OPTICĂ MEDICALĂ SI ECHIPAMENTE OPTICE – Îndrumar de lucrări de laborator

Procedura de înregistrare a câmpului

vizual cu ajutorul campimetrului

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Determinarea câmpului vizual,
prin utilizarea modelului PTS
910 se face cu ajutorul
stimulilor luminoşi. Investigaţia
se face asistat de calculator,
putându-se stabili, prin
interfaţa software condiţiile de
examinare. În funcţie de
strategia de investigare
stabilită, este posibilă o
evaluare mai rapidă sau mai amplă a câmpului vizual, atât pentru un singur ochi, cât şi
pentru ambii ochi. De exemplu, testarea conducătorilor auto este posibilă datorită
posibilităţii evaluării câmpului vizual extins, ceea ce presupune măsurarea la unghiuri
de până la 80° în zona temporală. În acest caz se recomandă şi evaluarea câmpuluiîn
vedere binoculară [Cap 20 - 1]. Rezltatele testelor pot conţine informaţii
suplimentare utile pentru interpretarea acestora, cum ar fi semnificaţia defectelor
de câmp vizual, tipologia acestora, curba Bebbie, analiza evoluţiei defectelor şi harta
de distribuţie a aciutăţii conform câmpului vizual [Cap 20 – 1].
Fiabilitatea procedurii de eaminare poate fi evaluată prin intermediul testelor
de fals-negativ şi fals-pozitiv. Testul fals-negativ se referă la determinarea
numărului greşeli negative, involuntare, însemnând de câte ori subiectul nu a
reacţionat la apariţia unui stimul luminos dar din motive independente de acuitatea sa
vizuală. Concret se referă la cazurile în care persoana în cauză a văzut stimulul, însă
reacţia sa a fost întârziată sau apăsarea joy-stick-ului nu a fost una corespunzătoare
şi, ca urmare, nu s-a înregistrat ca reacţie. Testul fals-pozitiv contorizează numărul
erorilor pozitive făcute de subiect în timpul procedurii de investigaţie. Acestea se
referă la situaţiile în care, persoana în cauză, fie în mod involuntar, fie în mod voit a

161
 Mihaela Ioana BARITZ, Barbu Cristian BRAUN

apăsat butonul joystick-ului, fără însă a fi apărut vreun stimul luminos. Aceste situaţii
apar în special în cazul persoanelor emotive, care, involuntar, pot avea anumite reacţii
neuro-motorii, sau, de teama de a nu rata momentul apariţiei stimulilor luminoşi,
acţionează înainte ca aceştia să apară.
Camera digitală incorporată permite detectarea poziţiei ochilor în timpul
examinării şi în timpul stabilirii poziţiei subiectului, ca urmare a auto-detectării
poziţiei pupilei [Cap 20 - 1].

Interfaţa grafică a mediului

software conţine patru
zone, şi anume: zona de
text, în care sunt înscrise
caracteristicile testului,
fereastra de urmărire a
poziţiei ochiului examinat,
harta câmpului vizual şi zona
petei oarbe.

Zona specifică parametrilor

procedurii de testare conţine
informaţii cu privire la vârsta
persoanei investigate, numărul de
expuneri ai stimulilor luminoşi,
durata testului, timpul de reacţie,
numărul de erori fals-negative şi
fals-pozitive, numărul total de
greşeli, diametrul pupilei, butonul
pentru setări ale testului, butonul
pentru oprirea sau întreruperea
testului, ochiul examinat (ochiul
stâng sau ochiul drept) etc, bara
de stare cu privire etapa de
derulare a examenului etc.

162
 OPTICĂ MEDICALĂ SI ECHIPAMENTE OPTICE – Îndrumar de lucrări de laborator

Fereastra de urmărire a
poziţiei ochiului înaintea şi în
timpul examinării este
deosebit de utilă în vederea
respectării condiţiilor de bună
desfăşurare a procedurii de
investigare. Se urmăreşte ca
centrul pupilei ochiului
examinat să corespundă cu
centrul reticulului de
măsurare. Aducerea în poziţia
corectă se face prin comanda asistată de calculator (din interfaţa software) pentru
ridicarea sau coborârea mentoneirei.
Harta câmpului vizual
are o reprezentare
radială, având
corespondenţă de la
centrul pupilei către
zonele de periferie.
Este repredusă ca o
matrice de valori
numerice, însemnând
valori ale acuităţii în
cadrul câmpului vizual, acestea putând fi de la 0 la 36. Spre centru valorile sunt mai
mari, însemnând o acuitate mai bună, iar spre periferie acestea scad, acuitatea fiind
mai diminuată. O valoare mică înscrisă chiar în zona centrală indică faptul că în acea
zonă stimulul luminos nu a fost observat sau a fost observat foarte greu. Aceasta
înseamnă o slăbire accentuată a câmpului vizual în acea zonă. Ca şi procedură de
generare a hărţii câmpului vizual, prinderea unui stimul luminos se poate face, după
caz, o singură dată (când subiectul l-a observat din prima şi a avut reacţie), de două
ori (subiectul l-a observat doar a doua oară) sau de trei ori (subiectul l-a observat
doar a treias oară sau nu l-a observat deloc). În primul caz, valoarea înscrisă este
maximă, în cazul al doilea, valoarea este medie (între 9 şi 21, în funcţie de zona de
poziţionare faţă de câmpul vizual), iar în cel de al treilea caz, valoarea este mică
(între 3 şi 9, în funcţie de zona de poziţionare faţă de câmpul vizual). Dacă stimulul nu
a fost observat deloc, atunci în zona de corespondenţă se înscrie valoarea „0” sau „x”.

163
 Mihaela Ioana BARITZ, Barbu Cristian BRAUN

La a doua aprindere, intensitatea luminoasă a stimulului este mai mare, iar la a treia
aprindere, intensitatea creşte şi mai mult. Aprinderea stimulilor luminoşi se face în
mod aleatoriu, însemnând că dacă un stimul se aprinde la un moment dat, el nu se va
aprinde a doua oară (sau a treia oară) imediat, ci după o anumită perioadă
(nedeterminată), perioadă în care, tot în mod aleatoriu s-au aprins alţi stimuli.

Zona petei oarbe corespunde zonei din suprafaţa retinală în care nervul optic
părăseşte globul ocular, în acest punct acuitatea vizuală fiind zero. Pentru o corectă
şi eficientă reconstituire a hărţii câmpului vizual, în prima etapă a derulării testului
este necesară procedura de stabilire corecte a zonei petei oarbe, adică a zonei
pentru care stimulii luminoşi nu pot fi observaţi, indiferent dacă ochiul este sănătos
sau are probleme din punctul de vedere al câmpului vizual. Pata de culoare verde
semnifică faptul că a existat reacţie, iar cea de culoare roşie înseamnă o lipsă de
reacţie la aprinderea stimulului luminos.
Afişarea hărţii
câmpului vizual se
poate face şi
tridimensional, sub
forma unui paraboloid,
centrul acestuia
corespunzând
centrului câmpului
vizual şi, implicit, în
mod normal zonei de
acuitate maximă.
Zonele uşor turtite,
sub forma unor
scobituri reprezintă
zonele în care câmpul vizual este afectat (în aceste zone stimulul luminos a fost cu

164
 OPTICĂ MEDICALĂ SI ECHIPAMENTE OPTICE – Îndrumar de lucrări de laborator

greu detectat sau nu a fost deloc detectat). Pata de culoare albă corespunde regiunii
petei oarbe.

De asemenea reprezentarea
hărţii câmpului vizual se mai
poate face exclusiv sub
forma unei matrice de valori
numerice, cu dispunere
radială, punctele marcate cu
un „x”, de culoare roşie
corespunzând lipselor de
reacţie la aprinderea
stimulilor luminoşi.

Harta câmpului vizual se poate

afişa şi în tonuri de gri, zonele mai
deschise corespunzând unei mai
bune acuităţi, iar acela mai închise
unei acuităţi mai slabe. Zonele de
culoare neagră sunt specifice
porţiunilor de pierdere a câmpului
vizual. În partea dreapta – sus
există o legendă de corespondenţă
între nivelurile de gri şi valorile
numerice asociate acuităţii vizuale.

Afişarea curbei Bebie se referă la trasarea în mod

automat a diagramei de variaţie a deschiderii
pupilare pe parcursul testului.

165
 Mihaela Ioana BARITZ, Barbu Cristian BRAUN

În cazul procedurii de examinare rapidă, se preferă

evaluarea câmpului vizual exclusiv pentru zona
centrală, specific unghiului maxim de 30° faţă de
axa de vizare.

În cele mai multe dintre cazuri este utilă

procedura de determinare a câmpului vizual mediu,
specific unghiului maxim de 50° faţă de axa de
vizare. Câmpul vizual mediu este necesar a fi
evaluat pentru situaţiile întâlnite cel mia frecvent,
în viaţa de zi cu zi a subiectului investigat.

Câmpul vizual extins se determină în anumite

situaţii speciale, cum ar fi pentru evaluarea
şoferilor auto profesionişti. Câmpul vizual
determinat este extins în direcţia nazală sau
temporală [Cap 20 - 2].

Mediul software specific aparatului PTS 910 prezintă şi o serie de accesorii

specifice auxiliare, cum ar fi:

- interfaţă software în mai multe limbi;

- analiza rezultatelor testelor, privind:

- interpretarea abaterilor de la acuitatea vizuală normală;
- abaterile specifice intervalelor de vârstă;
- compararea rezultatelor;
- posibilitatea retestării în anumite zone de stimuli;
- posibilitatea de a importa şi de a exporta rezultatele măsurării;
- posibilitatea convertirii mai multor fişiere de date într-unul singur;
- posibilitatea lucrului în mod interactiv, via Internet pe o bază de date;
- posibilitatea distribuirii baselor de date cu interfeţe software specifice

166
 OPTICĂ MEDICALĂ SI ECHIPAMENTE OPTICE – Îndrumar de lucrări de laborator

modelelor PCT 110 şi PCT 200 [Cap 20 - 2].

2. MODUL DE LUCRU
Se aplică procedura de lucru pentru testarea câmpului vizual binocular,
pentru 2 subiecţi, utilizându-se procedura de lucru specifică determinării
câmpului vizual normal. Pentru fiecare persoană investigată, în parte, se vor
parcurge următoarele etape de lucru:

- se adaptează pe mentonieră suportul

de bărbie specific evaluării în vedere
binoculară;

- i se cere subiectului să privească relaxat în zona

centrală, fără să clipească prea des şi fără să mişte
ochiul examinat; subiectul va ţine în mâna sa dreaptă
joystick-ul şi i se explică faptul că va trebui să apese
pe butonul acestuia de fiecare dată când în câmpul
său vizual va apărea un stimul luminos;

- se deschide baza de date şi se introduc datele de identificare ale subiectului;

- se alege strategia de examinare normală (full 50 deg); într-o primă etapă se

determină în mod automat poziţia petei oarbe, prin completarea stimulilor luminoşi în
acea zonă;

- ATENŢIE !! – subiectul trebuie să privească în mod continuu în zona centrală a

cupolei şi să urmărească apariţia stimulilor luminoşi, oriunde apar aceştia, menţinând
constant privirea pe punctul fix din centrul cupolei Goldmann;

- se alege modul de lucru binocular;

- se ajustează poziţia subiectului, astfel încât centrul pupilelor să corespundă

centrelor reticulelor de măsurare;

- se porneşte testul;

- pe parcursul testului, persoana investigată nu are voie să râdă, să vorbească, să se

mişte sau să scoată capul din aparat;

- se aşteaptă finalizarea testului; la final i se comunică subiectului că poate să iasă

din aparat şi i se comunică rezultatele, arătând şi explicând rezultatele; se va insista
pe hărţile de reprezentare a câmpului vizual, inclusiv pe hartatridimensională;

167
 Mihaela Ioana BARITZ, Barbu Cristian BRAUN

- acceaşi procedură se aplică pentru ambele persoane investigate;

- pe baza analizelor făcute cu ajutorul campimetrului se vor trage concluzii cu privire

la performanţele aparatului, ale mediului software şi asupra manevrabilităţii şi a
eficienţei procedurilor bazate pe campimetrie:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

168
Filename: 20 - Pr de inregistrare a cmp viz cu aj campimetrului.doc
Directory: C:\Documents and Settings\User\My Documents
Template: C:\Documents and Settings\User\Application
Data\Microsoft\Templates\Normal.dotm
Title: matrita indrumar VSPO 2015
Subject:
Author: mihaela
Keywords:
Comments:
Creation Date: 11/12/2015 1:10:00 PM
Change Number: 71
Last Saved On: 10/8/2018 3:12:00 PM
Last Saved By: Braun Barbu
Total Editing Time: 218 Minutes
Last Printed On: 10/8/2018 3:12:00 PM
As of Last Complete Printing
Number of Pages: 8
Number of Words: 1.705 (approx.)
Number of Characters: 9.725 (approx.)