Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul nr. 3
Conf. Dr. Petru A. COTFAS
AMPLIFICATOARE
Continuare
2
CARACTERISTICA DE FRECVENTA
3
CIRCUITE DE CUPLAJ
LA FRECVENTE JOASE
Consideram o “Sursa” si o “Sarcina”
Sursa: sinusoidala ω=2πf (rad/s)
4
CUPLAJ in FRECVENTA
C1-blocheaza alimentarea DC
Cautam expresia V2= f(V1)
Aplicam expresia cuplajului in tensiune:
V1 R2
Z2
V2 V1
V1
R2
R1 R2
Z1 Z 2 R1 1 / jC1 R2 1 1 / jC1 R1 R2
Consideram: +j (imaginar)
1 1 / C1 R1 R2 1/ 1
0,707B
1. Frecvente mari ω > ω1
V2 R2 1/2B
Cistigul B
V1 R1 R2 1/2B +real
R2
2. Frecventa ω = ω1
V2 R1 R2 B 1 j
Cistigul B 0,707 B 45
V1 1 1 / j (1 j ) 2
R2
V R R2 jB 0 j
Cistigul 2 1 0 B B 90
V1 1 / j 1 1 1 1
3. Frecvente joase ω < ω 6
Plotare BODE
Cistig |V2/V1|
B
B
-3dB 0,707B
-20dB 0,1B
unghi |V2/V1|
+90
+45
0,1ω1 ω1 0
8
CUPLAJE la FRECVENTE MARI
v1
10
SAU CIRCUITUL ECHIVALENT
V1 V2 V2 V2 jC2
R1 R2
V2 R2 R2 / R1 R2
castigul
V1 R1 R2 jC2 R1 R2 1 jC2 R1 R2 / R1 R2
11
V2 R2 R2 / R1 R2
DISCUTIE
castigul
V1 R1 R2 jC2 R1 R2 1 jC2 R1 R2 / R1 R2
Cu notatia: ( R1 R2 ) 1
2
C2 R1 R2 2
Frecvente joase ω < ω2: Cistigul = B
V2 R2
Cistig
V1 ( R1 R2 )
Frecventa ω = ω2
V2 B (1 j )
Cistig 0,707 B 45
V1 2
V2 R2 /( R1 R2 ) 2
Frecvente mari
Cistig ω > ω 2 B 90
V1 j / 2 12
Plotare BODE
(la joasa si inalta frecventa)
Cistig |V2/V1|
B B
-3dB 0,707B 0,707B
-20dB 0,1B 0,1B
unghi |
V2/V1|
Banda = f2-f1
+90
+45
0
0,1ω1 ω1 ω2 0,1ω2
-45
-90
13
Analiza de retea
Pentru analiza de retea - a ochiurilor de retea –
toate ramurile sunt prezentate ca impedante si toate
sursele sunt generatoare de tensiune.
Se noteaza toti curentii necunoscuti si sensul lor.
Se scriu ecuatiile ochiurilor de retea => toti curentii
in fc. de tensiunile surselor si impedantelor
ramurilor
15
Teorema generatorului de tensiune
echivalent (Thévenin)
utila pentru un singur curent de latură.
Orice reţea liniară activă, privită din oricare două puncte ale
reţelei, poate fi înlocuită cu o sursă de tensiune echivalentă
ETh şi o rezistenţă echivalentă RTh legate în serie.
Aplicarea teoremei:
◦ se elimină mental latura respectivă şi se calculează tensiunea E Th la
bornele a, b ale reţelei active liniare;
◦ se "pasivizează" reţeaua (se elimină sursele de tensiune din reţea) şi
se află rezistenţa RTh a reţelei pasivate între nodurile a, b ;
◦ în circuitul echivalent
ETh(tensiune ETh şi rezistenţă internă RTh) se
I
determină RTh R
http://en.wikipedia.org/wiki/Th%C3%A9venin%27s_theorem 16
Teorema generatorului echivalent de
curent (Norton)
utilă tot pentru un singur curent de latură
Orice reţea liniară activă privită din oricare două puncte ale
reţelei, poate fi înlocuită cu o sursă de curent constant ISC
legată în paralel cu o rezistenţă echivalentă RN.
Prin sursă de curent constant se înţelege o reţea activă ce
furnizează un curent a cărui intensitate nu depinde de
valoarea rezistenţei de sarcină.
Aplicarea teoremei:
◦ se scurtcircuitează bornele rezistorului de sarcină pentru aflarea
curentului de scurtcircuit, ca sumă algebrică a curenţilor ce străbat
firul de scurtcircuit.
◦ se suprima sursele pentru aflarea rezistenţei echivalente Norton între
bornele rezistenţei de sarcină.
◦ în circuitul echivalent (curent ISC şi rezistenţă paralela RN) se determină
curentul de ramură
I SC R N
I
R N RS
http://en.wikipedia.org/wiki/Norton's_theorem 17
Figura de mai jos ilustrează modul de înlocuire a
reţelei liniare active (a) cu un generator de tensiune
echivalent (b) sau cu un generator echivalent de
curent (c).
RTh
a a ISC a
Reţea ETh
liniară RS RS RN RS
activă b b b
a b c
18
Teorema substituţiei
Orice rezistenţă R dintr-un circuit, parcursă
de un curent I, poate fi înlocuită cu o sursă de
tensiune având rezistenţă internă nulă şi
generând o t.e.m. egală şi de sens contrar cu
căderea de tensiune la bornele rezistenţei.
Teoremele de mai sus sunt utilizate în
19
Metoda superpoziţiei
Etapele:
◦ a) se neglijează t.e.m. a tuturor surselor din reţea, cu
excepţia uneia singure (rezistenţele interne ale surselor
se păstrează);
◦ b) se calculează curenţii de ramură pe toate laturile;
◦ c) se repetă operaţiile a şi b pentru fiecare din sursele
reţelei (neglijându-le pe celelalte);
◦ d) se calculează curentul real pe fiecare latură ca sumă
algebrică a curenţilor obţinuţi anterior pentru fiecare din
laturi.
20
Metoda curenţilor ciclici
Această metodă - a lui Maxwell - este mai rapidă,
în sensul că pentru o reţea cu l laturi şi n noduri se
scriu doar un număr de b =l - n + 1 ecuaţii,
corespunzător numărului de bucle (ochiuri)
independente.
Fiecare ochi este parcurs de un curent fictiv Ibk
acelaşi pe toate laturile unui ochi. Sensul curenţilor
ciclici se alege arbitrar pentru fiecare ochi. În baza
legii II a lui Kirchhoff se scrie:
p m
Rk I bk Ek
k 1 k 1
După obţinerea curenţilor ciclici Ibk în urma
soluţionării sistemului, se vor calcula curenţii reali
ţinând cont că în baza teoremei superpoziţiei într-
o latură pot exista maximum doi curenţi ciclici.
2
I r ,i I bk 21
k 1