Reprezentări euclidiene ale dreptei şi planului.

Un reper R = {O, ē1 , ē2 , ē3 } ı̂n E3 se numeşte euclidian (sau ortonor-
mat) dacă baza B = {ē1 , ē2 , ē3 } este ortonormată.
Probleme.
P1)
i) Se dau punctele O(0, 0, 0), B(−3, −2, 6) şi C(−2, 4, 4). Să se aria
triunghiului OBC şi lungimea ı̂nălţimii din O.
ii) Se dau punctle A(0, 0, 3), B(1, −2, 1), C(0, −2, 2) şi D(1, 1, 1). Să
se determine volumul tetraedrului ABCD şi lungimea ı̂nălţimii din A.
P2) Se consideră punctele A(1, 1, 1), B(2, 2, 0), C(2, 0, 2) şi D(3, 1, 1)
i) Să se arate că ABDC este romb şi să se calculeze aria sa.
ii) Să se scrie ecuaţia planului prin O paralel cu planul rombului.
iii) Să se determine proiecţia Ω a punctului O pe planul rombului.
iv) Să se calculeze volumul piramidei OABCD.
P3)
x−1 y z−5
i) Fie punctul A(−1, 4, 5) şi δ : = = . Să se determine
1 3 6
simetricul punctului A faţă de dreapta δ şi d(A, δ).
ii) Să se determine proiecţia punctului A(2, 1, 1) pe planul π : x +
y + 3z + 5 = 0.
x−1 y z−7
P4) Se consideră dreapta δ : = = şi planul π :
2 3 −1
2x − y + z − 2 = 0.
i) Să se arate că δ k π şi să se calculeze d(δ, π).
ii) Să se determine ecuaţiile proiecţiei ortogonale a dreptei δ pe planul
π.
P5) Să se arate că următoarele perechi de drepte sunt concurente.
Să se determine ecuaţiile bisectoarelor unghiurilor formate de aceste
drepte.
x−1 y−2 z−3 x−5 y−9 z−6
i) = = şi δ2 : = = ;
3 8 1 4 7 3
x−2 y−1 z x−2 y−1 z
ii) = = şi δ2 : = = .
3 4 12 1 2 2
(
x + 2y + z − 1 = 0
P6) Să se afle măsurile unghiurilor dreptelor δ1 :
x − 2y + z + 1 = 0
(
x−y−z−1=0
şi δ2 : .
x − y + 2z + 1 = 0
P7) Să se afle ecuaţia planului perpendicular pe planul π : 5x − y +
3z − 2 = 0 şi care se intersectează cu acesta după o dreaptă din planul
xOy.
1
2

P8) Presupunem că planul xOy este suprafaţa unei oglinzi. O rază
x−5 y−7 z−6
de lumină coincide cu dreapta δ : = = . Să se
1 1 2
determine punctul de incidenţă, unghiul de incidenţă şi ecuaţiile razei
reflectate.
P9) Să se determine ecuaţiile perpendicularei comune şi distanţa
dintre următoarele perechi de drepte:
x−1 y+1 z x+4 y z+2
i) δ1 : = = şi δ2 : = = .
(2 −1 1 −1( −1 2
x + y − 3z + 1 = 0 2x + 3y = 0
ii) δ1 : şi δ2 :
x − y + 2z = 0 15x + 10y − 6z − 30 = 0
P10)
i) Dacă trei drepte au o perpendiculară comună atunci cele trei
drepte sunt paralele cu un acelaşi plan.
ii) Să se arate că dreptele δ1 : x = y = z, δ2 : x = 1, z = 0 şi
x−2 2y − 1 z+1
δ3 : = = au o perpendiculară comună. Să se scrie
2 2 2
ecuaţie unui plan paralel cu cele trei drepte.
P11) Fie ā1 şi ā2 doi vectori unitari ortogonali.
i) Să se arate că are loc relaţia (ū, ā1 , ā2 )2 = |ū|2 − < ū, ā1 >2 − <
ū, ā2 >2 .
ii) Se consideră dreptele δ1 : r̄ = r̄1 + tā1 şi δ2 : r̄ = r̄2 + tā2 . Dacă
M1 M2 este perpendiculara comună a dreptelor δ1 şi δ2 . Să se determine
vectorii de poziţie ai punctelor M1 şi M2 .
P12) Să se( scrie ecuaţia planului π determinat de condiţiile: conţine
x = −y + 1
dreapta δ1 : iar proiecţiile ortogonale ale dreptelor δ2 :
y = 5z + 1
(
x−1 y−1 z x−y−z−1=0
= = şi δ3 : pe planul π sunt
1 3 3 2x + y + 3z = 0
paralele.
P13) Se consideră familia de plane πk : (6+2k)x+(4k−3)y+2z−1 =
0.
i) Să se scrie ecuaţia planelor care trec prin una din axele de coor-
donate şi sunt perpendiculare pe planele πk .
ii) Să se arate că cele trei familii de plane găsite la punctul anterior
conţin o dreaptă δk .
iii) Să se arate că dreptele δk descriu un plan când k variază.
P14) Se consideră familia de plane πλ : (1 − λ2 )x + (1 + λ2 )y + 2λz +
a + bλ + cλ2 = 0, a, b şi c fiind constante reale fixate.
i) Să se arate că există un punct comun tuturor acestor plane.
ii) Dată o constantă d > 0 există un punct situat la distanţa d de
toate planele familiei.
 3

iii) Există o direcţie fixă care are acelaşi unghi fiecare plan al familiei.
P15) Se consideră familia de plane πλ : (4λ2 − λ + 3)x − (3λ2 + λ +
4)y + (λ2 − λ)z + 24λ2 + λ + 25 = 0.
i) Să se arate că există o dreaptă fixă comună tuturor acestor plane.
ii) Să se determine din această familie situat la cea mai mare distanţă
de originea reperului şi să se precizeze această distanţă.
P16) Se consideră o prismă triunghiulară. Să se arate că planele
proiectante al fiecărei muchii pe faţa opusă au o dreaptă comună.
P17) Să se arate că volumul tetraedrului care are ca vârfuri centrele
de greutate ale feţelor unui tetraedru este egal cu 1/27 din volumul
acestuia.
P18)
i) Prin vârfurile unui triunghi ABC se duc trei drepte paralele care
intersectează laturile opuse ı̂n punctele A’, B’ şi C’. Să se arate că aria
triunghiului A’B’C’ este dublul ariei triunghiului ABC.
ii) Prin vârfurile unui tetraedru ABCD se duc patru drepte paralele
care intersectează feţele opuse ı̂n punctele A’, B’, C’ şi D’. Să se arate
că volumul tetraedrului A’B’C’D’ este triplul volumului tetraedrului
ABCD.