Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia „Ștefan cel Mare”a MAI

Facultatea Drept, Ordine Publică şi Securitate Civilă

Lucrare practică Nr. 2

Disciplina:Medicina legală
Tema: ,,Tanatologia medico-legala”

A elaborat: A verificat:
Studentul anului III de studii FDOPSC Ion CUVȘINOV

PFB 173

Andrei DEMENCIUC

Chișinău 2020
1. Dati notiunea mortii aparente.
Agonia – este o etapă de aflare a bolnavului între viaţă şi moarte: cunoştinţa
lipseşte, dar pot fi careva întoarceri de scurtă durată, se pot restabili careva
reflexe, tahicardie uşoară cu creşterea neînsemnată a TA, respiraţie rară cu
antrenarea muşchilor auxiliari. La final bradipnee şi hipotonie majoră cu stop
respirator şi cardiac.
2. Dati notiunea mortii clinice.

Moartea clinică – cunoştinţa, reflexele, respiraţia, activitatea cordului –

lipsesc, dar pot fi resuscitate. Durează în mediu circa 5-6min. Excepţie: la
temperaturi scăzute ale mediului – până la 15.20min.

3. Dati notiunea mortii biologice.

Moartea biologică – schimbări ireversibile de structură şi funcţie ale SNC.

4. Explicati cum poate fi determinat timpul survenirii decesului.

Timpul survenirii decesului poate fi determinat după modificările cadavrice
precoce cum ar fi:
a) Răcirea cadavrului
b) Deshidratarea
c) Rigiditatea cadavrică
d) Petele cadaverice
(1-3 ore: incepe răcirea cadavrului; 3-6 ore: incepe deshidratarea, aspect
opalescent al corneei, apariţia pergamentării pe scrot; 6-12 ore: lividităţi
extinse, pălesc la digitopresiune; 12-24 ore: lividităţile nu dispar la
digitopresiune; 24-72 ore: lividităţile nu dispar la digitopresiune;
rigiditatea este pe cale de rezoluţie (completă după 48-72ore); apare
putrefacţia: pată verde iliacă dreaptă, circulaţie postumă (după 36h); >72
ore: evoluţia putrefacţiei este dependentă de factorii de mediu şi de factori
individuali: putrefacţia incepe la 24 ore; mumificarea incepe la 30 de zile şi
este completă după maimult de 2 luni; adipoceara incepe la 30 de zile şi
este completă după mai mult de 6 luni;)
5. Cum poate fi stabilita cu certitudine moartea biologica?
Moartea biologică poate fi stabilită atunci cînd pielea se necrozează după ore
sau chiar zile. Moartea biologică se instalează după o perioadă scurtă, a morţii
clinice şi se caracterizează prin leziuni ireversibile în creier şi în alte organe,
midriază fi xă şi cornee opacă, apariţia petelor cadaverice declive (lividităţi
cadaverice) arefl exie şi relaxare iniţială, apoi rigiditate cadaverică. Stadiul de
moarte totală a creierului (inclusiv a trunchiului cerebral) este egal cu moartea
individului. Moartea biologică începe odată cu moartea creierului.
6. Care sunt cele mai simple probe de a stabili moarte biologica la fata
locului?
Cele mai simple probe de a stabili moartea biologică la fața locului sunt:
1) nu există puls pe arterele principale, nu există contracții cardiace,
respirație spontană mai mult de 30 de minute;
2) nu există reflexul corneei (nu există nicio reacție la atingerea corneei, de
exemplu, cu o bucată de vată);
3) prezența unor pete de ipostază din sânge (pielea este palidă, iar în părțile
inferioare, înclinate ale corpului, există pete albastru-violete, pot dispărea
cu presiune).
7. Care sunt modificarile de conservare a cadavrului?
Mumifierea - este o modalitate de conservare a cadavrului , mumificarea poate
fi naturală cît și artificială.
Adipoceara - fenomen conservator care se întîlnește mai ales la cadavrele
staționate în soluri umede, cum ar fi solurile argiloase.
Alte modalități de conservare se întîlnesc la cei care mor în terenuri cu
turbă(lignifiere) în ape reci sau ghețuri (congelare), mai rar conservarea prin
calcifiere , etc.
8. Care este importanta medico-legala a modificarilor cadaverice tardive?
Importanţă medico-legală – mumificarea permite identificarea cadavrului,
dar aprecierea datei morţii şi a semnelor de violenţă este incertă. Adipoceara
este un proces de saponificare a grăsimilor cadavrului (grăsimile din ţesutul
adipos subcutanat transformate în acizi graşi şi glicerină reacţionează cu
sărurile de calciu şi magneziu din apă formând săpun insolubil, care protejează
cadavrul de putrefacţie). Acest proces apare în cazul cadavrelor aflate în ape
neaerate (fântâni părăsite, lacuri, bălţi) sau a celor înhumate într-un teren umed,
argilos. Adipoceara dă cadavrului o culoare alb-cenuşie şi gălbuie, o
consistenţă moale, un miros de brânză râncedă; când se usucă devine
sfărâmicioasă. Importanţă medico-legală – adipoceara permite identificarea
cadavrului după perioade lungi de timp şi conservă leziunile traumatice.
Lignifierea este un proces conservator care apare în soluri acide, bogate în acid
tanic şi humic (turbării, mlaştinii acide) care împiedică putrefacţia. Cadavrul
lignificat se caracterizează prin: piele dură, brună (aspect de piele tăbăcită),
oase brune, moi (pierdere de calciu), scăderea volumului.. Importanţă medico-
legală – conservare pe perioadă indefinită (cadavrul din Tollund – 2000 ani) a
fizionomiei şi a plăgilor. Pietrificarea (mineralizarea) este posibilă prin
păstrarea cadavrului într-un mediu cu o concentraţie mare de săruri minerale.
Îngheţarea naturală apare in zonele cu temperatură foarte scăzută (zone polare
sau zone aflate la mare altitudine, iarna la temperaturi foarte scăzute). Prin
ingheţare naturală, cadavrul se păstrează fără a suferi modificări de volum sau
structură. Dezgheţarea duce la instalarea rapidă a putrefacţiei. Modificările
cadaverice tardive conservative artificiale sunt reprezentate de îmbălsămare
(metodele au variat in decursul timpului, actualmente folosindu-se mai ales
formolul) şi congelare.

9. Ce este ,,eutanasia”?

Eutanasia  este o metodă de provocare de către medic a unei morți precoce

nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferință îndelungată și
grea. În țările în care aceasta este permisă, se aplică eutanasierea atunci când
pacientul suferă de dureri intense, boala sa se află într-o fază terminală, își dă
consimțământul și alege de bunăvoie acest mod de renunțare la viață.

10. Poate fi recoltat de la cadavru material biologic uman pentru

transplant?

Constatarea precoce a morţii biologice are în prezent o importanţă majoră în

legătură cu problemele de transplantare chirurgicală a diferitelor organe şi
ţesuturi de la cadavru unor persoane bolnave. Prevederile legislative referitoare
la recoltarea de organe şi ţesuturi pentru transplant variază de la ţară la ţară.
Astfel, în Polonia, prelevările se pot face fără permisiunea rudelor; în Suedia
legislaţia permite recoltarea numai de piele, cornee şi hipofiză, fără
consimţământul familiei; în Belgia, Olanda şi Germania prelevarea se poate
face numai cu consimţământul rudelor; în Franţa prelevarea de piese se poate
face numai dacă există consimţământul dat în timpul vieţii de către cel decedat.
În România prelevarea de organe şi ţesuturi de la cadavre se face numai
după confirmarea medicală a morţii biologice de către o comisie formată din cel
puţin doi medici şi un medic legist, concluziile acestei comisii fiind consemnate
într-un proces verbal. Prelevarea nu are loc dacă persoana decedată şi-a
exprimat opoziţia scrisă în timpul vieţii sau dacă prin aceasta se compromite o
autopsie medico-legală. În absenţa opoziţiei scrise, formulate de către decedat
în timpul vieţii, este necesar consimţământul unuia din membrii maturi ai
familiei, în ordinea: soţ (soţie), părinte, copil, frate (soră).
În Republica Moldova problemele ce ţin de prelevarea de organe şi ţesuturi
de la cadavre nu sunt soluţionate pe deplin şi rămân la etapa de legiferare.