. irigă măduva spinării;
c. vascularizează gâtul;
d. irigă creierul și ochiul.
e. este ram din artera carotida externă.
64. Arterele subclaviculare:
a. iau naştere din aorta ascendentă;
b. se continuă cu artera axilară;
c. se continuă cu artera carotidă externă;
d. dau nastere arterei toracice interne.
e. dau naștere arterei vertebrale, ce pătrunde în craniu.
65. Artera vertebrală:
a. pătrunde în craniu prin gaura occipitală;
b. este situată în partea anterioară a gâtului;
c. se uneşte cu artera vertebrală de partea opusă;
d. participă la vascularizaţia encefalului;
e. este ram din artera carotidă comună.
66.Sistemul limfatic se caracterizează prin următoarele:
a.prin el circulă sânge venos;
b.limfa face parte din mediul intern al organismului;
c.se varsă în circulaţia arterială;
d.se varsa in sistemul venos;
e.se varsa in sistemul venei porte;
67.Sistemul limfatic se caracterizează prin:
a.pereţii vaselor limfatice sunt mai subtiri decât vaselor
sanguine;
b.capilarele sale se anastomozează cu capilarele venoase;
c.este adaptat la funcţia de drenaj a limfei din tot corpul;
d.pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât pereţii vaselor
sangvine;
e.pereţii vaselor sanguine sunt mai grosi decât al vaselor
limfatice;
68.Viteza sângelui in artere este de:
a.50 mm/s in aorta;
b.500 mm/s in aorta;
c.0,5 mm/s in capilare;
d.500 mm/min in capilare;
e.50 cm/s in aorta;
69.Venele:
a.sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă;
b.prin ele se intoarce sange cu CO2 (din circulatia pulmonara);
c.prin ele se intoarce sange cu O2 (din circulatia pulmonara);
d.prin ele se intoarce sange cu CO2 (din circulatia sistemica);
e.toate venele transporta sange cu CO2;
70.Presiunea sangelui la originile sistemului venos poate fi,
cu exceptia:
a.80 mm Hg;
b.10 mm Hg;
c.40 mm Hg;
d.60 mm Hg;
e.50 mm Hg.