Încă din anul 1970, se pare că au început cercetările referitoare efectele corelării

temperaturii culorilor și Iluminarea culorilor discriminate,folosindu-se de testul FM-100 pe un

eșantion de persoane cu vâste cuprinse între 30 și peste 55 de ani. Fiecare scor de eroare a fost
inregistrat precum și intervalul fiecărei condiții.
În urma cercetării s-a constatat faptul că în comparație cu lumina naturală, efectul lampii
de tip spectrum este mult mai important pentru tineri comparativ cu persoanele mai invarstă care
au apreciat că lumina naturală este mult mai importantă.
Cercetătorul Knoblauch, a examinat efectul luminii pe diferite categorii de vârstă
folosidu-se de testul McBeth Exclusive Daylight. Rezultatele au aratat că numărul de erori
efectuate la test au crescut, în momentul în care nivelul de lumina a scăzut iar persoanele
evaluate înaintau în vârstă.
În studiul pe care l-a efectuat Boyce folosindu-se de testul FM-100, el a studiat percepția
și prefeințele de culori ca efect temperaturii culorii corelate. Au fost puse 4 surse de lumina
fluorescente care au fost examinate cu CCT ( correlated color temperature). O performanță
semnificativă a fost înregistrată atunci când lumina lămpii se afla între 2700-250k pe scara
iluminării.
Au fost alicate multe alte teste similare cu cele menționate, iar rezultatele au fost
asemanătoare raportându-se stric la diferențele de vârstă dar și la intensitatea luminii. Sa
constatat faptul că daca ne folosim de discriminarea culorilor ca și metodă putem evalua calitatea
iluminării LED.
Cu toate că studiile făcute anterior aveau la bază ideea de focusare asupra ideei de efect al
luminii, studiile din zilele noastre urmăresc același scop însă aceștia mai menționează faptul că
efectul de spectru folosit în performanța discriminării culorilor poate fi testat prin diferite teste.
Rezultatele studiului lui Boyce,indică faptul că alegerea sursei de lumină ( distribuția diferită a
spectrului de lumină) este un factor mult mai important decât iluminarea, dar acest experiment
nu a acoperit conditiile iluminarii pe nivele.
Studiul lui Darcie a acoperit o gamă foarte largă de niveluri de iluminare, dar utilizând
testul de 15 nuanțe în locul testului FM 100 și sa ajuns la concluzia că schimbările de lumină
produc modificăr mult mai mari asupra performanțelor subiecților, decât a surselor de lumină.
Experimentul lui Vienot Francoise axat pe sursele de lumină cu LED, excluzând lampile
flourescente, a avut ca și obiectiv testarea performanței sarcinilor de discriminare a culorilor în
condiții de iluminare diferite față de culoarea originală, prin FM 100 test, astfel încât să se afle
efectele iluminării.
La acest experiment au participat un total de 10 subiecți, cu vârste cuprinse între 20-25,
dintre care 5 femei și 5 bărbați. Plăcile de testare în culori Ishihara au fost utilizate în experiment
pentru a se asigura ca rezultatele testului nu vor fi influențate de deficitul oamenilor în vederea și
distincția culorilor.
Experimentele au fost efectuate într-o cameră întunecată, cu lămpi fuorescente aflate pe
tavan. În aceste experimente au fost folosit testul Farnsworth-Munsell 10, care au constat în 85
de discuri cu culori aranjate în 4 serii, fiind utilizat pe o scară largă ca test de viziune asupra
culorilor. Acest test a fost de asemenea utilizat pentru a evalua calitatea culorii diferitelor surse
de lumină.
Fiecare dintre cele 4 serii de discuri este aranjată într-o ancoră în care 2 în permanență
sunt montate în extreme. Sarcina observatorilor este de a ordona discurile din fiecare serie în
funcție de nuanța lor între cele doua ancore. Testul a fost inițial conceput pentru a fi administrat
pe timpul luminii naturale în comparație cu surse de lumină electrică, ca de exemplu lampile.
Pentru efectuarea activității nu există o limită de timp. Scorul la test se bazează pe numărul de
discuri de culoare plasate incorect în fiecare serie.
 Înaintea experimentului, subiecții au fost informați și instruiți cu privire la procesc. Au
fost efectuate câteva prezentări de studii pentru a ajuta la clarificarea procedurii, pană când
subiecții au devenit familiari cu testul, pentru a evita orice efect de experiență.
După experimentul de încercare, subiecții au fost rugați să facă testul FM 100, în mai
multe condiții de iluminare, unul câte unul. Jumătate din subiecți au făcut testul cu o singură
comandă, ceilalți subiecți l-au facut cu comandă inversă. Nu a existat limită pentru efectuarea
testului, dar durata fiecărui test a fost înregistrată.
Înainte de fiecare test, s-au dat 15 minute ficărui subiect sa se adapteze la starea de
iluminare. Sa considerat că timpul de acomodare este suficient pentru a evita ca testele să
afecteze vederea. Rezultatele au aratat că iluminarea la un nivel scăzut a fost semificativ diferită
față de momentul în care iluminarea a crescut iar efectul a devenit mai puțin important.
Concluzionând cele menționate mai sus putem observa că lumina scăzută are efecte
asupra performanțelor și preferințelor oamenilor, adică performanța crește iar preferința scade
atunci când vine vorba de o analiză completă în ceea ce privește design-ul de iluminarea cât și
efectele acestuia.