Indicatori de durabilitate si

economie circulara

Asist.univ.dr.ing. Daniela Fighir

Prof.univ.dr.ing. Carmen Teodosiu
 Corelaţia dintre problemele globale şi problemele de
mediu
Probleme globale
 Suprapopulare
 Lipsa hranei în anumite regiuni
 Poluare
 Schimbări climatice
 Epuizare resurse naturale
 Instabilitate economică
 Dispariţia speciilor
(reducerea biodiversităţii)
 Analfabetism
 Instabilitate socială şi politică
 Sistem sanitar inadecvat
 Ameninţare război nuclear
 Criminalitate ridicată
 ...
Probleme de mediu
 Schimbări climaterice
 Deprecierea stratului de ozon
 Ploile acide şi acidifierea apelor de
suprafaţă
 Accidente (poluări) majore
 Reducerea biodiversităţii şi a
productivităţii ecosistemelor
 Despăduriri masive
 Instabilitatea zonelor de coastă
 Deşeurile solide menajere şi industriale
 Stress-ul urban
 Riscul chimic
 Poluarea apelor şi a aerului
…
 Dezastre ecologice si impacturi

 Accident industrial Bhopal (India): eliberarea a peste 45 de tone de

cianură provenita de la o fabrica de carbid Union Carbide, India.

 Dezastrul de la Cernobil Explozia: eliberarea a 190 de tone de gaze

radioactive în atmosferă.

 Marea Aral- in 2010 a secat complet, in locul său acum se află

deșertul Aralkum.

 Canalul Love: 21.000 tone de deșeuri toxice, au fost ingropate de

catre uzina chimică Hooker Chemical Company.

 Accidentul nuclear Fukushima-Daiichi (Japonia): Cutremurul și

tsunami-ul de la Tohoku 2011 a fost un cutremur de magnitudine de
9,0 metri urmat de valuri de tsunami, urmate de explozii, etc, etc…
 Principalii factori de influenţă
ai deteriorării calităţii mediului

Explozie demografică

Creşteri ale consumului

şi producţiei

Creşterea poluării Reducerea capacităţii Scăderea resurselor

mediului de absorbţie a mediului naturale

Deteriorarea
ireversibilă a mediului
la nivel global
Daca se continua tendintele actuale de productie si
consum in toate domeniile,
Doua planete vor fi necesare in 2050 !!

1900 2002 2050 2100

 Dezvoltarea durabila

• Dezvoltarea durabila – dezvoltarea care satisface necesitatile generatiilor

actuale fara a compromite sansele de dezvoltare ale generatiilor viitoare
(Raportul Brundtland, 1987, World Commission on Environment and
Development, WCED).
Emisii şi Materiale
deşeuri şi energie
ECO-
MEDIUL EFICIENŢA ECONOMIA

Emisii şi DEZVOLTARE
deşeuri DURABILĂ

Materiale şi Bunuri şi
energie servicii

SOCIETATEA
 Dezvoltarea durabila – scurt istoric

• 1987 – Raport Brundtland prezenta problemele de mediu si de dezvoltare din

intreaga lume si este definita notiunea de Dezvoltare Durabila
• 1992 - 172 tari participante in cadrul Summitului de la Rio. A fost elaborat un
acord privind Convenția - cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
“Cauza principală a deteriorării continue a mediului global o reprezintă modelele de
producţie şi consum nedurabile, în special în ţările industrializate, fiind o problemă de
mare responsabilitate, care conduce la sărăcie şi inechitate.” Agenda 21, Earth Summit,
Rio 1992
• 1997 - Protocolul de la Kyoto a fost adoptat de SUA și alte 121 de națiuni.
• 1997 - La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea durabila a devenit obiectiv
asumat incepand cu 1997, cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht.
• 2000 - Sunt definite Obiectivele mileniului privind dezvoltarea durabila care ar
trebui indeplinite pana in 2015 (Millennium Sustainable Development Goals,
MSDG)
• 2000 - Este lansată prima versiune completă a Ghidului de Raportare a
Sustenabilității pentru Inițiativa de Raportare Globală (GRI).
 Dezvoltarea durabila – scurt istoric
• In anul 2001 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila la Gotheborg,
careia i-a fost adaugata dimensiunea externa in 2002 la Barcelona
• 2002- Bursa din Johannesburg devine prima bursa din lume care cere companiilor
listate să raporteze date cu privire la sustenabilitatea acestora.
• 2006 - California impune o valoare limita pentru emisiile de gaze cu efect de sera,
primul stat din SUA care a facut acest lucru. În anul următor, UE este de acord să
reducă emisiile de CO2 cu 20% până în 2020, în comparație cu nivelurile din
1990.
• 2014 - UE elaborează o directivă privind raportarea nefinanciară, care necesită
prezentarea unor informații privind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.
Statele membre ale UE trebuie să transpună directiva în legislație până la sfârșitul
anului 2016.
• 2015 - Acordul privind clima de la Paris stabilește un obiectiv global de limitare a
încălzirii globale la sub 2 °C.
• 2015 - Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt lansate, subliniind pentru prima
dată rolul afacerilor în realizarea agendei globale de dezvoltare.
Evolutia conceptelor si actiunilor privind protectia mediului
Evoluţia conceptelor şi instrumentelor
implicate în protecţia mediului
 Dezvoltare Durabila

Schimbarea modului in care sunt

indeplinite nevoile astfel incat sa fie
minimizate impacturile asupra Consum Durabil
mediului

Productie Curata Imbunatatirea eficientei

proceselor actuale de
productie, in special prin
schimbarea produselor
Reciclare
Utilizarea produselor secundare
pentru minimizarea cantitatilor de
Tratare deseuri depozitate
Fondurile cheltuite pe protectia mediului
reprezinta o cheltuiala si nu o investitie,
Dilutie fara valoare economica

Reactiv Proactiv
 Managementul de mediu
• Managementul de mediu este un termen generic care descrie procesul complex
de abordare a problemelor de mediu necesitând colaborarea interdisciplinară şi de
cele mai multe ori co-ordonarea, din punct de vedere al strategiilor, la nivel
regional, naţional sau internaţional

• Managementul integrat al mediului are drept obiectiv abordarea într-un context

global a relaţiilor unităţilor economice cu mediul, având ca finalitate reducerea
efectelor negative ale activităţilor umane asupra mediului şi, în general includerea
cerinţelor de protecţie a mediului în toate sectoarele specifice activităţilor
economice urmărind şi asigurarea calităţii produsului, protecţia consumatorului şi a
personalului implicat în fabricaţie
 Managementul de mediu- avantaje ale
implementarii

• Reducerea costurilor prin:

– Eficientizarea proceselor de producţie;

– Reducerea cantităţilor de deşeuri şi cheltuielilor aferente cu depozitarea;

– Reducerea costurilor de tratare finală a efluenţilor lichizi sau gazoşi;

– Reducerea penalităţilor (în caz de depăşire a indicatorilor prevăzuţi la emisie).

• Mărirea capacităţii organizaţiei de a gestiona riscurile prin:

– Reducerea “riscului de mediu” şi, respectiv, reducerea numărului de accidente şi
minimizarea efectelor negative ale acestora (atunci când se produc).

– Etapele de identificare a riscului, de determinare a cauzelor, elaborarea

planurilor de acţiune în situaţii critice sunt integrate în sistemul de management
al organizaţiei şi constituie avantaje ale implementării SMM, atât din punct de
vedere al protecţiei mediului cât şi al resurselor financiare ale organizaţiei.
 Conceptele de productie si consum
durabil

• Distributia neuniforma a populatiei si capacitatilor de productie

• Distribuţia neuniformă (inechitabila) a resurselor si bunurilor

• Presiuni crescânde asupra componentelor mediului

• Modelele tradiţionale de consum nu contribuie la creşterea bunăstării sociale,

si nici la protectia mediului

• Este necesar să creăm valoare adăugată, dar, în același timp, să utilizăm mai
puține resurse, să reducem costurile și să minimizăm impactul asupra
mediului.
 Productia si consumul durabil

Producţie
Produse si servicii
Consum

Consum durabil:
Productie durabila:
• Utilizarea mai eficientă a resurselor (bunurilor
• Crearea de produse si servicii care
şi serviciilor) pentru creşterea calităţii vieţii
conserva resursele si protejeaza mediul
• Modificarea modelelor de consum pentru a
• Benefica pentru bunastarea populatiei
obţine fluxuri materiale şi de energie reduse,
care să contribuie la scăderea impacturilor
asupra mediului
 Producţia Durabilă
Crearea unor bunuri şi servicii viabile din punct de vedere economic,
folosind procese şi sisteme nepoluante, conservând energia şi resursele
naturale, prezentand siguranta pentru angajati, comunitate şi
consumatori, recompensand creativitatea si fiind stimulative social pentru
cei implicati (Lowel Center for Sustainable Production, 1998).

Companiile care doresc sa devină durabile (aspecte economice, de

mediu si sociale) trebuie să considere 6 aspecte principale ale producţiei
durabile in practicile zilnice:
 Energia şi utilizarea materialelor (resurselor)
 Protectia mediului înconjurător
 Echitatea socială şi dezvoltarea comunităţii
 Performanţa economică
 Angajaţii
 Produsele
 Producţia Durabilă
• Proiectarea ecologică și ecoinovarea pot reduce impactul producerii de bunuri.
Acestea pot contribui la îmbunătățirea performanței ecologice a produselor pe toată
durata ciclului de viață și la creșterea cererii de tehnologii de producție mai performante.

• Principiile productiei durabile:

 Produsele şi ambalajele sunt proiectate astfel încât să fie sigure şi prietenoase pentru
mediu pe întregul ciclu de viaţă

 deşeurile şi subprodusele incompatibile din punct de vedere ecologic sunt minimizate,

eliminate sau reciclate

 substanţele chimice sau agenţii fizici care prezinta pericol pentru mediu şi sanatatea
umană sunt eliminaţi

 energia şi materialele sunt conservate, iar formele de energie şi materialele utilizate în

procesul de producţie sunt cele mai adecvate pentru realizarea unor anumite produse
 Consumul Durabil
Consumul durabil nu înseamnă a consuma mai puţin, ci înseamnă a
consuma într-un mod diferit, eficient care să îmbunătăţească vizibil calitatea
vieţii (UNEP, 1999).
Estimare resurse

 Romania are o
rezerva de petrol
de 0.1 miliarde
de tone – care s-
ar epuiza in 14,8
ani
 Productie in
2010 in Romania
era de 12.2 mil.
tone.
 Economia liniara

• Potrivit Fundației Ellen MacArthur (2013), dezvoltarea economica actuala își

are rădăcinile în distribuția istorică neuniformă a bogăției pe regiuni geografice.

• Marii producatori (consumatorii de resurse si “generatori” de poluare) s-au

concentrat în mare parte pe regiunile cele mai dezvoltate, tarile industrializate
utilizand o abundență de resurse materiale și energie.

• Relocarea capacitatilor de productie in zone in care materialele si costul fortei

de munca au fost ieftine au condus la “exportul de poluare” si cresterea
competitivitatii

• Producătorii au fost motivați să adopte modele de afaceri care s-au bazat pe

utilizarea extensivă a materialelor și pe economia fortei de munca.

• Consecinta naturala a materialelor ieftine/ forta de munca scumpa este

neglijarea reciclarii, refolosirii si generarea unor cantitati mari de deseuri.
 Economia liniara
 Pe baza unor date empirice si modelarii economice, Fundatia Ellen MacArthur a
cuantificat costurile modelului economiei lineare.
 Conform Raportului Institutului de Cercetare pentru Europa Durabila, 21
miliarde de tone de materiale utilizate in productie nu se regasesc in produsul
final (se pierd in procesul de productie).
 Datele Eurostat (2011), indica faptul ca volumul de materii prime pentru
economia europeana a crescut cu 65 miliarde de tone in 2010, din care 2.7
miliarde de tone au fost depozitate ca deseuri si doar 40% au fost refolosite
(reciclare, reutilizare sau compostare). Celelalte deseuri nu doar si-au pierdut
functia initiala, ci pot privite ca o risipa de energie.
 Economia liniara- limitari
• Pierderea valorii inglobate in materiale
si produse

• Epuizarea resurselor limitate

• Securitatea și stabilitatea furnizării de

materii prime

• Generare deseuri

• Degradarea mediului inconjurator si

schimbari climatice
Economia circulara

• Economia circulara este o economie

care produce zero deseuri.

• Este o paradigma noua, un circuit

economic in care, inca din faza de
proiectare, conceperea produselor sau
proceselor, se incadreaza in doua
categorii: fie utilizeaza o componenta
biodegradabila, fie o componenta cu
100% potential de reciclare.
 Economia circulara

• Prevede inchiderea ciclurilor de viata ale produselor prin reutilizare,

reciclare mai intensa pentru a crea avantaje pentru mediu si economie

4 directii principale:
• Sprijin pentru consumatori in alegerea unor produse si servicii
sustenabile,
• Focus pe faza de productie a economiei circulare – inchiderea ciclurilor de
viata
• Obiective clare (masurabile) si instrumente pentru managementul durabil
al deseurilor – legislatie noua
• Deseuri utilizate ca resurse
 Economie circulara rezultate asteptate

• Conservarea resurselor naturale pe o perioada mai lunga de timp

• Se extrage valoarea maxima in timpul utilizarii

• Recuperarea si regenerarea produselor si materialelor la finalul

ciclului de viata

• Proiectarea produselor cu focalizare pe Reutilizare/Regenerare si

Reutilizare/Biodegradare
 Economia circulara versus Economia Liniara

• Puncte forte:
 Experienta in ciclul reutilizarii materialelor este un potential avantaj competitiv.

 Eliminarea deseurilor din lantul valoric are un beneficiu cuantificabil de a reduce

costurile cu materialele si diminuarea dependentei de resursele naturale.

 Incorporeaza atributele economiei circulare in etapa de cercetare-dezvoltare a

procesului tehnologic, stimuland progresul in domeniul stiintei materialelor si
permitand dezvoltarea unor produse de calitate superioara si durabile.

 Datorita proceselor cu ciclu inchis, economia devine mai putin expusa fluctuatiilor de
pret a materialelor, iar curba costului de amortizare are ca si rezultat utilizarea
eficienta a resurselor (din punct de vedere al valorii dar si al cantitatii)

 Externalitatile sunt asociate cu utilizarea si fluxul de materiale, consumul scazut de

materiale scade semnificativ cu expunerea la externalitati.
 Economia circulara versus Economia Liniara
• Puncte slabe:
 Economia circulara necesita a regandire a intregului ciclu de viata al unui produs,
de la furnizarea materiei prime pana la anihilare/distrugere (Van Ewijik, 2014)

 Nu exista un ghid privind modul de implementare a economiei circulare.

 Nu exista o insitutie de standardizare recunoscuta la nivel international care sa

reglementeze acest sector (Circular Academy, 2017)

 Economia circulara poate omite o caracteristica a semi-reciclabilitatii atunci cand se

selecteaza o materie prima pentru procesul de productie.

 Opinia publica este importanta , dar nu toti oamenii au acces la campaniile de

marketing social

 Nu exista o reglementare juridica speciala privind economia circulara si aplicatiile

acesteia.

 Investitiile pentru introducerea conceptului de economie circulara nu sunt suficiente.

 Economia circulara versus Economia Liniara

Oportunitati:
 Prin reducerea necesarului de materii prime, se pot face
economii de miliare de dolari. Uniunea Europeana poate salva
pana la 600 miliarde de dolari din costurile anuale cu materialele.

 Implementarea unui design circular pentru produsele

tehnologice, astfel se poate asigura accesului la materiale mai
bune si mai ieftine.

 Dezvoltarea expertizei juridice, mecanice, operationale si trans-

sectoriale pentru solutiile economiei circulare, care sa deschida
oportunitati de afacere.
 Economia circulara versus Economia Liniara

Amenintari
 Daca companiile ar putea controla intreg ciclul de viata, pot
subventiona cu usurinta diferite activitati care pot provoca preturi
ridicate si produse ineficiente.
 Daca producatorii ar putea sa isi directioneze propriile produse-
deseuri, ar putea fi mai dificil sa beneficieze de gestionarea
deseurilor.
 Gestionarea intregului ciclu de viata al produsului si colaborarea
puternica poate conduce la structuri monopolizante
 Intreruperea financiara graduala sau secventiala in sistem poate
cauza efecte nedorite pentru sectoarele conexe datorita complexitatii
sistemului.
 Dezvoltarea economica focalizata pe Dezvoltarea economica pornind de la TEORII
mediu conceptele ecologice

Bio- Productie curata Ierarhizarea Solutii Ecologie industrial si CONCEPTE

economie deșeurilor naturale economie circulara

I
Bio- Inchiriere
Eficienta Simbioza
Tehnologie Reciclare nfrastructura produs, ABORDARI
resurselor industriala
verde partajare
Reutilizare
Energie regenerabila Eco-
Reparare Plata pe unitate
design
de serviciu
Recuperare

Analiza cost beneficiu EE-IO Evaluarea ciclului Analiza fluxului de Analiza costurilor Analiza sociala a .......
(CBA) Model Mediu de viata (LCA) materiale (MFA), ciclului de viata ciclului de viata
extins Intrari-Iesiri Analiza fluxului de LCC SLCA
substante (SFA)

Beneficii de mediu Beneficii economice Beneficii sociale

 atenuarea schimbărilor climatice  Reducerea riscurilor si problemelor de

 Imbunatatirea eficientei resurselor
 Reducerea dependentei
combustibilii fosili
 Reducerea emisiilor in aer si apa
 Reducerea pierderii biodiversitatii
 Imbunatatirea cresterii economice, a sanatate din cauza mediului inconjurator
de productivitatii si a competivitatii  Cresterea rezistentei la dezastrele
 Accelerarea inovarii, prin corectia naturale,volatilitatea preturilor in timpul crizei
pierderii de informatii economice
 Imbunatatirea egalitatii regionale
 Îmbunătățirea accesului la serviciile și
facilitățile de mediu
 Beneficiile economiei circulare

 Reducerea substantiala a consumului de materiale si energiei

 Imbunătățirea creșterii economice și a profiturilor

• Crearea de oportunități de angajare

• O mai mare securitate a aprovizionării

• Scade posibilitatea de influentare a prețurilor, riscurile și externalitățile

negative

• Îmbunătățirea interacțiunilor și loialității clienților

 Exemple de economie circulara in practica
Producerea berii din
resturile de paine
Aparat de uz casnic
Imbracaminte la moda

“Pay-per-wash”
• Telefon inteligent cu o
componenta reciclata,
un sistem de operare
• Jachete realizate din open-source și
materiale reutilizate lucrătorii platiti decent
• Închiriere sau
cumpărarea cu
opțiune de cumpărare
cu 50% reducere
articole noi
 Casa realizata integral din materiale reciclate-
Upcycle House
- Casa 120 mp in Nyborg, Danemarca
-Estimarea reducerii amprentei de
carbon fata de o cladire obisnuita
Structura: 2 containere de marfa, izolate pe
exterior
Acoperis: panouri de tabla profilata (obtinute
din reciclarea dozelor de aluminiu de la
bauturile carbogazoase)
Fatada realizata din hartie reciclata (presata
si tratata pentru a-I creste rezistenta la
uzura).
Casa realizata integral din materiale reciclate- Upcycle House
Pardoseala: dopuri de pluta de la sticlele de Eficienta energetica a tinut cont de
sampanie principiile dezvoltarii durabile:
Placare baie: placi din sticla reciclata
• Orientarea fata de punctele
Peretii si planseele: placate la interior cu placi
Oriented Strand Board (OSB) ale caror aschii cardinale
lemnoase provin de la o fabrica de cherestea • Graficul temperaturilor din zona,
locala
• Optimizarea aportului de lumina
naturala,
• Protectia impotriva soarelui de vara
• Ventilatie naturala
REDUCEREA CU 86 % A
AMPRENTEI DE CARBON
 Strategii pentru implementarea economiei circulare in
practica

1. Viziune/
3. Care sunt primii 1. Ce dorim să
Concept
pași și ce necesită obținem și unde
o planificare pe vrem să ajungem?
termen lung?

2. Design/
3. Implementare Proiectare

2. Ce putem face pentru

a ajunge acolo și cum
putem să o livrăm?
Mendoza et al. (2017) J Ind Ecol 526-544.
Exemplu de economie circulara
 Dezasamblarea produsului

Compartiment praf Invelis interior

Accesorii Invelis exterior Cabluri, conductori Motor

Gallego Schmid et al. (2016) SciTot Env 559192-203.
 Analiza in urma dezasamblarii

Caracteristicile produselor dezasamblate Numar

Numar total de piese 150

Piese care, teoretic, nu sunt necesare 41

Numărul de repetări ale sarcinilor 313

Numar de manipulari cu diverse echip. 116

Numar de actiuni inutile 104

Eficiența dezasamblării 21%

Mendoza et al. (2017) J Ind Ecol 526-544.

 Materiale utilizate la fabricarea aspiratorului

Cardboard
86types
15 typesof
tipuri (packaging;
of
demetals (2.30.9
(1.2
materiale
plastics kg) kg) kg)
(4.4
kg)

Gallego Schmid et al. (2016) SciTot Env 559192-203.

 Managementul deseurilor: Aspiratoare

• EU (aparate de uz casnic mici)

– 37% colectate ca deseuri electronice, electrice
– 29% reciclate/reutilizate

• UK (aparate de uz casnic mici)

– 21% colectate ca deseuri electronice, electrice
– 18% reciclate/reutilizate

Gallego Schmid et al. (2016) SciTot Env 559192-203.

 Analiza pieței (informații)

Reciclabilitate
Reducerea
dimensiunii

Produs de
lunga
durata (20
ani
• Contin materiale
Materiale reciclate Plastic recuperat din
sustenabile • Materiale cu impact mare
Produse second-hand
Componente usor scazut asupra Grad ridicat de
Sisteme buy-back
de inlocuit mediului reciclare
• Usor de Disponibilitatea
sezasamblat pieselor de schimb
Telefoanele mobile

• Cresterea gradului de
colectare de la 15 %
la 50%.
• Vanzarea telefonului
“as is” dupa o
curatare prealabila si
reambalare.
• Eliminarea
componentelor
refolosibile și
proiectarea astfel
incat sa fie usor de
dezasamblat.
• Costul de fabricatie
scade cu 50%
• INDICATORI DE DURABILITATE
 Notiuni generale
• Indicator: (provine din verbul latin indicare - a indica) care indică, care face
cunoscut. Aparat, instrument, dispozitiv care servește la indicarea anumitor
mărimi, fenomene, informații etc (https://dexonline.ro/definitie/indicator)

• Indicatorii sunt utilizati pentru a masura progresul in diferite domenii cum

ar fi: economie, ecosisteme, resurse naturale, calitatea vietii, sanatate si
aspecte sociale.

• Indicatorii sunt instrumente utilizate pentru a converti o cantitate mare de

date in informatii pe intelesul tuturor.

• Rolul indicatorilor de durabilitate este de a indica progresul spre anumite

scopuri comune ale dezvoltării durabile, pentru a sprijini cu informatii
publicul, factorii de decizie și managerii (partile interesate).
 Notiuni generale

Indicatorii sunt utilizati in luarea deciziilor:

• pentru a înțelege ce înseamnă dezvoltarea durabilă în termeni operaționali.

In acest sens, indicatorii sunt instrumente explicative care traduc conceptele
dezvoltarii durabile in termeni practici.

• pentru alegerea politicilor/strategiilor care sprijina dezvoltarea durabilă.

Indicatorii creează legături între activitățile zilnice și dezvoltarea durabilă.
Indicatorii oferă un sprijin pentru factorii de decizie atunci când aceștia aleg
între alternative strategice: sunt instrumente de planificare

• pentru a decide care sunt eforturile benefice pentru a atinge obiectivele

dezvoltarii durabile (Hardi et al., 1997).
 Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului
(Millenium Development Goals - MDGs)
2000- Summitului Mileniului - comunitatea internaţională (189 de ţări) a
adoptat Declaraţia Mileniului
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) sunt următoarele:
1. reducerea sărăciei şi a foametei în lume;
2. asigurarea unei educaţii de baza pentru toţi;
3. promovarea egalităţii sexelor;
4. reducerea mortalităţii copiilor;
5. îmbunătăţirea sănătăţii materne;
6. combaterea virusului HIV/a bolii SIDA şi a altor boli;
7. asigurarea unui mediu înconjurător durabil;
8. participarea la un parteneriat mondial pentru dezvoltare.
 Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului (Millenium
Development Goals - MDGs)
• 2012 – in cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru dezvoltare durabila
Rio de Janeiro (Rio+20) s-au discutat obiectivele de dezvoltare
(evolutia/gradul de indeplinire) si s-a propus dezvoltarea unui set de
obiective pentru dezvoltarea durabila.

• 2012-2015: 7 milioane de persone au luat parte la un sondaj de opinie,

din care au rezultat recomandari pentru viitor. Cele mai bune
recomandari au fost asigurarea educatiei de calitate si incluziva pentru
toti oamenii.

• 2015: au fost propuse 17 obiective pentru dezvoltarea durabila (SDGs)

si 169 indicatori.