5.IS - Caiet de Sarcini

Memoriu tehnic – instalaţii sanitare
CONSTRUIRE LOCUINTA P+1E SI IMPREJMUIRE TEREN

Str. Buziasi,
Nr.: 53, Sector 1,
BUCUREȘTI
Beneficiar: VECHIU Oana Madalina
CAIET DE SARCINI
INSTALAŢII SANITARE
OBIECTUL LUCRĂRII
Prezentul caiet de sarcini prezintă condiţiile tehnice care trebuie respectate la executarea şi punerea
în funcţiune a instalaţilor sanitare aferente obiectivului "CONSTRUIRE LOCUINȚĂ P+1E
ȘI IMPREJMUIRE TEREN " situat în Str Buzești, nr 53, sector 1, București.
GENERALITĂŢI
 Prescripţii tehnice de bază
Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
I9 - Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor
P118/2 -Normativ privind proiectarea instalaţiilor de stingere a incendiilor
C56-85 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – MLPAT 9/N/15.03.1993
NE 002-97 – Norme privind masurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a refacerii şi
protecţiei mediului, la lucrările de execuţie a construcţiilor
P118-99 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului
C 142/85 - Normativ pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii
STAS 1478 - 90 - Instalaţii sanitare. Alimentare cu apa la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale.
STAS 1504 - 85 - Instalaţii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor şi
accesoriilor.
STAS 1795 - 87 - Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale.
Ordonanţa de Guvern nr. 60/28.08.1997 privind apărarea împotriva incendiilor
Norme generale nr. 775/98 cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor
 Domeniul de aplicare
Lucrările de execuţie a instalaţiilor interioare sanitare.
Caietele de sarcini sunt complementare planurilor. În consecinţă nu este neapărat necesar ca toate
lucrările descrise în planuri să fie descrise şi în caietul de sarcini.
 Scopul lucrarii
Definirea tipului de instalaţii incluse în lucrările de instalaţii sanitare interioare este următoarea:
- Conducte de apă pentru apă rece şi caldă pentru sistemul de instalaţii sanitare
- Instalaţiile de canalizare a apelor uzate
- Instalaţia de colectare şi evacuare prin pompare a scurgerilor accidentale din subsol
Lucrările se vor executa în concordanţă cu condiţiile generale din contract.
 Conditii ale structurii
Amplasarea echipamentelor, a canalelor, a golurilor , a conductelor etc., aşa cum sunt stabilite în
planuri nu este precisă şi poate fi subiectul unor modificări în concordanţă cu modificările care vor fi
DOCUMENTAȚIE PENTRU AUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE - INSTALAȚII SANITARE 1
Str. Buziasi , Nr..53, Sector 1, BUCUREȘTI
cerute sau dorite la momentul execuţiei lucrărilor. Orice modificare va necesita o aprobare anterioară
din partea şefului de proiect.
 Verificarea materialelor şi echipamentelor
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparate ce corespund tehnic şi calitativ
prevederilor proiectului. Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se vor supune unui
control vizual pentru a se constata eventualele degradări de natură să le compromită tehnic şi
calitativ (deformări sau blocări la aparate, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armăturilor, ştuţuri
deformate sau lipsă, etc.) în vederea remedierii defecţiunilor. Materialele, piesele sau aparatele la
care defecţiunile constatate depăşesc posibilităţile de remediere, vor fi înlocuite.
Toate aparatele şi materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor din
proiect, dacă au fost livrate cu certificat de calitate şi dacă în cursul depozitării sau manipulării şi-au
păstrat integritatea. În toate cazurile în care prescripţiile tehnice prevăd, se vor efectua probe direct
pe şantier (probe de etanşeitate la armături, probe de presiune la ventilatoare, etc.)
Toate aparatele şi piesele vor fi examinate de şeful de echipă înainte de montare, luându-se măsuri de
curăţire a eventualelor murdăriri, resturi de materiale sau uleiuri.
Înainte de începerea lucrărilor de instalaţii sau a unor părţi din acestea, conducătorul tehnic al lucrării
trebuie să verifice fundaţiile pentru utilaje şi golurile necesare trecerii conductelor (din punct de
vedere al dimensiunilor şi poziţiilor), montării diverselor dispozitive, conform planurilor de structuri,
ce constituie documentaţie anexată la proiectul tehnic.
Executantul nu este îndreptăţit să facă înlocuiri de materiale sau aparate fără avizul scris al
proiectantului. Aprobarea şefului de proiect asupra produselor şi materialelor nu absolvă contractorul
de răspunderea sa completă şi exclusivă asupra calităţii lucrărilor şi a materialelor. De asemenea
contractorul va trebui să înainteze şefului de proiect certificatele de garanţie de la diverşii furnizori.
 Depozitare şi manipulare
Păstrarea materialelor pentru instalaţii se va face în depozitele şantierului, cu respectarea
prescripţiilor în vigoare privind prevenirea incendiilor.
Materialele de instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţă nefavorabilă pe
durata depozitării se pot amplasa în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau
balastate, special amenajate în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securităţii
muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agenţii climatici (ventiloconvectoare, canale de aer, izolaţii,
armături, etc.) se vor depozita în spaţii acoperite şi vor fi protejate cu prelate sau foi de polietilenă.
Materialele ce se deteriorează la umiditate sau radiaţie solară (armături fine, fitinguri, aparate de
măsură şi control, aparate cu motoare electrice, etc.) se vor păstra în magazii închise.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi în aşa fel
încât să nu se deterioreze. Se va da o atenţie deosebită materialelor casante sau uşor deformabile.
 Măsuri pentru reducerea cheltuielilor de investiţie, a consumurilor de materiale şi manoperă
la execuţie
Se va asigura o aprovizionare ritmică şi în concordanţă cu necesarul de materiale şi confecţii, cât mai
aproape de locul de punere în operă. Aprovizionarea materialelor de construcţii şi instalaţii se va face
la dimensiunile şi sortimentele prevăzute în proiect.
În vederea micşorării volumului de manoperă pe şantier se va asigura dotarea locurilor de
muncă cu sculele şi dispozitivele cele mai adecvate pentru lucrările necesare realizării instalaţiei, iar
amplasarea judicioasă a sculelor şi dispozitivelor va duce la scurtarea distanţelor de manipulare.
Se vor executa conform proiectului toate reperele instalaţiei şi cu respectarea proceselor de muncă
necesare realizării unor lucrări de calitate.
Se vor respecta regulile economiei de mişcare în cadrul procesului de muncă.
Alcătuirea echipelor de instalatori va fi judicios concepută în funcţie de specificul şi volumul lucrărilor
de executat.
 Executarea lucrărilor
Executarea lucrărilor de instalaţii sanitare se va face în conformitate cu prevederile normelor în
vigoare. Se va ţine seama de condiţiile de siguranţă, de etanşare, de bună funcţionare şi de estetică
pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile respective.
Se vor respecta în mod obligatoriu prevederile corespunzătoare cuprinse în :
Normele republicane de protecţia muncii;
Normativul pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii
incendiilor.
Condiţiile de lucru avute în vedere pentru executarea lucrărilor necesare instalaţiilor sanitare sunt:
- se lucrează cu mijloace de muncă manuale sau manual-mecanice şi unelte specifice fiecărei categorii
de lucrări;
- se lucrează la lumina zilei sau la lumină artificială corespunzătoare;
- se lucrează la temperaturi peste 0 0C;
- se lucrează cu materiale care îndeplinesc condiţiile din standardele de stat sau normele interne în
vigoare;
- se lucrează în locuri accesibile lucrărilor de montare;
- instalatorul singur sau în formaţie de lucru pune în operă materialele necesare, montează,
demontează şi mută schelele simple sau schelele şi scările mobile.
Contractorul va amplasa toate echipamentele în aşa fel încât să se asigure accesul uşor pentru
exploatare şi întreţinere. De asemenea, contractorul va amplasa conductele în aşa fel încât să fie
permis accesul uşor pentru manevrarea vanelor, robinetelor, accesoriilor de comandă şi control etc.
Când va fi necesar, contractorul se va coordona cu contractorul general în vederea asigurării realizării
golurilor de acces de mărime şi astfel poziţionate încât să permită accesul uşor pentru exploatare şi
întreţinere, dar în orice caz acestea nu vor avea abateri de la cerinţele arhitecturale din zona
respectivă. Toate golurile de acces vor fi asigurate şi realizate de contractorul general sub urmărirea
contractorului de instalaţii.
Înainte de acoperirea oricăror lucrări ascunse, contractorul va trebui să anunţe în scris şeful de proiect
pentru a putea permite controlul şi stabilirea modurilor de acoperire a lucrărilor potrivit priorităţilor
de acoperire a lucrărilor corect executate, sau modul de execuţie corectă a lucrărilor respective. În
cazul în care nu a fost dată şefului de proiect nici o notificare în scris asupra lucrărilor executate, şeful
de proiect are dreptul de a îndepărta acoperirile, modifica sau distruge lucrările executate, pe
cheltuiala contractorului.
Contractorul trebuie să verifice ca toate echipamentele aprovizionate şi / sau montate în cadrul
acestui contract nu vor cauza zgomote sau vibraţii. Nivelul zgomotului generat de instalaţii în subsol
nu trebuie să depăşească 40 dB pe scara A. Contractorul va trebui să ia toate măsurile necesare
(atenuatoare de şoc, racorduri flexibile, izolaţie fonică, amortizoare şi altele) în vederea prevenirii
zgomotului şi vibraţiilor de la părţile echipamentelor generatoare de zgomot către clădire şi către
locurile din afara sălii echipamentelor. Conductele de apă trebuie montate într-o manieră flexibilă şi
trebuie fixate de clădire astfel încât zgomotele şi vibraţiile generate să nu fie transmise la clădire.
În acest scop, conductele vor fi montate pe console suspendate şi vor fi susţinute de benzi (brăţări)
prevăzute cu o izolaţie fonică din manşon de cauciuc, cum este prevăzut de specificaţia DIN 4109,
care se va monta între brăţară şi conductă. La fel trebuie instalate toate accesoriile necesare pentru
prevenirea vibraţiilor şi transmiterea acestora la clădire (îmbinări flexibile, piese de dilatare etc.).
Trecerile conductelor prin elementele de construcţie trebuie realizate cu manşoane prevăzute cu
izolaţie fonică.
 Responsabilitatile contractorului
Contractorul răspunde că lucrările executate de el nu produc nici o defecţiune lucrărilor de izolaţie
anti-radiaţie, anti-câmpuri magnetice sau oricăror influenţe de mediu.Contractorul are sarcina de a
elabora toate desenele de execuţie precum şi schemele instalaţiilor pentru aprobarea tehnică.
Înaintea începerii oricărei lucrări de execuţie toate tipurile de materiale ca de exemplu conductele din
oţel zincat, conductele din PEHD (polietilenă de înaltă densitate), accesoriile, elementele de îmbinare,
robinetele vor fi supuse aprobării tehnice.
 Darea în exploatare a instalaţiilor sanitare
După terminarea lucrărilor de montaj şi înaintea predării către beneficiar, instalaţiile vor fi supuse, pe
porţiuni de instalaţie care pot funcţiona sau se pot proba independent, unui ansamblu de operaţiuni
tehnice, având drept scop de a verifica la faţa locului corespondenţa execuţiei cu prevederile
proiectului şi ale prescripţiilor tehnice aferente, în ceea ce priveşte amplasamentul, traseul,
caracteristicile şi dimensiunile diferitelor părţi ale instalaţiei, performanţe şi efecte scontate, precum
şi îndeplinirea tuturor condiţiilor de aspect şi funcţionare.
Darea în exploatare se va realiza în conformitate cu reglementările referitoare la recepţia instalaţiilor
şi echipamentelor, şi vor fi efectuate în următoarea ordine:
- operaţiuni de pregătire;
- verificarea instalaţiei, care constă într-o examinare generală a execuţiei lucrărilor, în raport cu
prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice aferente, controlându-se prin sondaj lucrările la
care nu există proces verbal de constatare a calităţii lor şi la cele care au făcut obiectul unor verificări
pe faze;
- probe de eficacitate.
Toate instalaţiile vor fi bine curăţate, lubrifiate si verificate din punct de vedere al capacităţii de
funcţionare înainte de darea în funcţiune. O atenţie sporita se va acorda pentru a se asigura ca toate
tubulaturile de ventilaţie sunt debarasate de moloz, resturi materiale de la punerea in opera sau de la
transport, si totodată ca alimentarea grilelor fixe se face in bune condiţii.
Procedura finala de dare in exploatare va fi condusa de specialişti in testarea si reglarea sistemelor de
apa si aer. Toata munca acestor specialişti va fi făcută sub stricta supraveghere a unui inginer calificat
cu cel puţin cinci ani experienţa in domeniu, având calificarea sa execute aceasta munca in cadrul
proiectului de aceasta anvergura.
 Verificarea calităţii lucrărilor de instalatii
Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu proiectul, cu
prescripţiile tehnice specifice, cu Normativul C 56/85 şi Legea 10/1995, în limitele indicatorilor de
calitate şi a abaterilor admisibile prevăzute de acestea.
Dispoziţiile de şantier date de beneficiar şi proiectant cu respectarea normelor în vigoare au aceeaşi
autoritate ca şi proiectul tehnic, din punct de vedere al verificărilor efectuate.
În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe parcurs
depăşeşte în sens defavorabil abaterile admisibile prevăzute în proiect sau prescripţii tehnice, decizia
asupra continuării lucrărilor nu va putea fi dată decât pe baza acordului dat în scris de beneficiar, cu
avizul proiectantului.
 Verificarea măsurilor pentru asigurarea durabilităţii instalaţiilor sanitare
Toate instalaţiile sau elementele de instalaţie expuse la şocuri, deformări, coroziune, mişcări din
poziţia de funcţionare, etc. vor fi verificate înainte de punerea în funcţiune pentru a se constata dacă
au fost luate măsurile necesare în vederea asigurării unei durate de serviciu cât mai îndelungate.
La echipamentele cu elemente în mişcare, în afară de verificările cu privire la calitatea execuţiei şi
modul de funcţionare, se va examina şi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru asigurarea unei durate
de serviciu normale.
Se va asigura accesul la echipamente în vederea întreţinerii şi intervenţiei.
 Lucrari complementare
Treceri
Contactorul va fi responsabil pentru execuţia diverselor lucrări în legătură cu instalaţiile, cum ar fi:
goluri şi piese de trecere, instalarea conductelor înainte de acoperire etc. Orice plângere asupra
deficienţelor datorate instalării sau pregătirii incorecte nu vor fi acceptate. În acest scop, contractorul
va pregăti în avans toate accesoriile care trebuie să fie pe poziţie în momentul realizării acoperirii
(turnării betonului) aşa cum ar fi trecerile de conducte prin pereţi etc. După realizarea acoperirii
(turnării betonului) nu este permisă nici o spargere decât după ce este oblarea conductelor înainte de
acoperire etc. Orice plângere asupra deficienţelor datorate instalării sau pregătirii incorecte nu vor fi
acceptate. În acest scop, contractorul va pregăti în avans toate accesoriile care trebuie să fie pe
poziţie în momentul realizării acoperirii (turnării betonului) aşa cum ar fi trecerile de conducte prin
pereţi etc. După realizarea acoperirii (turnării betonului) nu este permisă nici o spargere decât după
ce este obţinută aprobarea şefului de proiect.
Realizarea golurilor corespunzătoare trecerilor conductelor se va face de către contractor pe
răspunderea sa.
Alimentarea cu energie
Contractorul va fi responsabil de realizare a legăturilor electrice necesare funcţionării sistemului
instalaţiilor sanitare.
CONDUCTE DE APĂ
 Conducte din PE
Conducte de alimentare cu apa rece şi apa calda - tubulatura din polietilena PE-Xa. Materialul RAU-
VPE (PE-Xa) se obţine prin reticulare peroxidică a polietilenei (PE). Caracteristicile acestui material
sunt:
 rezistenta la temperatura
 rezistenta la îmbătrânire
 rezistenta la lovituri
 capacitate de revenire
 coeficientul de dilatare termica 1,5 x 10 -4 m/mK
 conductibilitate termica 0,35 W/mK
 coeficientul de rugozitate 0,007 mm
 densitate 0,93 g/cm3
 rezistenta la coroziune
 presiunea de lucru continua 10 bari
 temperatura de lucru continua 70C
 fără incoveniente toxice sau fiziologice
Diametrele conductelor de apa rece şi apa calda variază intre 16 mm şi 90 mm.
Fitingurile (mufe, teuri, reducţii, piese de legătura tubulatura PE cu piese metalice) folosite pentru
îmbinarea conductelor din PE-Xa vor fi elemente de îmbinare cu manşon alunecător şi sunt realizate
din alama speciala zincata.
Îmbinarea intre fiting şi tubulatura din polietilena se realizează prin presare la rece, cu un manşon
alunecător. Ordinea operaţiilor este următoarea:
- debitarea conductei;
- introducerea manşonului alunecător pe conducta;
- dilatarea conductei la rece cu ajutorul unui cap mandrina;
- introducerea in conducta a fitingului respectiv;
- presarea cu ajutorul presei a fitingului in tub.
 Conducte din otel
Îmbinarea prin sudare
Toate sudurile vor fi executate in întregime de personal calificat
Unde sudarea ţevilor din otel a fost specificata, aceasta sudura va fi executata prin proces cu flacăra
de oxi-acetilena sau prin proces cu arc electric.
Toate asamblările sudate executate de fiecare prin procese cu oxi-acetilena sau cu arc electric vor fi
de prima calitate cu îmbinările făcându-se uşor convex cu ondulaţii uniforme si fără sa obtureze calea
de trecere a apei si fără scobituri ale suprafeţelor.
Îmbinările de capăt ale ţevilor vor fi executate îndepărtând de la fiecare capăt depunerile rezultate in
urma procesului cu oxiacetilena sau inelul de otel moale format. Electrozii vor fi in conformitate cu
normele romaneşti si vor fi de un de asemenea diametru ce poate fi uşor controlat pentru a realiza o
sudura la calitatea ceruta. Toata zgura va fi îndepărtata după fiecare trecere, falţurile marginilor,
colectoare de zgura, metalul casant si pori si aşchii rezultate din proces, si o prima acoperire cu
vopsea va fi aplicata pe întreaga suprafaţa a sudurii după testare. Inele de sudura executate
corespunzător vor fi folosite pentru a asigura o aliniere corecta pentru sudare si sudurile vor fi
corespunzător de adânci in peretele ţevii.
La îmbinările prin sudura a ţevilor cu diametru peste 1”, ţevile cu pereţi sub 4mm grosime se sudează
in “I”, iar cele cu grosimea de 4mm sau mai mare se sudează in “V”
Tăierea cu flacăra oxi-acetilenica va fi executata de către o persoana calificata si care va preîntâmpina
defectarea structurii metalice a ţevii. După tăierea ţevii, capetele vor fi finisate cu o pila pătrata fina si
vor fi teşite înainte de sudare. Capetele ţevilor vor fi lărgite sau pilite pentru a îndepărta toate
impurităţile .
Toate îmbinările sudate, in plus, vor fi in întregime curăţate cu o perie de sarma aspra si vopsite
imediat.
Imediat după asamblare toate sudurile vor fi in întregime curăţate cu o perie tare de sarma si, după
inspectare, vopsite cu grund.
Nici o sudura nu va fi permisa in nici un caz pe nici o ţeava galvanizata. Otelul negru folosit in lucrare
poate fi galvanizat după folosire.
Toate sudurile cap la cap vor fi echilibrate cu atenţie. Orice diferenţa in diametru nu trebuie sa
depăşească 1 mm sau un paralelism de 0.5 mm. Înainte de sudare, ţevile vor fi aliniate cu grija si
prinse prin sudare pentru a asigura o penetrare completa a sudurii.
Toate sudurile vor fi rigidizate pe suprafeţele exterioare.
Îmbinarea prin filet
Filetul ţevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permită înşurubarea pieselor cu
mana pana la cel puţin jumătate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. La îmbinările cu
filet etanşarea se executa cu fuior de cânepa îmbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit
amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte soluţii de etanşare omologate in acest scop
Pentru a evita smulgerea firelor de cânepa la înşurubarea fitingurilor, înfăşurarea se realizează in
direcţia filetului. Stratul de cânepa trebuie sa fie subţire, bine întins si egal aplicat pe spirele filetului.
Piesa odată înşurubata nu trebuie învârtita înapoi. Daca etanşarea nu este buna si apar puncte de
lăcrimare, piesa trebuie demontata si remontata la loc; nu se admite ca neetanseitatile sa fie ştemuite
sau astupate cu diferite materiale.
Îmbinarea prin flanşe
Conductele vor avea sudate flanşe acolo unde se cer pentru montarea echipamentului.
Etanşarea îmbinărilor prin flanşe se face cu garnituri confecţionate din carton – STAS 1733 – unse cu
pasta de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert.
Garniturile îmbinărilor cu flanşe nu vor obtura secţiunea de trecere a ţevii, iar periferia garniturii va
ajunge pana la şuruburile flanşei.
Flanşele vor fi corespunzătoare pentru presiunile sistemului in funcţionare si la probe. Ele vor fi
prevăzute cu şuruburi si piuliţe. Lungimea şuruburilor va permite nu mai puţin de o rotaţie si nu mai
mult de 3 mm in plus de la capătul şurubului la piuliţa când îmbinarea este trasa.
 Montare, susţinere
Traseul ţevilor va urma in general poziţia indicata in desene. Ţevile vor fi instalate intr-un maniera
profesionala îngrijita pentru a arata îngrijit. Unde doua sau mai multe ţevi merg adiacent una lângă
cealaltă ele vor fi paralele când privim in planuri cu atenţia cuvenita pentru aerisire si golire.
Îmbinarea intre conducte si armaturi se executa prin flanşe sau prin filet, după tipul armaturii
utilizate. Alternativ, conductele cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 50 mm care sunt montate
aparent, expuse permanent vederii, pot avea îmbinări filetate.Curbele vor fi folosite de preferinţa la
coturi, coturile drepte nefiind folosite.Teurile drepte vor fi folosite acolo unde curbele scurte ale
fitingurilor pot cauza blocarea aerului in sistem sau in ramurile terminale ale sistemului de alimentare
cu apa calda si in ramurile cu apa răcita la armaturi sau serii de armaturi. teuri drepte nu vor fi folosite
pe conducte de golire.Unde ţevile trec prin pereţi, pereţi despărţitori, pardoseli, plafoane, se vor
monta manşoane de protecţie. Manşoanele vor fi tăiate exact la măsura corespunzătoare astfel :
Schimbările de direcţie ale conductelor se realizează prin îndoirea ţevilor, prin intermediul curbelor
sau coturilor sudate, prin intermediul teurilor sudate. Îndoirea la rece se face numai cu ajutorul
maşinilor – unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru îndoit ţevi. Ţevile îndoite nu vor
prezenta deformări ale secţiunii si subţieri ale peretelui peste 0.5mm.
Toate suprafeţele expuse la exterior, ţevi, canale, suporţi, etc. vor fi in întregime curătate cu o perie de
sarma si vopsite cu un strat de grund, după fabricare si înainte de montare.
După montare, suprafeţele expuse la exterior vor fi in întregime curătate si la sfârşit acoperite cu încă
un strat de grund urmat de un strat de vopsea neagră bituminoasa pe toţi suporţii din otel.
Toate barele din otel neacoperite folosite ca suporţi, console si brăţări pentru montare, daca nu sunt
galvanizate vor fi in întregime curătate cu peria de sarma si vopsite cu grund după fabricaţie si înainte
de montare.După montare vor fi vopsite folosind numai vopsea de acoperire. Aceasta vopsea se
aplica numai pe suprafeţele expuse la coroziune. Daca, in timpul aplicării grundului sau a vopselei,
orice suprafaţa deja protejata este deteriorata sau arata stricăciuni ale suprafeţei vor fi curăţate pe o
distanta de 25 mm in jurul suprafeţei deteriorate si va fi retratata conform specificaţiilor anterioare cu
o noua vopsea pe toata aceasta suprafaţa curăţata, fără costuri suplimentare pentru Angajator.
Toate vopsirile vor fi făcute numai după curăţarea cu perie de sarma si grunduirea in întregime a
suprafeţelor.
După montare toate conductele vor fi vopsite cu o vopsea ce respecta codul de culori corespunzător
lucrării din care fac parte.
Toate conductele acoperite vor fi vopsite suplimentar, după montare, cu un strat de vopsea
bituminoasa.Conductele de aerisire vor fi grupate aproape de un colt.
Toate conductele se montează cu panta de 0.3%.
Daca lungimea conductelor de distribuţie este mare si nu se poate asigura o panta continua, din loc in
loc se vor face schimbări de panta sau sărituri. In aceste puncte se vor prevedea dispozitive de
aerisire.
 Armături
Toate dispozitivele de eliminarea aerului vor fi prevăzute in fiecare punct înalt. Unde tipul nu este
indicat, va fi prevăzut un aerisitor automat. Robinetele de golire vor fi prevăzuţi in toate punctele
joase ale conductelor pline cu apa, si la racordurile fiecărui echipament in parte. Unde o poziţie
particulara de echipament este montat cu robinete de separare, robinetul de golire va fi amplasat
astfel încât echipamentul sa poată fi golit când este separat de circuit.
Unde vasul de aerisire este fixat in afara zonei de acţiune, o extensie a conductei de aerisire va porni
de la partea superioara a vasului si se va monta pana la cel mult o înălţime de 1.4 m fata de
pardoseala finita si va avea la capăt un robinet de aerisire.
Toate circuitele instalaţiei si echipamentele vor fi prevăzute cu robinete cu scopul izolării.
Valvele vor fi prevăzute pentru reglarea si măsurarea pierderilor de capăt si pentru a determina
debitul apei.
Fitingurile cu orificiile fixe vor fi fie integrale, fie închise si cuplate la o valva de reglaj dubla situata in
conducta de retur.
Intrarea valvei trebuie sa fie folosita pe conducta cu scop de separare.
Toate valvele vor fi prevăzute in poziţiile arătate in desene si vor fi tipurile indicate in acesta
specificaţie.
Toate valvele vor fi montate astfel încât sa fie accesibile pentru inspecţie, lubrifiere si întreţinere si sa
fie uşor accesibile. Valvele vor fi aşezate in linie cu excepţia cazurilor când nu se recomanda acest
lucru.
Toate valvele de reglare si control trebuie sa aibă săgeţi pe ele care sa indice direcţia de curgere.
Valvele montate in canale vor fi accesibile pentru operare prin mijloace de acces local-capace de
canal.
 Treceri prin elementele de constructie
Toate trecerile prin pereţi şi planşee se vor face prin manşoane (piese de trecere) din conducte de
polietilenă de înaltă densitate sau din conducte de oţel zincat cu un diametru corespunzător. Între
conducta izolată şi manşon se va asigura un spaţiu liber de 1 cm. Manşoanele (piesele de trecere) vor
fi înglobate în beton la turnarea acestuia, iar în pereţi în timpul construirii acestora. Numai
contractorul va răspunde de instalarea lor corectă. Manşoanele de trecere poziţionate orizontal vor fi
introduse astfel încât să fie la faţa finisată a suprafeţelor pereţilor. Manşoanele de trecere verticale
trebuie să iasă în afara suprafeţei finisate a planşeului cu 5 cm. Spaţiile dintre manşoanele de trecere
şi conducte se vor umple un material fonoizolant. Manşoanele de trecere pentru conductele care
traversează acoperişul vor fi prevăzute cu o protecţie suplimentară împotriva pătrunderii ploii în
manşon. Trecerile etanşe de conducte prin pereţi de beton turnat (în adăpost etc.) se vor realiza
printr-o ţeavă identică cu ţeava de trecere şi o lungime egală cu grosimea pereţilor finisaţi la care se
adaugă o lungime de 10 cm de fiecare parte a peretelui, capete ce vor fi echipate cu flanşe sau cu
elemente de îmbinare conică, iar la mijloc va fi o ancoră având diametru dublu faţă de diametrul
conductei ce se va fixa în beton.
 Izolatii la conducte
Conductele de apă vor fi izolate cu manşoane "Armaflex" fabricate de Armstrong sau un echivalent
aprobat de grosime 13mm.
CONDUCTE DE CANALIZARE
Conductele de canalizare şi accesoriile cu diametrul exterior până la 50 mm vor fi din popipropilenă.
echipamente
Echipamentele vor fi cele specificate în planuri şi listele cu cantităţi de lucrări sau similare aprobate.
LUCRĂRI EXTERIOARE
Conductele pentru canalizare exterioară sunt executate din PVC-G rigid si au rolul de a colecta si
evacua apele uzate menajere si meteorice.
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu următoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m. Sunt realizate
cu mufa la un capăt, iar etanşarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etanşare profilate
pentru Dn 200 mm si inele de etanşare si fixare pentru Dn> 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC împreuna cu garniturile de etanşare au o rezistenta buna la
acţiunea substanţelor aflate in apele meteorice si menajere si la acţiunea coroziva a solului.
Caracteristicile tehnice ale conductelor din PVC:
Densitatea: 1,38 – 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere: 45 – 55 N/mm2
Alungirea la rupere: 10 – 60 %
Rezistenta la încovoiere: 90 – 100 N/mm2
Modulul de elasticitate: ~ 3000 N/mm2
Coeficientul de transmitere a căldurii: 0,15 W/mk
Coeficient de dilatare liniara: 0,08 mm/mC
Proprietăţile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
Înainte de a începe lucrările de construcţie, contractorul, pe baza proiectului, trebuie sa procedeze la
operaţiile de trasare care permit:
- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;
- sa se stabilească poziţia tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi reţelele de canalizare,
termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Trasarea pe teren a reţelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5.

Contractorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si condiţiile de execuţie
ale lucrărilor. In cazul in care anumiţi parametri, cum ar fi natura solului, condiţiile de pozare, panta
terenului etc. sunt in discordanta cu prescripţiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul
general.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate la radierul conductelor, in punctele
caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si
ieşire din curbe, in punctele de intersecţie cu alte conducte).
Reperele vor avea 2 martori amplasaţi perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permită
degradarea in timpul executării săpaturilor, depozitarii pământului, sau din cauza circulaţiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
 Terasamente
Tranşeele vor fi executate cu ajutorul maşinilor de excavat sau manual in funcţie de zona amplasării.
Atunci când trebuie săpata tranşeea sub o cale de circulaţie, se recomanda, in primul rând, sa se
decupeze drumul pe ampriza tranşeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic, sau cu mijloace manuale
pentru a nu degrada zonele învecinate.
In principal se va adopta metoda şanţurilor înguste. Lăţimea tranşeei va fi egala cu diametrul exterior
al conductei la care se adaugă 400 mm. In acest caz, toate operaţiile pregătitoare se vor desfăşura pe
marginea tranşeei.
Şanţurile trebuie săpate pana la nivelul cerut prin proiect, astfel încât sa se respecte acoperirea
minima a conductei la îngheţ si totodată sa corespunda profilului hidraulic proiectat.
Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, daca este
posibil, pentru lucrările de umplutura.
In timpul execuţiei tranşeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea pereţilor prin sprijiniri daca este
cazul. In plus, se vor îndepărta pietrele mari de pe marginea tranşeei, astfel încât sa se evite căderea
lor accidentala pe conductele deja pozate.
Pozarea conductelor se va realiza pe suport neted si continuu. Acest lucru se obţine prin îndepărtarea
oricăror puncte proeminente de pe fundul şanţului si înlocuirea lor cu material de umplutura de
granulaţie fina.
Când egalizarea nu poate fi executata cu uşurinţă, denivelările mici pot fi depăşite prin amplasare de
material selecţionat sau cu granulaţie fina, intr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat.
Grosimea patului de pozare, după compactare, sub generatoarea inferioara a tubului va fi minim 10
cm. Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de drenaj, pietriş si sol de
natura friabila. Granulaţia nu trebuie sa depăşească 10 mm la patul conductei.
 Umplutura
Umplutura tranşeei cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara asigurării
stabilităţii conductei.
Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care acţionează asupra
conductei si protejarea acesteia.
Zona de acoperire trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii de material si execuţie:
- materialul de umplutura trebuie sa fie curăţat de pietre si blocuri sau materiale solidificate;
- pentru terenurile care nu prezintă capacitate corespunzătoare de compactare, trebuie sa se utilizeze
materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrişuri, pământ) sau o protecţie de beton;
- nu se vor utiliza materiale agresive care deteriorează conducta si nici soluri care prezintă tasări
ulterioare;
- compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament uşor pentru a nu periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea
tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel încât tuburile sa nu
sufere nici o deteriorare.
Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptata in
procente foarte mici pentru zona de umplutura. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm,
materialul trebuie refuzat.
 Pozarea conductelor
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor aşezându-se spre amonte, in contra
sensului de curgere al apei.
Conductele se pot asambla si pe marginea şanţului.
Coborârea conductelor in şanţ se va realiza cu funii de cânepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe
pământ sau obiecte dure.
Îmbinările intre tuburi se realizează cu ajutorul mufei si a inelelor de etanşare.
Capătul tubului care se introduce in mufa este teşit din fabrica la 15 0.
Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la poziţie, tăierea se va realiza cu
un fierăstrău cu pasul dintelui de 2-3 mm.
 Camine de vizitare
Racordarea tubului PVC la căminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese
speciale din PVC care asigura o etanşeitate corespunzătoare.
Suprafaţa exterioara a “piesei de acces la cămin” (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre
suprafeţele interioare ale piesei si tubului, etanşeitatea se asigura cu inel de cauciuc.
Aceasta piesa asigura si o deviaţie de 30 de la ax. La montare, capătul interior al piesei trebuie sa fie in
acelaşi plan cu peretele interior al căminului, iar depăşirea sa fie permisa doar la capătul exterior.
In cazul gurilor de scurgere STAS 6701 trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentând
racordul gurii de scurgere la căminul de vizitare) se realizează prin intermediul unei piese speciale de
legătura beton – PVC.
Construcţia căminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de
regula din aval spre amonte.
Ordinea operaţiunilor de executare a căminelor de vizitare va fi următoarea:
turnarea parţială a fundaţiei căminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor, vor fi
înglobate parţial in fundaţie prin intermediul “piesei de acces la cămin”;
pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, având Dn 100cm si a coşului de acces din tuburi
de beton simplu (cu mufa) având Dn 80cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar M
100, inclusiv a plăcii intre camera de lucru si coşul de acces (poz. 7 STAS 2448).
montarea plăcii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si
monolitizarea acesteia de corpul căminului (cos acces) cu mortar de ciment M 100;
pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt,
carosabila si monolitizarea ramei cu mortar de ciment M 100;
montarea scărilor de acces in cămin, executate din otel beton Ø 20 mm, prima treapta urmând a fi
fixata la maxim 50 cm distanta de capac, iar ultima la maxim 30 cm distanta fata de bancheta de
lucru;curăţirea rigolei din cămin, de eventualele materiale căzute in timpul execuţiei căminului si
sclivisirea acesteia cu mortar de ciment. Verificarea calităţii căminelor de vizitare si proba de
etanşeitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, ţinând
cont de condiţiile de exploatare a acestora.
PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ
Prezentul subcapitol se referă la lucrările de protecţie anticorozivă obligatorie a elementelor de
instalaţii şi a construcţiilor metalice aferente, în stare nouă. Toate lucrările din acest subcapitol
trebuie să fie executate în conformitate cu prevederile ce se regăsesc în “Instrucţiuni tehnice privind
protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice” – indicativ C 139/86.

 Condiţii tehnice specifice
Protejarea suprafeţelor metalice se va face după maxim 3 ore de la terminarea curăţirii fiecărei
porţiuni prin perierea cu perii de sârmă.
Toate elementele de oţel ale instalaţiilor precum şi construcţiile metalice aferente acestora indiferent
de locul de montaj se vor proteja împotriva coroziunii printr-un strat de bază de grund de miniu de
plumb în ulei.
Grunduirea se va aplica cu pensula conform indicaţiilor date de producătorul de vopsele.
 Verificări
Verificarea pregătirii suprafeţelor va face obiectul unui proces verbal de lucrări ascunse.
Verificarea aplicării stratului de grund se face vizual la toate elementele instalaţiei. Stratul de grund
trebuie să fie uniform şi să acopere întrega suprafaţă a pieselor care alcătuiesc elementele.
În cazul când se constată că stratul de grund nu este uniform şi nu acoperă întrega suprafaţă, se va
aplica un nou strat de protecţie cu acelaşi material ca şi stratul de protecţie iniţial.
PROBE şi VERIFICARI
Prezentul subcapitol se referă la executarea probelor de etanşeitate la presiune (probe la rece), de
dilatare – contractare (probe la cald) şi de eficacitate a instalaţiei, precum şi spălarea acesteia.
Toate lucrările din acest subcapitol vor fi efectuate în conformitate cu prevederile normelor în
vigoare.
Mărimile măsurate trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în proiect şi în valorile maxime
admise de "Normele de medicina muncii" sau altor norme specifice ale Ministerului Sănătăţii.
 Verificări
Pentru ca verificările să fie cât mai concludente la probe se vor urmări instrucţiunile din Normativul C
56/85 şi cele din I9. Condiţiile pentru proba de eficacitate vor fi cele din cap. 4.5 din “Normativ pentru
verificarea calităţii lucrărilor de construcţii” C 56/85.
 Amplasare echipamente, trasee de ţevi
Amplasarea echipamentelor se va face pe pereţi cu o rezistenţa adecvată fără a afecta rezistenţa şi
arhitectura clădirii.
Soluţiile de prinderi, fixări, străpungeri prin perete şi planşee trebuie să nu afecteze rezistenţa
elementelor de construcţii.
Se vor lua măsuri constructive de protecţie antiseismică în corelare cu gradul de seismicitate al zonei
în care este amplasată clădirea în vederea asigurării echipamentelor împotriva răsturnării prin
realizarea unor prinderi corespunzătoare.
Perioada în care se executa lucrările şi ordinea de atacare a acestora se va stabili de comun acord cu
beneficiarul.
Executarea instalaţiei se va face coordonat cu celelalte instalaţii, ţinând seama de secţiunile
coordonatoare ale proiectului. Aceasta coordonare se va urmări pe întreg procesul execuţiei începând
de la trasare.
Înainte de punerea în operă, materialele şi echipamentele vor fi supuse unor verificări pentru
constatarea eventualelor defecte şi degradări de natură să compromită tehnic şi calitativ lucrarea.
Alimentarea electrică a echipamentelor se face conform proiect instalaţii electrice.
La execuţia lucrărilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect. Orice propunere de
înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de proiectant şi beneficiar.
Toate materialele vor trebui să fie însoţite de certificate de calitate. Înainte de punerea în operă se
vor face verificări vizuale. Materialele necorespunzătoare se vor înlătura.
Aparatele se vor monta respectând toate instrucţiunile fabricantului. Montarea tuturor
echipamentelor se va face numai de către firme specializate utilizând personal special calificat pentru
fiecare tip de lucrare şi cu respectarea strictă a instrucţiunilor puse la dispoziţie de producător
(furnizor).
Lucrările de montaj vor fi executate numai de personal calificat, care trebuie să fie special instruit şi
verificat în acest scop, astfel încât să cunoască toate fazele şi operaţiile tehnologice de execuţie a
lucrării şi să respecte normele republicane de protecţia muncii care se aplică la acest tip de lucrare.
Executarea instalaţiei se va face coordonat cu celelalte instalaţii, ţinând seama de secţiunile
coordonatoare ale proiectului. Această coordonare se va urmări pe întreg procesul execuţiei începând
de la trasare.
La traversarea planşeelor sau pereţilor din beton armat se vor folosi golurile prevăzute prin proiect,
sau a pieselor de trecere. În acest scop se va coordona cu constructorul verificarea executării
golurilor proiectate odată cu turnarea betoanelor. Situaţia realizării golurilor se va consemna.
Verificările se fac de către comisia de recepţie pe teren, la terminarea montajului şi a probelor de
punere în funcţiune, în două etape:.
- verificarea modului de execuţie a lucrării;;
- verificarea funcţionării instalaţiei;
La verificarea modului de execuţie a lucrării se vor urmări:
- modul cum au fost respectate la execuţie prevederile proiectului de execuţie;
- controlul stării de curăţenie al instalaţiei;
- calitatea execuţiei
- modul de execuţie al îmbinărilor;
- modul de amplasare şi fixare a aparatelor şi echipamentelor
- verificări mecanice şi electrice.
Se verifică funcţionarea tuturor echipamentelor şi instalaţiilor.
Pentru instalaţiile la care sunt obiecţii se vor întocmi note de remedieri. După efectuarea
remedierilor de către executant se procedează la recepţia definitivă, acordându-se o atenţie specială
acelor elemente sau părţi ale instalaţiei ce au făcut obiectul notelor de remediere.
 Probarea instalatiilor de apa
Proba de presiune
Proba de presiune se face având racordate echipamentele si reţelele de conducte . Proba de presiune
se executa înainte de finisarea elementelor instalaţiei, de închiderea acestora in ghene, de mascarea
lor, precum si de executarea finisajelor de construcţii. Proba de presiune a instalaţiei se face înainte
de legarea obiectelor sanitare.
In vederea executării probei de presiune, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de
închidere si reglaj, reglarea armaturilor de siguranţa.
Înainte de proba de presiune la rece, instalaţia se spală cu apa potabila. Presiunea de proba este
dublu presiunii de regim. Verificarea comportării instalaţiei la proba de presiune poate fi începută
imediat după punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La
îmbinările sudate controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu ochiul
liber. Măsurarea presiunii de proba se începe după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub
presiune. Rezultatele probei de presiune se considera corespunzătoare daca pe toata durata probei,
manometrul nu a indicat variaţii de presiune si daca la instalaţie nu se constata fisuri, crăpaturi sau
scurgeri de apa la îmbinări si presgarnituri. In cazul constatării unor scăderi de presiune sau a
defecţiunilor enumerate mai sus, se procedează la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele
se înscriu in procesul verbal al instalaţiei.După executarea probei, golirea instalaţiei de apa este
obligatorie.
Proba de regim
Proba de regim se efectuează înaintea finisării elementelor de instalaţii, dar numai după închiderea
completa a clădirii si după efectuarea probei la rece. Sursa de alimentare va asigura debitul şi
presiunea apei, potrivit prevederilor din proiect. Odată cu proba de regim se efectuează si reglajul
instalaţiei. Se verifica daca presiunile date de pompe nu depăşesc presiunile admisibile pentru
funcţionare.
INTREŢINEREA INSTALAŢIILOR, REVIZII, REPARAŢII
Întreţinerea instalaţiilor sanitare se face in scopul asigurării bunei funcţionari a instalaţiei care trebuie
sa realizeze parametrii prevăzuţi in proiect.
Principalele operaţii de întreţinere sunt :
la armaturi -înlocuirea garniturilor si elementelor de etanşare defecte;curăţirea scaunelor
ventilelor;ungerea elementelor in mişcare;reetalonarea organelor de siguranţa;
la pompele de apa :corectarea poziţiei pompelor si înlocuirea presgarniturilor defecte;
ungerea rulmenţilor si a organelor in mişcare; spălarea periodica a lagărelor si a interiorului pompei;
înlocuirea cuplajului elastic defect.
la organele de reglare :ungerea parţilor mobile;strângerea şuruburilor slăbite;curăţirea de depuneri a
scaunelor ventilelor.
la aparatele de măsura si control :etalonarea periodica in vederea verificării corectitudinii
măsurătorilor;completarea cu lichid a suporturilor, tecilor etc.;
ungerea parţilor mobile;reglarea tijelor de acţionare.
Operaţiile de întreţinere se efectuează periodic sau de cate ori este nevoie. Intervalele de timp privind
operaţiile de întreţinere sunt indicate de către firmele producătoare corespunzător gradului de
utilizare a aparaturii.
PROTECŢIA, SIGURANŢA şi IGIENA MUNCII
In toate etapele cuprinse in operatiile de exploatare ale instalatiilor de ventilare si climatizare (inclusiv
revizii, reparatii, inlocuiri, dezafectari ) vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia,
siguranta si igiena muncii.
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi efectuate
respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de
echipamente.
Conducatorii de sectoare care exploateaza instalatiile au obligatia sa asigure :
luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitatea muncii;
realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de exploatare la cel mult 30 de zile
si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate
individual;
Manevrele corespunzatoare exploatarii vor fi efectuate numai de personalul de exploatare.
Instalatiile vor fi echipate cu dispozitive de protectie necesare.
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se
accesul altor persoane decat celor autorizate.
Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii echipamentului
individual de munca. Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat
in timpul lucrului, cat si in timpul accesului la si de la locul de munca.
Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul de cadere
in gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta impreuna cu
franghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada
lucrului.
In functia de cota de amplasare la inaltime a locului de munca si de domeniul de activitate, timpul de
lucru efectiv va fi stabilit de persoana juridica sau fizica, cu avizul Ministerului Sanatatii, astfel ca
solicitarile psiho-functionale ale lucratorului sa nu afecteze capacitatea de munca a acestora.
Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau
inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii
de lucru.
Instructajul de protectia muncii se va face si in cazul efectuarii probelor instalatiilor in comun de catre
toti factorii interesati (beneficiar, proiectant si executant) avand un responsabil unic.

Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevrele urgente in scopul evitarii
producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate mai sus nu sunt limitative, acestea
urmand a fi completate de beneficiar cu instructiunile specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
Masurile vor fi mentionate in instructajul de exploatare sau prevazute expres de beneficiarul
instalatiei.
Este interzisa folosirea sculelor si a masinilor – unelte defecte.
Sculele de mana se vor transporta in ladite sau in truse speciale a caror greutate va fi de amximum 20
Kg. Operatiile de prelucrare a tevilor (taierea, indoirea) nu se executa pe schelele destinate operatiilor
de montaj. Toate aceste operatii se executa numai pe bancul de lucru.]
Inainte de inceperea operatiei de sudare, atat sudorul cat si ajutorul lui, vor imbraca materiale de
protectie (manusi, sorturi, ghete din piele etc.). In timpul sudarii, pentru protectia ochilor, fetei si a
gatului, sudorul va avea ochelari sau masca de protectie.
PREVENIREA şi STINGEREA INCENDIILOR
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingerea incendiilor, precum si echiparea cu mijloace si
echipamente de prevenire si stingerea incendiilor este obligatorie in toate etapele de exploatare a
instalatiilor de ventilare – climatizare inclusiv in timpul operatiilor de revizii, reparatii, inlocuiri si
dezafectari.
La exploatarea instalatiilor se vor respecta prevederile din Ordonanta Guvernului nr.60/1997 aprobate
prin Legea 212/1997 “Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor”, normativul C300
(“Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora”) si “Normativul privind siguranta la foc a constructiilor”
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform
prevederilor STAS 297/1 si 297/2.
Recipientele de oxigen se transporta numai cu inele de cauciuc la capete. Nu vor fi folosite recipiente
la care :
lipsesc poansoanele prevazute de reglamentarile metrologiei;
ventilele sunt defecte;
se constata deteriorari vizibile la corp (fisuri, turtiri, umflaturi, coroziuni etc.)
suporturile de baza sunt deteriorate, montate stramb sau lipsesc.
Recipientele se pastreaza si se utilizeaza in pozitie verticala, asezate intr-un rastel special.
Robinetele sau capacele protectoare nu se etanseaza cu miniu de plumb sau alte vopsele. Robinetele
sau conductele de oxigen nu trebuie sa vina in contact cu unsoare, uleiuei sau materii grase.
Stergerea sau curatirea ventilelor nu se vor executa cu calti, bumbac sau alte materi fibroase care pot
contine grasimi.
Etanseitatea robinetelor se verifica numai cu apa cu sapun.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care
pot produce scantei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la
strictul necesar.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu
substante inflamabile.
Întocmit,
Ing. Valentin CUBLESAN


5.IS - Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5.IS - Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu tehnic – instalaţii sanitare

CONSTRUIRE LOCUINTA P+1E SI IMPREJMUIRE TEREN

Trasarea pe teren a reţelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5.

protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice” – indicativ C 139/86.

toti factorii interesati (beneficiar, proiectant si executant) avand un responsabil unic.

DOCUMENTAȚIE PENTRU AUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE - INSTALAȚII SANITARE 14

S-ar putea să vă placă și