CALCULUL COŞULUI DE GAZE ARSE

Înălţimea utilă coşurilor, h , măsurată între orificiul de evacuare a gazelor arse

din cazan, până la 1 m (inclusiv), deasupra acoperişului, rezultă constructiv astfel:

h   3.3  0.4   5  2.8  1  17.9 m

Prin rotunjire se alege: h  18 m

Pentru cele două cazane se prevăde un coş metalic, izolate termic Pentru coşul
aferent celor două cazane, debitul de gaze naturale nominal al cazanului este:

260000  0,86
B  32.54 m 3 h (59)
0,94  8500

Se determină debitul nominal al coşului cu tiraj zero la bază, cazanelor fiind de

tipul cu focar presurizat.
Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din cazan, la temperatura apei din cazan
la 60C şi puterea nominală a cazanului, conform fişei tehnice a acestuia, este:
t gi  180C .

Se utilizează metoda optimizării coşului cu înălţime impusă (tiraj zero la bază),

dată în Manualul de Instalaţii, pentru care vitezele de circulaţie a gazelor de ardere în coş
sunt de ordinul 8 … 9 m s.

Se alege Wg  8 m s.

Diametrul interior al coşului se determină cu relaţia:

G gn   273  t gm 
d i  1,14  10 3  m (60)
Wg

în care, G gn - debitul nominal de gaze de ardere, în mN3 h ,

t gm - temperatura medie a gazelor de ardere, care se determină cu relaţia:

(61)
 t1
t gm  t gi  h 
2
unde:
t gi  t a 273  t gi
t1  c  
100 Ggn  Wg (62)

Pentru coşuri metalice izolate termic, c  1 .

Temperatura mediului ambiant se consideră t a  25C , deoarece cazanele
funcţionează iarna şi vara (în cascadă).
Pentru determinarea lui G gn este necesar a se calcula volumul stoichiometru de
gaze naturale din ardere ( Vog ), considerându-se coeficientul excesului de aer   1,2 .
Se folosesc relaţiile aproximative (pentru combustibilii gazoşi), date în lucrarea
“Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale” de Gabriel Ghorghe, Ed. Tehnică 1972:

Vo  1,15  15   m N3 mN3 combustibil (63)

Vog  2,15  15   m N3 m N3 combustibil (64)

în care densitatea relativă a gazelor naturale   0,554 :

Vo  1,15  15    1,15  15  0,554  9,46 m N3 m N3 combustibil (65)

Vog  2,15  15    2,15  15  0,554  10,46 m N3 mN3 combustibil (66)

 
G gn    1  Vo  Vog  B    1,2  1  9,46  10,46  32.45  400.1 mN3 h

(67)
şi
180  25 185  273
t i  1    0,59 K m
100 400.1  8
 0.59
t gm  180  10   177.05
2
Deci, diametrul interior al coşului va fi:

400.1   273  177.05

d i  1,14  10  3   0,22 m
8

Se alege un coş metalic din tablă oţel inoxidabil de 1,0 mm grosime, cu diametrul
interior d i  220 mm , izolat

6.4. Calculul de verificare al coşurilor

Calculul constă din verificarea dimensiunilor (diametrul d i sau secţiunea a  b

şi înălţimea h ) astfel încât să fie îndeplinită condiţia de echilibru hidraulic:

H TC  pco  p ge Pa (68)

în care, H TC - tirajul coşului;

pco - pierderea de sarcină în coş;

p ge - pierderea de sarcină la ieşirea gazelor din coş.

Tirajul coşului se calculează cu relaţia:

H TC  h  g    a   gm  
B
Pa (69)
760

în care, h - înălţimea coşului, în m;

 a - densitatea aerului ambiant, în kg m 3 ; la  e  25C şi  e  60%

 a  1,16 kg m 3
  gm - densitatea medie a gazelor de ardere în coş, în kg m 3

273
 gm   gn  kg m 3 (80)
273  t gm

Pentru combustibilii gazoşi:

0,717  1,293    Vo 0,717  1,293  1,2  9,46

 gn    1,25 kg m N3
Vog     1  Vo 10,46  1,2  1  9,46

B - presiunea barometrică, pentru luna iulie la Braşov:

B  709,4 mmHg

 Pentru coşurile din metal

273
 gm  1,25   0,78 kg m 3
273  177.05

iar tirajul coşului este:

709,4
H TC  18  9,81 1,16  0,78   62.27 Pa
760

Pierderile de sarcină în lungul coşului de calculează cu relaţia:

 Wgm   gm
2

pco  h   Pa (81)
di 2

în care, Wgm - viteza medie a gazelor de ardere în coş;

  - coeficientul de rezistenţă lineară, care pentru calcule practice, la coşuri
metalice cu rugozitatea k  1,5...3 mm şi diametrul 300 … 100 mm , Re  10 4...10 6
se ia   0,020 ,
 Pentru coşurile metalice:

Di  0,220 m;  gm  0,77 kg m 3

2  G gn 2  400.1
W gm    1.61 m s (82)
3600    D 2
i 3600  3,14  0,22 2
rezultă:
0,02 1.612  0,78
pco  18    1.63 Pa
0,22 2

Pierderile locale din coş (având două curbe etaj + 1 cot la 90 ), se consideră un
supliment de 20% şi ca atare rezultă:

pco  1,2 1.63  1.95 Pa

Pierderile de sarcină locală la ieşirea din coş se determină prin relaţia:

Wge2
p ge   ge    ge Pa (83)
2

în care se consideră
 ge  1

W ge  1.61 m s ;

 ge  1,25 kg m 3

1.61 2
p ge  1   1,25  1.6 Pa
2
 Deci pentru coşul metalic se verifică condiţia de echilibru:

pco  p ge  1.95  1.6  3.55  H TC3, 4  62.27 Pa (84)

Calculul supapelor de siguranță pppentru cazane

Q = puterea termică a cazanului,W
Pmax= presiunea maximă în instalație
Temperatura max a agentului termic tmax= 95

În ipoteza în care se produce abur datorită defectării termostatului de siguranță și vanele

sunt inchiuse pe cazan se va elimina abur:
G=Q/r Kg/h
r=căldura latență de vaporizare a apei 2121 j/kg
G=1,61 α ψ A Radical (1,1 Pr +1)/V1
Ψ=coeficient de dilatare a fluidului 0,45, conform ISCIR C37
α= coeficient de curgere a supapei,0,4, conform ISCIR C37
V1= volumul specific al aburului la presiunea 1,1Pr + 1, este 0,38mc/kg
Se scoate A și se determină diametrul supapei