ELECTRONICA

Cursul nr. 3
Conf. Dr. Petru A. COTFAS
AMPLIFICATOARE
 Continuare

2
CARACTERISTICA DE FRECVENTA

 Analizele de pana acuma doar pt. aplitudine

 Acum analizam in frecventa

 Banda de trecere BW= f – f = B

2 1

3
 CIRCUITE DE CUPLAJ
LA FRECVENTE JOASE
 Consideram o “Sursa” si o “Sarcina”
 Sursa: sinusoidala ω=2πf (rad/s)

 Sarcina: rezistiva Z =R (aproximatie,

2 2
normal avem capacitati parazite)

4
 CUPLAJ in FRECVENTA

 C1-blocheaza alimentarea DC
 Cautam expresia V2= f(V1)
 Aplicam expresia cuplajului in tensiune:
V1 R2
 Z2 
V2  V1 

  V1 
R2 
 
 R1  R2 
 Z1  Z 2   R1  1 / jC1  R2  1  1 / jC1  R1  R2 

 Numitorul trebuie sa fie “adimensional”:

 1  C1  R1  R2  " constanta de timp"
5
 V1 R2
 Z2     R1  R2 
DISCUTIE
R2
V2  V1    V1   
 Z1  Z 2   R1  1 / jC1  R2  1  1 / jC1  R1  R2 

 Consideram: +j (imaginar)
1  1 / C1  R1  R2   1/ 1
0,707B
1. Frecvente mari ω > ω1
V2 R2 1/2B
Cistigul   B
V1 R1  R2 1/2B +real

R2
2. Frecventa ω = ω1 
V2 R1  R2 B 1 j
Cistigul    B  0,707 B  45
V1 1  1 / j (1  j ) 2

R2
V R  R2 jB  0  j 
Cistigul  2  1  0 B  B   90
V1 1 / j 1 1 1 1
3. Frecvente joase ω < ω 6
 Plotare BODE
Cistig |V2/V1|

B
B
-3dB 0,707B
-20dB 0,1B

unghi |V2/V1|

+90

+45

0,1ω1 ω1 0

8
CUPLAJE la FRECVENTE MARI

v1

10
 SAU CIRCUITUL ECHIVALENT

V1  V2   V2  V2 jC2
R1 R2
V2 R2 R2 /  R1  R2 
castigul   
V1 R1  R2  jC2 R1 R2 1  jC2 R1 R2 /  R1  R2 

11
 V2 R2 R2 /  R1  R2 
DISCUTIE
castigul   
V1 R1  R2  jC2 R1 R2 1  jC2 R1 R2 /  R1  R2 

Cu notatia: ( R1  R2 ) 1

2  
C2 R1 R2  2
 Frecvente joase ω < ω2: Cistigul = B
V2 R2
Cistig  
V1 ( R1  R2 )
 Frecventa ω = ω2
V2 B (1  j )
Cistig    0,707 B  45
V1 2

V2 R2 /( R1  R2 ) 2
 Frecvente mari
Cistig  ω > ω 2  B   90
V1 j /  2  12
Plotare BODE
(la joasa si inalta frecventa)
Cistig |V2/V1|

B B
-3dB 0,707B 0,707B
-20dB 0,1B 0,1B

unghi |
V2/V1|
Banda = f2-f1
+90

+45

0
0,1ω1 ω1 ω2 0,1ω2

-45
-90
13
Analiza de retea
 Pentru analiza de retea - a ochiurilor de retea –
toate ramurile sunt prezentate ca impedante si toate
sursele sunt generatoare de tensiune.
 Se noteaza toti curentii necunoscuti si sensul lor.
 Se scriu ecuatiile ochiurilor de retea => toti curentii
in fc. de tensiunile surselor si impedantelor
ramurilor

15
 Teorema generatorului de tensiune
echivalent (Thévenin)
 utila pentru un singur curent de latură.
 Orice reţea liniară activă, privită din oricare două puncte ale
reţelei, poate fi înlocuită cu o sursă de tensiune echivalentă
ETh şi o rezistenţă echivalentă RTh legate în serie.
 Aplicarea teoremei:
◦ se elimină mental latura respectivă şi se calculează tensiunea E Th la
bornele a, b ale reţelei active liniare;
◦ se "pasivizează" reţeaua (se elimină sursele de tensiune din reţea) şi
se află rezistenţa RTh a reţelei pasivate între nodurile a, b ;
◦ în circuitul echivalent
ETh(tensiune ETh şi rezistenţă internă RTh) se
I
determină RTh  R

unde R este rezistenţa "de sarcină" prin care interesează curentul I.

http://en.wikipedia.org/wiki/Th%C3%A9venin%27s_theorem 16
Teorema generatorului echivalent de
curent (Norton)
 utilă tot pentru un singur curent de latură
 Orice reţea liniară activă privită din oricare două puncte ale
reţelei, poate fi înlocuită cu o sursă de curent constant ISC
legată în paralel cu o rezistenţă echivalentă RN.
 Prin sursă de curent constant se înţelege o reţea activă ce
furnizează un curent a cărui intensitate nu depinde de
valoarea rezistenţei de sarcină.
 Aplicarea teoremei:
◦ se scurtcircuitează bornele rezistorului de sarcină pentru aflarea
curentului de scurtcircuit, ca sumă algebrică a curenţilor ce străbat
firul de scurtcircuit.
◦ se suprima sursele pentru aflarea rezistenţei echivalente Norton între
bornele rezistenţei de sarcină.
◦ în circuitul echivalent (curent ISC şi rezistenţă paralela RN) se determină
curentul de ramură
I SC R N
I
R N  RS
http://en.wikipedia.org/wiki/Norton's_theorem 17
 Figura de mai jos ilustrează modul de înlocuire a
reţelei liniare active (a) cu un generator de tensiune
echivalent (b) sau cu un generator echivalent de
curent (c).
RTh
a a ISC a
Reţea ETh
liniară RS RS RN RS
activă b b b

a b c

18
Teorema substituţiei
 Orice rezistenţă R dintr-un circuit, parcursă
de un curent I, poate fi înlocuită cu o sursă de
tensiune având rezistenţă internă nulă şi
generând o t.e.m. egală şi de sens contrar cu
căderea de tensiune la bornele rezistenţei.
 Teoremele de mai sus sunt utilizate în

metode folosite mult în electrotehnică si

electronică:
metoda curenţilor ciclici; metoda
superpoziţiei;...

19
Metoda superpoziţiei
 Etapele:
◦ a) se neglijează t.e.m. a tuturor surselor din reţea, cu
excepţia uneia singure (rezistenţele interne ale surselor
se păstrează);
◦ b) se calculează curenţii de ramură pe toate laturile;
◦ c) se repetă operaţiile a şi b pentru fiecare din sursele
reţelei (neglijându-le pe celelalte);
◦ d) se calculează curentul real pe fiecare latură ca sumă
algebrică a curenţilor obţinuţi anterior pentru fiecare din
laturi.

20
 Metoda curenţilor ciclici
 Această metodă - a lui Maxwell - este mai rapidă,
în sensul că pentru o reţea cu l laturi şi n noduri se
scriu doar un număr de b =l - n + 1 ecuaţii,
corespunzător numărului de bucle (ochiuri)
independente.
 Fiecare ochi este parcurs de un curent fictiv Ibk
acelaşi pe toate laturile unui ochi. Sensul curenţilor
ciclici se alege arbitrar pentru fiecare ochi. În baza
legii II a lui Kirchhoff se scrie:
p m
 Rk I bk  Ek
k 1 k 1
 După obţinerea curenţilor ciclici Ibk în urma
soluţionării sistemului, se vor calcula curenţii reali
ţinând cont că în baza teoremei superpoziţiei într-
o latură pot exista maximum doi curenţi ciclici.
2
I r ,i   I bk 21
k 1