* Marile descoperiri geografice si evolutia mercantilismului

Marile descoperiri geografice au loc intre secolele XV - XVIII: descoperirea ,,Lumii noi’’ de C. Columb in
1492, inconjorul lumii de catre F.Magellan in 1519 – 1521 si alte descoperiri, ce au dus la o puternica
dezvoltare a orizontului si civilizatiei europene occidentale. Acestea au deschis Europei surse inepuizabile de
materii prime, au pus fata in fata doua lumi: Europa si America, care s-au inraurit reciproc.
Cauzele care au favorizat Marile descoperiri au fost de ordin tehnic – constructia unor noi instrumente de
calatorie pe mare, cit si de ordin economic – tendinta europenilor de a gasi un nou drum spre India, pentru
procurarea directa a matasurilor, a mirodeniilor, dar si prima etapa a mercantilismului, cea timpurie, potrivit
careaia puternic este acel stat care concentreaza cele mai multe metale pretioase. Astfel, Marile descoperiri
au largit spatiul economic pentru capitalul comercial, dezvoltarea circulatiei marfurilor si a celei monetare,
trecerea de la productia inchisa de tip feudal la cea de tip capitalist, punind inceputul unei noi etape a
mercantelismului, celei tirzii, care presupunea comertul multilateral dintre tari, impozitarea cu tarife mari a
marfurilor straine si stimularea propriului export ,ce au avut ca rezultat marirea rezervelor de bani si de
metale pretioase.
Mercantelismul s-a dezvoltat si aplicat in tarile lansate economic din Europa apuseana, de unde au aparut
si reprezentantii sai :in Franta – A de Montchiestien, in Anglia – W. Stafford, in spatial romanesc –D.Cantemir.
In consecinta, datorita unei ample piete comerciale , expusa de marile descoperiri geografice, progreseaza
rezerva de metale pretioase, astfel realizindu-se idealul mercantilismului.

* Liberalismul si democratizarea vietii politice occidentale in epoca moderna

Cea mai influenta ideologie a secolelor XIX – XX este liberalismul, ce a cuprins toate sferele vietii umane,
fiind un principiu fundamental de organizare a societatii. In plan economic, liberalismul a fost dezvoltat de
Adam Smith, J. Stuart Mill, in plan politic – de Benjamin Constant. Ideologia liberala a inspirat un numar mare
de miscari politice. Libertatea, progresul, initiativa, ideea de contract si ideea unui mecanism care conduce
lumea dupa propriul plac (,,mina invizibila’’) au stat la baza conceptiei care a instaurat economia de piata,
regimul democratic, formele constitutionale de guvernamint.
Doctrina liberala a constituit fundamentul unei societati democratice, respectiv , a regimurilor politice
democratice, care bazate pe principiile liberale au contribuit la implementarea unor reforme ce au
democratizat viata politica in Occident. In M Britanie, democratia s-a extins ca urmare a raspindirii ideilor
liberale. Reformele electorale din 1832, 1867, 1884 largeau succesiv accesul cetatenilor la viata politica, fiind
efectuate si reforme sociale. ,, Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului’’ (1789), dar si cele trei
Constitutii franceze au dezvoltat principii democratice, iar revolutia de la 1848 a pus in practica pentru prima
data separatia puterilor in stat. Astfel , modelul democratiei britanice, s-a extins in Suedia, Italia,Belgia,
Olanda, Danemarca,iar modelul franco-american in Elvetia. Democratia s-a impus si in spatial romanesc, prin
proiectul de constitutie din Moldova ( 1822) ,,Constitutia Carvunarilor’’, urmata de Constitutia lui Carol I in
1866.
Liberalismul a determinat actiunile grupurilor politice, fapt care au determinat transformarile cu caracter
democratic din secolul al XIX.

* Determină legătura de cauzalitate dintre rivalităţile ruso-austro-turce şi pierderile teritoriale ale Ţărilor
Române în epoca modernă.
Pe fondul agravarii ,, problemei orientale’’, in urma esecului asediului Vienei de catre turci in 1863, a fost
marcat inceputul impartirii provinciilor statului otoman si crearea in Sud-Estul Europei a statelor nationale.
Austria si Rusia sunt protagonistii luptei pentru impartirea teritoriilor I Otoman, avind scop sa ocupe
provinciile balcanice ale Portii si Strimtorile. Pentru a-si asigura o preponderenta in Europa de Sud-Est si in
Orientul Apropiat, au loc un sir de confruntari militare in secolele XVII – XVIII.
Intre 1710-1812, intre Turcia , pe de o parte si Rusia si Austria, pe de alta parte, au avut loc sase razboaie,
Tarile Romane au devenit cadrul confruntarilor dintre cele 3 imperii rivale, fiind nevoite in permanenta de a
servi intereselor straine. Astfel, in 1711 are loc Compania de la Prut a tarului Petru Cel Mare, care desi
sfirsindu-se cu esec, a pus inceputul expansiunii Rusiei in Sud-Estul Europei. In urma razboiului ruso-turc din
1716-1718 , Tarile Romane au fost deposedate de Banat si Oltenia, ce le revin I. Habsburgic. Razboiul din
1736-1739 a atirnat in favoarea otomanilor. Prin pacea de la Belgrad , habsburgii au cedat Oltenia , dar si
Serbia turcilor. In 1768-1774, razboiul ruso-turc se finiseaza cu incheierea Pacii de la Kuciuc – Kainargi, ce
prevedea imbunatatirea situatiei Tarilor Romane sub suzeranitate otomana. In 1775, Austria ocupa Bucovina,
iar in 1787-1792 are loc razboiul ruso-austro-turc, in urma caruia e semnata pacea de la Iasi prin care Rusia
ocupa tinuturile dintre Bug si Nistru, devenind vecina Moldovei. Etapa de cotitura a fost razboiul de la 1806-
1812. Conform pacii de la Bucuresti, din mai 1812, teritoriul dintre Prut, Nistru si Dunare (48 % din teritoriul
Moldovei) a fost anexat la Rusia.
In timpul epocii moderne Tarile Romane au fost locul de desfasurare a unui sir de ostilitati militare ruso-
austro-otomane, fiind in permanenta antrenate in confruntari militare si anexari teritoriale.

* Suprimarea autonomiei Basarabiei (1828) si intensificarea procesului de rusificare a acesteia

Dupa ce a fost anexata la Imperiul Rus in 1812, Basarabiei i se acorda o autonomie limitata prin legea
speciala ,, Asezamintul privind infiintarea regiunii Basarabiei ” din 1818 , in scopul excluderii unor
nemultumiri ale populatiei. Acest act mai pastra o relativa autonomie si unele orinduiri mai vechi. Deoarece
elementele de autonomie contraveneau politicii de integrare a Basarabiei in Imperiul Rus, in scurt timp
tarismul incepe suprimarea treptata a acestora si a caracterului national predominant in tinutul dintre Nistru
si Prut .
Astfel, in 1828 tarul Nicolai I anuleaza Asezamintul din 1818,promulgind altul nou,prin care autonomia
Basarabiei este suprimata definitiv. Acest document a introdus sistemul rusesc de guvernare. In functiile de
stat sunt numiti functionari rusi , cei romani fiind eliberati, limba oficiala in Basarabia devine limba rusa, cea
romana fiind indicata de a fi utilizata doar in caz de necesitate si este scoasa din uz ca limba oficiala din toate
institutiile in 1833. Asadar , dupa 1828, procesele de rusificare s-au intensificat, insa populatia autohtona a
opus rezistenta, pronuntindu-se pentru mentinerea limbii romane in scoala, biserica, administratie. In 1836 in
rezultatul nemultumirilor, Senatul a fost nevoit sa introduca utilizarea limbii romane in organele
administrative si judecatoresti. In urma procesului de rusificare, satul a fost cel care a pastrat graiul si
traditiile, fiind mai putin afectat decit orasul. Impotriva rezistentei opuse, in anii ‘ 70, provincia e transformata
in gubernia Basarabia prin ucazul tarului din 7 decembrie 1873, procesul de rusificare luind amploare prin
colonizarea Basarabiei, avind ca consecinta diminuarea procentului moldovenilor.
Suprimarea autonomiei Basarabiei in 1828 a avut ca consecinta intensificarea procesului de rusificare a
acestui tinut.

* Politica interna promovata de Alexandru Ioan Cuza si modernizarea societatii romanesti

Alexandru Ioan Cuza a pus bazele statului roman . Prin dubla sa alegere, la 5 ianuarie 1859 domn al T
Moldovei si la 24 ianuarie 1859 domn al Tarii Romanesti, a fost infaptuit un pas insemnat spre unirea Tarilor
Romane si modernizarea societatii romanesti. Intimpinind rezistenta din partea guvernului si a Adunarii
Legiuitoare in infaptuirea unor reforme, A I Cuza formeaza in 1863 un guvern in frunte cu Mihail Kogalniceanu,
care realizeaza seculizarea averilor manastiresti in decembrie 1863, terenurile agricole controlate de biserică
fiind împărțite țăranilor si dizolva Adunarea Legiuitoare la 2 mai 1864. In acelasi an, Cuza implimenteza o nouă
constituţie , o nouă lege electorală,ce prevedea scaderea censului si sporea considerabil numarul alegatorilor
şi decretează la 14 august 1864 legea rurală, claca fiind desfiintata, satenii clacasi devenind liberi pe locurile
supuse posesiunii lor, iar taranii primind titlul de proprietate pe terenurile pe care munceau. În timpul
domniei sale a infaptuit Reforma fiscala, a fost conceput Codul civil, penal si comercial, in 1864 - legea
educatiei, fiind stabilit invatamintul primar, secundar si superior, cel primar fiind obligatoriu si gratuit. Au fost
înfiinţate primele universităţi din ţară, cea de la Iaşi in 1860 şi cea de la Bucureşti in 1864,a fost organizată şi
armata naţională.
Domnul statului national roman, Alexandru Ioan Cuza, a fost un mare reformator . Politica interna
promovata de el a favorizat modernizarea societatii romanesti si consolidarea unitatii statale intr-o epoca de
profunde tulburari.

* Revolutia rusa din 1917 si miscarea pentru autodeterminare a Basarabiei

In timpul Primului Razboi Mondial, in februarie 1917, se declanseaza revolutia rusa, care raspindeste printre
alte idei si lozinci si pe cea a autodeterminarii popoarelor. Recunoscind principiul llibertatilor nationalitatilor,
in noiembrie 1917, guvernul sovietic publica ,,Declaraţia drepturilor popoarelor Rusiei’’ semnata de Stalin si
Lenin , ce recunoştea egalitatea şi suveranitatea popoarelor Rusiei, dreptul lor la autodeterminare liberă, până
la separare şi formare de state independente. Miscarile de eliberare nationala din fostul imperiu tarist au fost
incinse de dezintegrarea imperiului, de razboiul civil, de lozinca autodeterminarii popoarelor.
Paralela altor miscari nationale din alte provincii, precum in Ucraina, Georgia, miscarea pentru
autodeterminare a Basarabiei e reflectata de multiple adunari, intruniri ale populatiei desfasurate la Chisinau,
la Odesa, prin crearea Partidului National Moldovenesc in aprilie 1917, prin actiunile interprinse de Sfatul
Tarii, cu presedintele I inculet. Astfel, la 25 octombrie 1917, Congresul ostaşilor moldoveni a proclamat
autonomia teritorială şi politică a Basarabiei, la 2 decembrie 1917, Sfatul Tarii proclama oficial "Republica
Democrata Moldoveneasca", iar la 24 ianuarie 1918 e votata Declaratia de Independenta , fapt ce desemna o
premisa serioasa pentru realizarea unirii Basarabiei cu Romania la 27 martie 1918.
In consecinta, revolutia rusa din 1917 a fost unul din factorii care au favorizat miscarea pentru
autodeterminarea Basarabiei si realizarea acestui fapt.