Sanitare Restanta

Echipamente pentru
prepararea apei calde de

consum
Conf.dr.ing. Daniela Teodorescu •••
••••
Facultatea de Instalatii •••••
••••
•••••
••••
••••
• •
•••
Instalatii de alimentare cu apa ••••
•••••
••••
calda de consum (acc) •••••
••••
••••
• •
In vederea analizarii solutiei de de alegere a
echipamentelor pentru prepararea acc trebuie
definite:
 Proprietatile apei calde de consum

 Elementele componente ale instalatiilor de
preparare a acc
 Metode de dimensionare
1
•••
Instalatii de alimentare cu apa ••••
•••••
••••
calda de consum •••••
••••
••••
• •
La adoptarea soluţiilor constructive de instalaţii centrale
pentru prepararea apei calde de consum se ţine
seama de următoarele elemente:
 cantităţile de apă consumate în clădiri
 mărimea şi variaţia în timp a debitului de apă caldă
de consum;
 temperaturile minimă necesară şi, respectiv,
maximă admisă ale apei calde de consum;
 sursa de căldură pentru producerea agentului
termic primar
 variaţia în timp a debitului de căldură furnizat de
sursă (agentul termic primar);
 tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei
calde de consum
•••
Cantităţile de apă consumate ••••
•••••
••••
în clădiri •••••
••••
••••
• •
 Pentru determinarea cantităţilor de apă
necesare, se utilizează frecvent
următoarele noţiuni :
 necesarul specific de apă
 necesarul de apă
 cerinţa de apă
2
•••
••••
•••••
••••
Necesarul specific de apa •••••
••••
••••
• •
 Necesarul specific de apă este necesarul de apă
(considerat ca valoare medie ) pentru o zi ,
raportat la unitatea de folosinţă (consumator) şi
se exprimă în l/om . zi , l/m2 . zi, l/ha . zi,
l/animal.zi etc.
 Necesarurile specifice de apă caldă pentru
consum menajer ( exprimate în l / om . zi ) funcţie
de destinaţiile clădirilor sunt normate (STAS
1478/1990, SR 1343/1-2006, I9/2015)
•••
••••
Necesarul de apă caldă de •••••
••••
consum (Determinarea lui Qmed,zi,acc) •••••
••••
••••
• •
 Pentru clădiri noi, necesarul de apă caldă de consum se determină cu
următoarea relaţie de calcul:
 Qmed,zi,acc = qsp x Nu / 1000 [ m3 ]
 în care:
 qsp necesarul specific de apă caldă de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea
de utilizare/folosinţă, pe perioada considerată;
 Nu numărul unităţilor de utilizare / folosinţă a apei calde de consum
(persoană, unitatea de suprafaţă, pat, porţie etc)
 Valorile pentru qsp şi Nu depind de:
 tipul şi destinaţia clădirii;

 tipul activităţii desfăşurate în clădire;
 tipul activităţilor, pe zone ale clădirii, atunci când în clădire există mai multe activităţi
care diferenţiază volumele de apă caldă consumate în clădire;
 standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri
sau categoria restaurantelor.
3
Tabel A.1 - Necesarurile specifice de apă caldă în funcţie de destinaţiile clădirilor
Nr. Destinaţia clădirii Necesar specific a , l •••

••••
crt.
1 Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)

apă caldă de consum
de 600C
•••••
••••
a) în cazul preparării centrale a apei calde de consum
b) în cazul preparării locale a apei calde:
I 75
•••••
••••
- în cazane funcţionând cu gaze sau în încălzitoare electrice
- în cazane funcţionând cu lemne,cărbuni sau combustibil
lichid
60
55
••••
• •
2
3
Clădiri pentru birouri (pentru un funcţionar pe
schimb)
Cluburi, case de cultură şi teatre
5
Necesarul specific zilnic
4
a) cu prepararea centrală a apei calde:
- actori (pentru o persoană pe zi)
Cantine, restaurante, bufete:
I 15 de apă caldă de consum
(Determinarea lui qsp)
- bufete 6
-cantine şi restaurante (pentru o persoană, o masă la prânz 10
pe zi)
-cantine şi restaurante (pentru o persoană, trei mese pe zi) 20
Restaurante 2 mese pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o 36
persoană) 9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) I 8
Restaurante 1 masă pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o 18 10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
persoană) - cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
Restaurante cu autoservire, 2 mese pe zi (pentru o 15 - cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165
persoană) - cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru tratamente 225
Restaurante cu autoservire, 1 masă pe zi (pentru o 7 balneologice I
persoană) 11 Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 3
5 Cămine (pentru un ocupant pe zi) 12 Băi publice (pentru o persoană)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 40 - cu duşuri 30
- cu lavoare în camere 50 - cu căzi de baie 100
- cu grupuri sanitare în camere 60 13 Şcoli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 5
6 Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi) 14 Terenuri de sport, stadioane (pentru o manifestare sportivă)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune I 30 - pentru un sportiv 20
- cu lavoare în camere 40 - complex sportiv (locuri de cazare pentru sportivi in 170
7 Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi)
Hotel 1 stea fără spălătorie 95 15
cantonament)
Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate)
I
Hotel 1 stea cu spălătorie 120 - cu spălare manuală 20
Hotel 2 stele fără spălătorie 130 - cu spălare semimecanizată I 25
Hotel 2 stele cu spălătorie 150 - cu spălare mecanizată 30
Hotel 3 stele fără spălătorie 165
Hotel 3 stele cu spălătorie 190
Hotel 4 stele fără spălătorie 200
Hotel 4 stele cu spălătorie 225
8 Creşe, grădiniţe cu internat (pentru un copil pe zi) 50
9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8

10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
- cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
'
- cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165
•••
••••
NECESARUL DE APA MEDIU •••••
••••
ZILNIC •••••
••••
••••
• •
 debit mediu zilnic, notat Qzi med; acesta
reprezintă media volumelor de apă
utilizate zilnic în decursul unui an, în
m3/zi:
Q,%ad vas..:,/w«a]
365 1000
 Sau, simplificat
Qmed , zi ,acc   (q
i 1, n
sp ,i  N u ,i )
4
•••
••••
Ni – numarul de unitati de •••••
••••
consum •••••
••••
••••
• •
 Daca Ni este Numărul de persoane, cum il evaluam?
 Metoda 1:
 Se considera o ocupare de 2,75 pers/apartament;
 Metoda 2:
 Se utilizeaza indicele mediu de locuire si suprafata utila a
apartamentului:
 se determină suprafaţa utilă Su [m2] (camere de zi, dormitoare, holuri,
bucătărie, baie etc; nu se consideră suprafaţa balcoanelor şi
teraselor);
 se apreciază indicele mediu de locuire, iLoc, ca având valori cuprinse
în intervalul 0,04 – 0,055 (valoarea corespunde unei suprafeţe utile
pentru o persoană de 18-25 m2, în funcţie de tipul clădirii (individuală,
înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu – urban
sau rural);
 se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii,
utilizând următoarea relaţie de calcul;
N u  S u  iLoc
•••
••••
NECESARUL DE APA MAXIM •••••
••••
ZILNIC •••••
••••
••••
• •
 debit zilnic maxim, notat Qzi max; acesta
reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu
consum maxim în decursul unui an, în m3/zi:
Q.%a. ',joss«.]
1000
 sau, simplificat:
Qzi ,max,acc  K zi  Qzi ,med ,acc
5
•••
••••
•••••
••••
Coeficient de variaţie zilnică •••••
••••
••••
• •
 Kzi(i) este coeficient de variaţie zilnică; se exprimă
sub forma abaterii valorii consumului zilnic faţă de
medie, adimensional:
 Kzi(i) = Qzi max(i) / Qzi med(i)
Nr. Zone sau localitati diferentiate in functie de gradul de dotare cu () Ka(i)

zonei instalatii de apa rece, calda si canalizare l/om, zi
1 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe str~zi f~rd
canalizare NI) 50 1.50/2.00
2 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti f~rd
50..60 1.40/1 .80
canalizare'
3 Zone cu gospod~rii av~nd instalatii interioare de apd rece, cald~ si
100...120 1.30/1.40
canalizare, cu preparare individual~ a apei calde
4 Zone cu apartamente in blocuri cu instalatii de apd rece, caldd $i
150...180 1.20/1.35
canalizare, cu preparare centralizatd a apei calde
•••
••••
NECESARUL DE APA MAXIM •••••
••••
ORAR •••••
••••
••••
• •
 debit orar maxim, notat Qorar max; reprezintă valoarea
maximă a consumului orar din ziua (zilele) de consum maxim,
în m3/h:
o...-.±.'5/js.«.6.@]
+- 1000 .41
 Sau, simplificat (unde tc = perioada de consum):
1 1
Qo ,max,acc   K o  Qzi ,max,acc   K o  K zi  Qzi ,med ,acc
tc tc
 tc = perioada de consum; tc = 24 h pt locuinte, tc= 8h pt o
banca etc
6
•••
••••
•••••
••••
Coeficient de variaţie orară •••••
••••
••••
• •
 Kor(i) este coeficient de variaţie orară; se exprimă sub forma abaterii
valorilor maxime orare ale consumului faţă de medie în zilele de
consum maxim, adimensional.
 Kor(i) = Qor max(i) / Qor med(i)
 Qor med(i) = Qzi max / Tc
 Tc = perioada de consum (24h pt cladiri de locuit)
Numar total de locuitori ai localitatii/zonei K.
de presiune considerate
< 10.000 2.00... 3.00
15.000 1,30 ... 2,00
25.000 1,30... 1.50
50.000 1.25 ... 1.40
100.000 1.20... 1,30
2200.000 1,15... 1.25
 Pentru cladiri/o zona de presiune, Ko=5
•••
••••
Temperatura apei calde de •••••
••••
consum •••••
••••
••••
• •
La adoptarea soluţiilor constructive de
instalaţii centrale pentru prepararea apei
calde de consum se ţine seama de
următoarele elemente:
 temperatura apei reci
 temperatura minimă necesară admisă a
apei calde de consum
 temperatura maximă admisă a apei calde
de consum;
7
•••
••••
•••••
••••
Temperatura apei reci •••••
••••
••••
• •
Variaţia temperaturii apei reci poate avea un efect important în
evaluarea necesarului de căldură pentru producerea apei calde
de consum .
În mod convenţional, aceasta se consideră egală cu 10 oC.
Pentru a ţine seama de diferitele zone geografice se pot lua în
considerare variaţii locale în funcţie de categoria sursei, conform
datelor din tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci
Captare a apei din: Temperatura apei reci (oC), în lunile anului:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie
Rauri de munte 5 8 9 11 12 13 14 14 13 11 9 7 10,5
Rauri de campie sau 5 8 10 12 15 18 20 18 15 12 10 7 12,5
lacuri
Puţuri de mică 7 9 10 11 12 13 13 14 13 12 10 8 11,0
adancime
Puţuri de medie 10 10 11 11 11 12 12 12 12 11 11 10 11,5
adancime
•••
Temperatura de utilizare a apei calde ••••
•••••
••••
•••••
••••
••••
• •
 Temperatura de preparare a apei calde de consum se
diferenţiază faţă de temperatura de utilizare a apei calde;
pentru preparare, se adoptă temperaturi de 45-60 oC, iar
pentru utilizare, temperaturile se încadrează în intervalul 35 şi
60 oC, după cum urmează:
 pentru igienă corporală : 35 – 40 oC;
 pentru spălat / degresat : 50 - 60 oC.
 Temperatura de preparare a apei calde de consum este
cuprinsă in intervalul 45-60 oC, în funcţie de poziţia
echipamentului de preparare în raport cu punctele de consum.
In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi
ca temperatură nominală de preparare a apei calde de
consum, temperatura de 60 oC.
8
•••
Instalatiile de alimentare cu ••••
•••••
••••
a.c.c. – componenta: •••••
••••
••••
• •
 sistemul de furnizare a apei calde de consum
(respectiv punctele de consum – bateriile
amestecătoare etc);
 sistemul de distribuţie a apei calde de consum,
inclusiv recircularea;
 sistemul de preparare/acumulare a apei calde de
consum;
 sistemul de producere a energiei termice
necesare preparării apei calde de consum (ex:
cazane, panouri solare, pompe de căldură, unităţi
de cogenerare).
•••
Clasificarea instalatiilor de ••••
•••••
••••
alimentare cu a.c.c. •••••
••••
••••
• •
Instalaţiile de alimentare cu apă caldă pot fi clasificate
în funcţie de următoarele criterii:
 în funcţie de numărul de surse de energie utilizate
pentru prepararea apei calde de consum şi a
numărului de zone de distribuţie ;
 în funcţie de sistemele de încǎlzire adoptate
pentru clădire;
 în funcţie de combustibilul utilizat;
 în funcţie de regimul de furnizare al apei reci.
9
•••
••••
•••••
••••
Surse de energie pentru a.c.c. •••••
••••
••••
• •
Sursa de căldură pentru producerea agentului termic
primar care poate fi, de exemplu:
 apă caldă din sistemul de încălzire centrală;
 apă fierbinte din reţeaua de termoficare;
 apă încălzită într-un circuit solar;
 apă geotermală;
 apă încălzită cu pompa de căldură;
 agenţi termici (apă caldă, abur sau condens) proveniţi
din procese tehnologice industriale;
 apă încălzită cu recuperatoare de căldură (tuburi
termice, recuperatoare de căldură din gazele de
ardere, etc.);
•••
Clasificarea instalatiilor de ••••
•••••
••••
alimentare cu a.c.c. •••••
••••
••••
• •
 Cazurile enunţate mai sus se pot concretiza în
următoarele situaţii:
 clădiri (apartamente) cu preparare locală a apei calde de
consum, cu/fără contorizare a consumurilor de apă:
 cu centrale termice individuale;
 cu încălzitoare locale de apă caldă.
 clădiri cu preparare centralizată a apei calde de consum:

 cu sisteme de preparare acc cu acumulare
 cu sisteme de preparare acc instantanee (cu

schimbatoare de caldura)
 cu sisteme de preparare acm cu schimbator+rezervor
de acumulare fara serpentina
10
•••
••••
Instalatii de preparare a.c.c. cu •••••
••••
•••••
••••
acumulare ••••
• •
Moduri de preparare a apei calde de consum
Sisteme de preparare a apei calde de consum,
dpdv al sursei de energie:
 Preparare directa
 Preparare indirecta
Sisteme de preparare :
 Instantanee
 Semi-instantanee
 Cu acumulare
•••
••••
••••
acumulare - direct •••••
••••
••••
• •
Moduri de preparare a apei calde de consum
 Preparare directa, de exemplu:
 utilizand gaz natural combustibil, preparare
instantanee
 utilizand gaz natural combustibil, preparare cu
semiacumulare sau acumulare
 utilizand energie electrica, preparare instantanee
 utilizand energie electrica, preparare cu acumulare
11
•••
••••
••••
•••••
acumulare - direct ••••
••••
Production dlrecte • •
hnstantanee Production dlrecte
accumulatlon
[) «au
[) «auoe
<- 'leutoe
000000
(wtow
instantane ga a0cumulation electrique
[) «uaauoe
(lewro»
sem+ a0cumulation de ga
•••
••••
•••••
Alte exemple, ••••
•••••
••••
preparare directa ••••
• •
ACC sau DHW Preparare
directa, cu
acumulare
Organes de s~curite
.Gt«aunte-ca instantane # gar
Preparare
.q ianon eteetriue a aecumtation
Preparare Preparare Broers oar
Aoodo
(09ohs
Evacuationdesrumees-
J
t!>-d:,:�-- �Organesdesecurite
Eziechanoeurtmeere
directa, directa, cu directa, cu Arriv~e d'eau froide (Source Lacaze Energies)
instantanee acumulare acumulare

24
12
•••
••••
Instalatii de preparare a.c.c. – •••••
••••
••••
•••
preparare indirecta ••
Sisteme de preparare indirecta (prin

intermediar, agent termic primar) :
 Instantanee (cu schimbator de caldura)
 Semi-instantanee (cu schimbator si rezervor de
acumulare fara serpentina)
 Cu acumulare (boiler)
•••
••••
Instalatii de preparare a.c.c. instantanee •••••
••••
– indirect (utilizand agent termic primar) ••••
•••
••
13
•••
Circulatia corecta intr-un ••••
•••••
••••
••••
schimbator ACC •••
••
Agent termic secundar,

ACC, apa, 60oC
Agent termic primar,
apa, intrare, 80oC
Agent termic primar,

27
apa, iesire, 60oC
Agent termic secundar,

ACC, apa, 10oC
27
Instalatii de preparare a.c.c.

...••••
•••••
••••
••••
indirecta cu preparare instantanee •••
••
•
t ¥4
] ii
I «t «d .J
' «
- «
14
•••
••••
Instalatii de preparare a.c.c. •••••
••••
indirecta cu preparare instantanee •••••
••••
••••
• •
3
Vaux, Bae
L
10
Fig. 29.5. Instalatia de preparare a apei calde

de consum intr- o treapt# in paralel, racordath la
reteaua de termoficare:
. 5 I 1- schimb~tor de c~ldur; 2 - conducta de alimentare cu
ii- apd race; 3 - conducta de distributive a api calde de con-
2 Vex.@ sum;4 - conducta de ducere a apei frbinti din conducta de
termnoficare; 5 - conducta de intoarecere a apei frbinti in con-
ducta de termoficare; 6 - ventit cu trei cir actionat electric;
7- releu electromagnetic; 8 termostat, 9 - ventil de sig-
urant, 10 - termoretru 11 - conduct~ de crculatie a apei
calde, 12 - pomp~ de cicutatie a aper calde, 13 - ctapet~ de
retinore
•••••
••
Instalatii de preparare a.c.c. ••••
•••••
•••••
indirecta cu schimbator de •••• ••••
• •
caldura in contracurent
"�:._
G2, ac=55-60°C
li
r---
catre instalatia interioara de
distributie apa calda
de la reteaua de circulatie acc
G1 
agent termic
primar
G1 
-
G2, ar =10°C
-------
,------
catre instalatia interioara de apa rece
G2,max = Gc (E=E1)
----- de la statia de pompare apa

alte racorduri din SP (bypass SP)
15
•••
••••
indirecta cu preparare •••••
••••
•••••
instantanee ••••
••••
• •
Elemente de calcul
 Stabilirea sarcinii termice pentru schimbatoare de
caldura
• Qac,max [W]
• V- debit maxim (debitul de calcul al instalatiei, calculat cu ajutorul
echivaletilor de debit, E=E1); kg/s; ATENTIE este debitul de
consum pentru varful de consum!!!! 10 minute!
• Sac - temperatura apei calde de consum, recomandata la 55-
60C (maxim 60 "C) ;
• Sar- temperatura apei reci 7-15°C (valoare de calcul 10 C);
• c- caldura specifica a apei [J/kg K].
Instalatii de preparare a.c.c. •••••

••
•••••
••••
indirecta cu preparare instantanee •••••
••••
Elemente de calcul ••••
• •
 Stabilirea sarcinii termice
 Stabilirea suprafetei de schimb de caldura
Qacmax
S
k  m 
este sarcina termică a aparatului în contracurent, în W;
Qacmax
k - coeficientul global de transmitere a căldurii, în W/m2K;
(  ) m - diferenţa de temperaturi, medie logaritmică, în grd;
 - coeficient de utilizare a suprafeţei de încălzire;
 = 0,8 pentru aparate cu ţevi de alamă.
16
•••
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta ••••
•••••
••••
••••
cu preparare instantanee •••
••• •
Elemente de calcul
s
Q
S s,
8
k  m 
s, e,
+
8° ee
 max   min '

a
 <J

m
2,3 lg max
 min 4s,+,
1
k
1  Am 1
  0 5
 1  Am  2
Variatia temperaturilor in
schimbator(agent termic primar
1 ; agent termic secundar 2)
•••
••••
DIMENSIONAREA UNUI SISTEM DE •••••
••••
••••
PREPARARE INSTANTANEE DE APA •••
•• •
CALDA DE CONSUM
 Un sistem de preparare instantanee de apa calda de consum nu are

acumulare;
 Pentru calcul, este necesara considerarea duratei maxime de consum, la
valoarea debitului maxim instantaneu (debitul calculat cu ajutorul
echivalentilor); durata maxima este de 10 minute
ETAPE DE CALCUL
 ETAPA 1 : ENERGIE MAXIMA NECESARA PE DURATA DE CONSUM
MAXIMA
Este necesara determinarea volumului de apa maxim consumata, in 10
minute, in ziua de consum maxim
 ETAPA 2 : Determinarea sarcinii termice pentru schimbatorul de caldura
17
DIMENSIONAREA UNUI SISTEM DE •••
••••
•••••
PREPARARE INSTANTANEE DE APA ••••
•••••
••••
••••
CALDA DE CONSUM • •
 ETAPA 1 : ENERGIE MAXIMA NECESARA PE DURATA DE
CONSUM MAXIMA
Este necesara determinarea volumului de apa maxim consumata, in
10 minute, in ziua de consum maxim.
Cantitatea de energie aferenta volumului de apa consumat pe durata

varfului de consum (10 minute) se determina cu formula:
Ea=1,16 Van (60°- 10°)/1 000

 Einst = energia termica consumata in 10 minute, in kWh
 V60inst = volumul de apa, furnizat la 60 grd C, valoare maxima consumata
in 10 minute.
 1,16/1000 = coeficient transformari unitati (4,185/3600 = 1,16/1000)
 10° = temperatura apei reci
DIMENSIONAREA UNUI SISTEM DE •••

••••
•••••
••••
PREPARARE INSTANTANEE DE APA •••••
••••
CALDA DE CONSUM (ACC) ••••
• •
 ETAPA 2 : Puterea termica instalata
 Puterea termica a schimbatorului (in kW) se determina cu relatia:
 Puterea termica a schimbatorului=Einst x 6 + Pdis
 cu
 Pdis = pierderi de caldura in reteaua de distributie
 In cazul unei distributii acc + recirculare = puterea termica
necesara mentinerii temperaturii acc.
18
Instalaţia de preparare a apei calde de consum •••
••••
•••••
••••
cu schimbatoare de caldura în două trepte serie •••••
••••
••••
Instalaţia de preparare a
• •
apei calde de consum în
două trepte racordată la
reţeaua de termoficare
1 - schimbător de căldură în contracurent

montat în treapta întâi; 2 - idem, montat în
treapta a doua; 3 - conductă de
alimentare cu apă rece; 4 - apometru; 5 -
robinet; 6 - conductă de distribuţie a apei
JO ' \
tI
calde de consum; 7 - pompă pentru
n circulaţia apei calde de consum; 8 -
clapetă de reţinere; 9 - conductă de
- L--7------ circulaţie a apei calde de consum; 10 -
1
I conductă de ducere a apei fierbinţi în
I reţeaua de termoficare; 11 - conductă de
---
I
; 1 V,,
întoarcere a apei fierbinţi din reţeaua de
termoficare; 12 - termostat; 13 - releu
electromagnetic; 14 - ventil cu trei căi,
acţionat cu motor electric; 15 -
termometru; 16 - ventil de siguranţă.
Instalaţia de preparare a apei calde de •••

••••
consum cu schimbatoare de caldura în
•••••
••••
•••••
••••
două trepte serie ••••
• •
 Calculul termic de alegere a aparatului în contracurent constă în determinarea
suprafeţelor de schimb de căldură, necesare S1 şi S2 ale acestora, montate în
treapta a doua. Pentru aceasta este necesar să se cunoască debitele şi
temperaturile agenţilor termici angajaţi în schimbul de căldură.
 Pentru apa caldă de consum se cunosc temperaturile a la intrarea în treapta
întâi (a = +10C) şi la ieşirea din treapta a doua (c = +60...65C).
 Temperatura intermediară va considera x se consideră egală cu 5...10C mai
mică decât temperatura a apei fierbinţi la ieşirea din schimbătorul de căldură al
treptei întâi.
 Schimbătorul de căldură din treapta întâi se dimensionează pentru debitul orar
mediu, Vc max orar, de apă caldă de consum şi ca urmare, la sarcina termică
medie Q1max:


v.
Q1max  Gc max c(  x   a )
orar [W]
 Suprafaţa de schimb de căldură, S1, a aparatului în contracurent montat în

treapta întâi este data de relaţia:
 Q1max,orar
S
k1 (   )m1
19
••••
•••••
consum cu schimbatoare de caldura în ••••
•••••
••••
două trepte serie ••
e,c
Treapta 1 Treapta 2
0,
0 S, S,m? 0
0 b
Calculul schimbatorului din treapta 1:


-Se determina sarcina termica: Q1max,orar  Gc max,c(  x   a )
orar
- se stabileste diferenta medie logaritmica de temperatura pt treapta 1

 1  a    1   x 
  m1 
 1  x
2,3lg
 1   x
-Se determina suprafata de schimb de caldura pe treapta 1 S  Q1med
k1 (  )m1

••••
consum cu schimbatoare de caldura în •••••
••••
•••••
••••
două trepte serie - metoda analitica ••••
• se determină debitul de căldură Q1max
• •
orar
Q1max  Gc maxc(  x   a )
orar orar
• Se determină apoi debitul de căldură
al schimbătorului de căldură montat în
treapta a doua, cu relaţia:

Q2  Q nec  Q1max
orar
• In care:
Q nec  Gc max c(  c   a )
inst
20
••••
consum cu schimbatoare de caldura în •••••
••••
•••••
••••
două
e,tc
trepte serie – metoda analitica ••
e,c
Treapta 1 Treapta 2
Q1med
S
k1 (  )m1
0 5, S,m? 0 S,
0 b
Calculul schimbatorului din treapta 2:


-Se determina sarcina termica: Q2  Q nec  Q1max
orar
- se stabileste diferenta medie logaritmica de temperatura pt treapta 2
          
  m2  2 x    2 c
2,3 lg 2 x
 2   c

-Se determina suprafata de schimb de caldura pe treapta 2 Q2
S2 
k 2 (  )m2
Instalaţia de preparare a apei calde de consum•••

cu
••••
•••••
schimbatoare de caldura în două trepte serie ••••
Calcul grafo-analitic •••••
••••
6 G.It)
et ••••
• •
"7...-.---
fi
:
-
G,
'!
0 5, 5,m?
n
_L__7
% e'_
I
I
I
t--
Ga(t
0
o@WM;
-
 1  G 1c1 1  1  G c c x   a   k 1S1  m1
Q (1.277)
Q 2  G 2 c 2  2   2   G c c c   x   k 2 S 2  m 2 (1.278)

Q Q 1Q  2  G c c c   a  ........ (1.279)
21
•••
Instalaţia de preparare a apei calde de consum cu
••••
•••••
••••
schimbatoare de caldura în două trepte serie •••••
Calcul grafo-analitic ••••
••••
5, • •
k cal/h
s,m? 8c
 1  G 1c1 1  1  G c c x   a   k 1S1  m1

Q (1.277)
 2  G 2 c 2  2   2   G c c c   x   k 2S 2  m
Q
3,  Q
Q  2  G c c c   a 
1Q ........
kcal/h
•••
••••
Unitati de masura pentru energie •••••
••••
•••••
Table 1.1 Conversion Factors for Energy
kJ kcal kWh kg ce kg oe m gas BTU

1 kilojoule
(kJ) 0.2388 0.000278 0000034 0.000024 0.000032 0 94781
1 kilocalorie
(kcal) 4.1868 0.001163 0.000143 0.0001 0.00013 3 96831
1 kilowatt-
hour (kWh) 3600 860 0.123 0.086 0 113 3412
1 kg coal
equivalent
(kg ce) 29,308 7000 8.14 0.7 0.923 27,779
1 kg oil
equivalent
(kg oe) 41,868 10,000 11.63 1.428 1.319 39,683
1m°
natural
gas 31,736 7580 8.816 1.083 0.758 30,080
1 British
Thermal
Unit (BTU) 1.0551 0.252 0.000293 0.000036 0.000025 0.000033
22
•••
••••
Unitati de masura pentru •••••
••••
energie •••••
••••
••••
• •
Table 1.2 Prefixes
Prefix Symbol Value Prefix Symbol Value

Kilo k 10° (thousand) Milli m 10°¢
Mega M 10° (million) Micro µ 10°¢
Giga G 10° (billion) Nano n 10°¢
Tera T 10'? (trillion) Pico p 10-12
Peta p 1015 (quadrillion) Femto f 10-15
Exa E 10° (quintillion) Atto a 10-18
Note: Words in parentheses according to US numbering system
23
Echipamente cu
acumulare pentru
consum - Boilere
•••
••••
Conf.dr.ing. Daniela Teodorescu •••••
••••
••••
Curs 17 ••••
• •
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta cu •••

••••
acumulare – indirect (utilizand agent •••••
••••
•••••
••••
termic primar) ••••
Production indirecte
• •
en semi-instantane ou
en semi-accumulation allon avec
~changeur
chaudiere
[)«waa
l«uh
chaudiere ballon tampon

~changeuf [) e:wch;Jude
(J eau froide
1
••••
•••••
acumulare – indirect (utilizand agent termic••••
•••••
••••
primar) (Q<10 mc/h) •••••
12
12
11
10
4 4
6
3
2
A B
I. Eau froide 7. Arv~e du chauffage

• Retour du capteur 8. Flasque
3. Sonde
4. Arrive du capter
S. Retour du chautfage
;::-
1I Thermometre
6.Circulation 1. Sortie eau chaude
Instalatii de preparare a.c.c. cu

...
••••
•••••
acumulare
9
--
15 11 5
I ••••
•••••
•••
,_s@
/ ,-----'------.-------·
12
10
li -- 7 4 3
4
]
• 8 6
I----/ -- -
7
Fig. 2.9.1. Instalafia pentru prepararea apei calde de consum folosind
schimb~toare de c~ldur~ cu acumulare (boilere) montate in paralet:
- boiler; 2 - serpentina boilerului; 3 - conduct~ de alimnentere cu ap rece;
4- apometru; 5 - conduct~ de distributie a apei calde de consum; 6 - pomp~ pen-
I
apei
tru circulatia calde; 7 - ctapet3 de 8 - conducta de circulatie

retinere;
apei
a
calde; 9- condurt~ de ducere a apei calde pentru inc~lire; 10- conduct~ de intoaroere
a apei calde pentru inc~lzire; 11 - termostat; 12 - ventil cu trei c~i, actionat cu mo-
tor electric; 13 - termometru; 14 - ventil de sigurant; 15 - circuit electric.
2
•••
Instalatii de preparare a.c.c. cu ••••
•••••
••••
acumulare ••••
••••
••••
• •
Qc
t 7
2
-
Qa Qa
Qs
t t t
 Q s  tdt   Q c  tdt   Q a  tdt

0 0 0
I I
•••
••••
Regimuri de functionare pentru boilere •••••
••••
••••
••••
••••
• •
 Bilantul termic global al boilerului:
t t t
 Q s  tdt   Q c  tdt   Q a  tdt

0 0 0
I I
Qs  Qc  QaI I
Qs  debit caldura sursa (agent termic primar)
Qc  debit caldura inglobat in volumul de acc consumat
Qa  debit caldura inglobat in volumul de acc acumulat in boiler
3
•••
••••
RÉGIMES DE FONCTIONNEMENT •••••
••••
Qs  Qc  Q a
•••••
••••
••••
• •
 L'analyse des régimes de fonctionnement de
l'installation:
 régime d'accumulation Q c  Q c  t  0
Qs  Qa
 régime de récupération-accumulation
Qc  Qs  Qa
0  Q c  Qc
 régime de récupération max horaire
Q c  t deviendra Q c max
et Qa  0
Qs  Qa ou Qs  Qc
 régime d'accumulation-récupération
Qs  Qc  Qa
•••
••••
PREPARARE ACC UTILIZAND •••••
••••
•••••
••••
SISTEME CU ACUMULARE ••••
• •
Metode generale:
 Metoda RO – calcul analitic
 Metoda RO – metoda
aproximativa (neoficiala)
 Metoda alternativa FR
4
•••
••••
••••
•••••
••••
SISTEME CU ACUMULARE •••• • •
 Se determina Qmax zi de acc
 Se calculeaza cu p[%] repartitia
orara a consumului max zi de acc
 Se calculeaza Qc, Qs
 Se cumuleaza valorile Qc, Qs
 Se face diferenta Qac = abs
(Qc,cum – Qs,cum)
•••
••••
•••••
••••
•••••
••••
Calculul boilerelor ••••
• •
 Stabilirea sarcinii termice pentru boiler
 Se calculeaza Qmax zi apa calda de consum
 Utilizarea repartitiilor procentuale pentru consumurile maxime zilnice, pe
intervalele orare p [%] – din STAS 1343
 Calculul consumurilor orare din ziua de consum maxim
 Calculul sarcinilor termice aferente volumului de apa consumat (Qc,
Qc,cum)
 Calculul sarcinilor termice furnizate de sursa (de ex, centrala termica Qs,
Qs,cum)
 Calculul diferentei intre cantitatile de caldura consumate si cele asigurate
de consumatori
Qs  Qc  Qa
 Calculul volumului boilerului
Qa
 c max = 55C...60C, V max
 c min = 35C...45C. c c max   c min 

Tabelul 2.9.9. Calculul cantitatii de caldura transmise a ei cumulate i"n boiler exem lu de calcul 1
Ora p Peumulat qe GJc cumutat Qe Q cumulat Os Qs cumutat Oa A9 AOc min
(%] [%] [m?/h) [m?] [kW] [kJ] [w) [kKJ] [kW] [K [K
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
5
•••
••••
 •••••
••••
 – Méthode 2 RO •••••
••••
••••
Tabelul 2.9.9. Calculul cantit~tii de caldura transmise apei cumulate ~n boiler (exemplu de calcul 1)
Ora p Peumnulat Ce Cc cumolat Qe Qe cumulat Q% Q cumutat O% A9 AB¢ mi
[%] [%] [m?/h] [m?] [W] [kJ] [kW] [kKJ] [kW] (K] (KJ
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
-�---------· ·.
0-1
1-2
.. 2-3 ------- -- --- --��-==---��: ---·------- --- ------ - ·- -
- -
. . .. - .
3-4
·-------· ----- --�-------------···-·----··-----
- - ·------------··
4-5 200,0 - 720000. ..
5-6 28
,2,8_,4,21 , 4,21 244,76 881136 300,0 1800000 918864 13,7 53,5
1odes'g2 [zgz
$]'z% -
it@ 12pl
17,7_9,48
ijs 75232 Zs8es3s
26,63 , 551,62 5573721
50p,@
550,0
3s0pod¢
5580000 _6279 0,1. ,40,1_
g-g ii 224 7,07
, 33,jj @if,@5 7@53488 55g,~ "756@@g 5p65f2 7,5 47,5
@-f@ ,29 [253 , 43E @806 253@g 7@@ 3@@ @2@~~~ _313@54 [@sTzs
10-11_.3,8. _, 29,1, 5,72 , 43,78 332,56 _9163256_, 300,0 , _9720000 556744_ 8,2 . 48,2,
11-12 4,8 33,9 7,22 51,00 419,77 10674419 550,0 11700000 1025581 15,2 55,2
70.136,8 40,7, 10,23 61,23 ,59477 12815581
T 550,0 [375200 g64ig 73s's3o
13-14 5,3 46,0_, 7,87 , 69,20 463,37 j448372f 300@ 148320@ @4827g 5,2 45,2
14-15 3,5 49,5 ,5,27 74,47 306,39 15586744 300,0 15912000 ,325256 ,4,8 44,8
15-1j6 3,S 53,4 5,87, @~,3l @41,2 1615349'[ @~~ j6@g2@cg j6651 26 426_
16-17 4,1_57,5_,6,16, 86,50 358,14 ,18104651 , 530,0, 18900000 795349 117. 51,7
_ii-j6 , 47_, 6227g7 @@s7' Zif@s jg5jg s@ 2~8@@@c@ 1j2235f j8f 58,1_
_18-19_,5,6, 67,8_8,43 102,00 490,12 21348837 530,0 22716000 1367163 20 60
1-2 6,5 743 978 1ii,78 568,60 23395814 53~6 2s2000 'i52siss ' is5' s82
2@21 , 77] 820 [11,58 , 123,36 [ 673,25_, 25819535 ,530,0 26532000 ,712485T 104, 5@,
21-22 10,9 92,9 16,40 139,76 953,49 29252093 800,0 294 12000 159907 2,3 42,3
_22-23_, 5.4 ,98,3., 8,13 147,89 530,81 30953721 4300 309600¢ 627g p,1 4@,f
23-24 17 70,0 z5s 15c,is 148,s'Gius9555 15,0 3150600 ' Toss' oz" z0,g2
•••
••••
Dimensionarea grafica a boilerelor ••••
•••••
•••••
– determinarea sarcinii termice ••••
••••
• •
Q_, Irr1++Tl
f
}ll+lit)f
+}l++[Ill+ IY
+
+44-44-44-4-4-44---4-4-44-+loll
4
¥
7I
ht4lh}}lhll4duds
V
' / ------ --� __ .J.__ -F-,,,
l ± /
/
(&
Qc
] LL±L1LL[±±±1l]h% H
4Ii A
y
" ;I
,,,�s,,,c1?-
i--, �-8-9-;-10-1
1 ➔--
, 2, t-t3-1 4 5-,➔-5-171 1-+8-t
1 +--+1 1 £;
1 9-20+- � "V
0ot--t_
1 2_3-;,4 ,,,
0 [f 0
t, ore 0 2345678 91011121314151617 169 2021 22 2324
a t, ore
6
•••
••••
 •••••
••••
 – Méthode 2 RO •••••
••••
••••
• •
[[/lJ] _;TT,,
30000 J- TC]
28000 }
'
[
ll}'}
'}
}'
}}
}
'
}+}
l+#]]
}
}}}
}}
l}
'
}ll
}
+
26000 }
2000 } }}}
}
+
l [
}}}}}+}l}7t+[
22000}'
]
'[
1
[
]
I
[+lkziiitak7[
l
}}t}l}Tl
}}}}}+}++
DO(O ].}
}
'}llk.a}
]
[
}}
}
18000 ]
}}
}
[
16f[[ ].]}
[l
}}l}}l]
}[}l+}}}}j}[_
14000]lllll
Ill
l
ll
}
]yJf]
}
lllll
}
l
]}
}l]]_/f
12000 ]
]60
}[
'
+
10000}1
]/
}
I
l
la
,[]4
e}
150
pl / }J;"
8000 'r_,0
6000 30
l+
}]
l
y]}lllllllllll
4000 }
[20
2000 }/ 10
!!'t'''lt"
l
0l!
IL,fl't
0 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
[h]
Fig. 2.9.24. Variatia ~n timp a cantit~tli de c~ldur~ transmise apei calde de
consum, a cantit~tii de c~ldur~ turnizate de surs~ si a temperaturii apei
calde de consum:
1- cantitatea de c~ldur~ cumulat~, furnizat~ de surs~; 2 - cantitatea de c~ldur~
cumulat~, transmis apei calde consumate ~n instalatii; 3 - variatia temperaturii
apei calde de consum.
•••••
••
••••
SISTEME CU ACUMULARE •••••
••••
••••
• •
[(MJ] 8
30000
.- cc)
28000
'..I
w
•Se cumuleaza
26000
24000
V
! valorile Qc, Qs
22000
20000
K- $' •Se face diferenta
1.-:�.
18000
16000
i, Qac = abs (Qc,cum
14000
.,,:;
– Qs,cum)
�
12000
17'
60
10000
ha
,
i
. so Qac
.,. V
K 17 '-
"
cac,max  ac,min 
8000 40
6000 ,, 30
4000 20
Y
2000 10
L-
0
ac,max  55  60o C
0 10 12 14 16 18 20 22 24
[n]
Fig. 2.9.24. Variatia in timp a cantit~ii de c~ldur transmise apel caldo de
consum, a cantititii de c~ldur~ turnizate de surs~ sl a temperaturil apei
ac,min  40  45o C
calde de consum:
1- cantitatea de c~ldur~ cumulat~, furnizat~ de surs~; 2 - cantitatea de c~ldur~
cumulath, transmisd apei calde consumate in instalatii; 3 - variatia temperaturi
apei calde de consum.
7
PREPARARE ACC UTILIZAND SISTEME
CU
~asr
Gcah
ACUMULARE – metoda RO - grafic
7500
7000
6500
6000
5500
5000
20
18
150
1000
500
125
0 0 0,8-10° 4,2 5,9 7,5 9,2 10,9 12,6-1#°Q,(MJ]
$ir"it55;5;it,5,,5,,
55#5%5,%655655,,#g;""""
zs iii@@@z@?@T@@@@~yvm
Ao soe0 70eo 9o 10077072015074070i4
·woo» {Eh I
0 <«0%o
-30
0a.a]
•••
PREPARARE ACC UTILIZAND ••••
•••••
••••
••••
••••
• •
 Metoda RO – calcul aproximativ
 se determina qc = f(E)
 Se considera perioada de varf de
consum (app 10 – 15 min)
 Se determina Vb = 10 min x qc
8
•••
•••••
••••
SISTEME CU ACUMULARE (FR) •••••
••••
••••
• •
 Metoda FR – calcul analitic
 Consumul de acc este acumulat in intregime;
refacerea volumului preparat de acm se
realizeaza pe durata noptii
 ETAPA 1 : Calculul volumului de acm pentru ziua maxima, Vmax zi,
acc (necesar maxim zilnic de acc)
 ETAPA 2 : Energia termica necesara prepararii Qmax zi
 ETAPA 3 – Determinarea volumului de acumulare in boiler, Vac,b
 ETAPA 4 – determinarea sarcinii termice necesare serpentinei
boilerului
•••
•••••
••••
••••
••••
• •
 ETAPA 1 – determinarea lui Vmax zi, acm (vezi curs anterior)
 ETAPA 2 : Energia termica necesara prepararii Qmax zi
 
Eacc  1,16  Vmax, zi , acc 60 0  10 0 / 1000
 unde
 Eacc = energia necesara prepararii acm, pe durata unei zile, in
kWh
 Vmax zi, acm = volumul de acm consumat in ziua maxima, se
considera la temp de preparare 60 grd C, in litri
 1,16/1000 = coeficient de transformare
9
•••
••••
••••
••••
••••
• •
 ETAPA 3 : VOLUMUL DE ACUMULARE
 Volumul de acumulare boiler este :
1 000E,
Volume • -----
1,16 (1,- 10)a
 In care
 Tec = temperatura apei in rezervorul de acumulare
 a = coeficient de eficacitate sau randamentul
boilerului
•••
•••••
••••
••••
••••
• •
 ETAPA 4 : PUTEREA TERMICA A SERPENTINEI BOILERULUI
 Puterea termica a serpentinei [kW] permite reconstituirea rezervei
de apa acumulate in 6-8 h (pe durata noptii)
E ...
Puissance = + P
6~8hx0,9
 In care
 Pdis = pierderi de caldura pe reteaua de distributie + circulatie
 0,9 = coeficient de majorare a pierderilor prin acumulare (prin
mantaua boilerului)
 Se considera, in general, o putere minima instalata de 10 – 12 W/l
acumulat.
10
I •••
••••
Unitati de masura pentru energie •••••
•••• ddd
Table 1.1 Conversion Factors for Energy
kJ kcal kWh kgce kgoe m? gas BTU

1 kilojoule
(kJ) 0.2388 0.000278 0.000034 0.000024 0.000032 0.94781
1 kilocalorie
(kcal) 4.1868 0.001163 0.000143 0.0001 0.00013 3.96831
1 kilowatt-
hour (kWh) 3600 860 0.123 0.086 0.113 3412
1 kg coal
equivalent
(kg ce) 29,308 7000 8.14 0.7 0.923 27,779
1 kg oil
equivalent
(kg oe) 41,868 10,000 11.63 1.428 1.319 39,683
1m°
natural
gas 31,736 7580 8.816 1.083 0.758 30,080
1 British
Thermal
Unit (BTU) 1.0551 0.252 0.000293 0.000036 0.000025 0.000033
•••
Unitati de masura pentru ••••
•••••
••••
energie •••••
••••
••••
• •
Table 1.2 Prefixes
Prefix Symbol Value Prefix Symbol Value

Kilo k 10° (thousand) Milli m 103¢
Mega M 10° (million) Micro µ 10¢
Giga G 10° (billion) Nano n 109¢
Tera T 10'? (trillion) Pico p 10-12
Peta p 10° (quadrillion) Femto f 10-15
Exa E 10° (quintillion) Atto a 10-18
Note: Words in parentheses according to US numbering system
11
Echipamente pentru
consum
••••
••••
Curs 18 •••••
••••
••••
• •

••••
acumulare – indirect (utilizand agent •••••
••••
•••••
••••
termic primar) ••••
Production indirecte
• •
en semi-instantan~ ou
en semi-accumulation ballon avec
~changeur
choudiere
[)
eauchaude
(J eaufra.de
chaudiere ballon tampon

~changeur [) eau chaude
(J eau fro!de
2
•••
••••
•••••
••••
••••
•••
••

indirecta
cu schimbator + acumulare
(semi-instantanee)
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta •••

••••
•••••
cu schimbator + acumulare (semi- ••••
••••
•••
••
instantanee)
•• •I•
•
4
•••
Regimuri de functionare ••••
•••••
••••
pentru preparare a.c.c. •••••
••••
••••
• •

••••
cu schimbator + acumulare (semi-
•••••
••••
•••••
••••
instantanee) ••••
• •
, · 9 5 3.
0,
w~@ ."
17
Fig. 2.9.2. Instalatie pentru prepararea apei calde de consum utilizAnd

schimb~toare de c~ldur~ in contracurent gi rezervoare fr~ serpentind
pentru acumularea apei calde:
1-schimb~tor de c~ldur~ in contracurent; 2 - rezervor de acumulare a apei calde
de consum (fr~ serpentin~); 3 - conduct~ de alimentare cu ap~ rece;
4- apometru; 5 - robinet; 6 - conduct~ de distributie a apei calde de consum;
7- pomp~ pentru circulatia apei calde; 8 - clapet~ de retinere; 9 - conduct~ de
circulatie a apei calde; 10 - conduct~ de ducere a apei calde pentru inc~lzire;
11- conduct~ de intoarcere a apei calde pentru inc~lzire; 12 - termostat; 13 - releu
electronic intermediar; 14 - ventil cu 3 c~i, actionat cu motor electric; 15 - termometru;
16 - ventil de sigurant~; 17 - pomp~ de circulatie a apei calde
6
•••
••••
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta •••••
••••
•••••
••••
cu schimbator + acumulare (semi- ••••
• •
instantanee)
; ' ·b V=V(t)
r- - - - � - - - , - .-
; NI=0
2 3
iv
- -ml,
v,
b

••••
cu schimbator + acumulare (semi-
•••••
••••
•••••
••••
instantanee) ••••
• •
8
••••
•••••
••••
cu schimbator + acumulare (semi- •••••
••••
•••••
instantanee)
G,=G(t)
-----------,,---------,...----e,
6
/
9
Li@w
Fig. 2.9.2. Instalatie pentru prepararea apei calde de consum utilizand 17
schimb~toare de c~ldur in contracurent si rezervoare f~r~ serpentin~
pentru acumularea apei calde:
1- schimb~tor de c~ldur~ in contracurent; 2 - rezervor de acumulare a apei calde
de consum (f~r~ serpentina); 3 - conduct~ de alimentare cu ap~ rece;
4- apometru; 5 - robinet; 6 - conduct~ de distributie a apei calde de consum;
7- pomp~ pentru circulatia apei calde; 8 - clapet~ de retinere; 9 - conduct~ de
circulatie a apei calde; 10 - conduct~ de ducere a apei calde pentru inc~lzire;
11- conduct~ de intoarcere a apei calde pentru inc~lzire; 12 - termostat; 13 - releu
electronic intermediar; 14 - ventil cu 3 c~i, actionat cu motor electric; 15 - termometru;
16 - ventil de sigurant~; 17 - pomp~ de circulatie a apei calde.
•••••
••
•••••
••••
Regimuri de functionare •••••
••••
••••
• •
i • > 6.6t
-6
-
 G 2 si H b  H a ou H b  H a  0 quand G t   G 1 ;
- k-?
, • G.6

G 2   0 si H b  H a ou H b  H a  0 quand G t  G 1 ;
F=b,"·"·  G si H  H ou H  H  0 quand G t  G
 2 b a b a  1
CJ ·
, Le»i,
PS5e
1
•�1
--
0 F
+62
..a
10
•••
••••
•••••
••••
•••••
Regim acumulare •••
••
Regim de acumulare
• lt
'
'
'I
'
''
,,
'
4Ps5'9
.62
g
+-6
pg
Hb  Ha
�
2
'' 3 HG 1   H b  H a  M1G 12
'
- . ",. ';'
@±:-62
H b  H a  M 2G 2 G 2
I I
G  G1  G 2
I I
% • G±G/)
11
•••••
••
•••••
••••
Regim recuperare – acumulare ••••
•••
••
Hb  Ha
h "••"·�
''
'
Ti
«ib
h»
ens
€.6/J
IG 2 I  0
H G1   M 1G12
''
---
'
- ' lGl: 0
''' H b  H a  M 2G2 I G2 I  0
1« '
2 '
> ''
'' 7
G  G1
- - Gp •
GG/1)
12
•••
••••
•••••
••••
Regim recuperare •••••
••••
••••
• •
Hb  H a
-- 2 3
H G1   M 1G12  H a  H b
-
Gf
c
Gl-G2
G-Gr) H a  H b  M 2G22
G  G1  G2
13

••••
•••••
••••
cu schimbator + acumulare (semi- •••••
••••
••••
instantanee) • •
H, [Pa]
PSH%
B
Fig. 28.4. Determinarea punctelor de functionare a instalatiel pentru

prepararea apel calde de consum cu schimb~toare de cldurd in contra-
curent si rezervor de acumulare f~rd serpentind (fig. 2. 9. 3):
1- curba caracteristic~ Q-H, a pomper, 2 - curba caracteristic~ Q-H, a retelei;
3-curba rezultat~ din scaderea or donatelor curbei 2 din curba 1; 4 - curba caracte-
ristica Q-H, a retelei la circulatia apei de la b la a; 4' - curba caracteristic Q-H,
a retelei la circulata aper de la a la b; - curba caracteristic~ Q-H, pentru circu-
latia prin schimnbatorul de caldur si prin rezervorul de acurulare de la a la b.
14
Calcul de dimensionare al echipamentelor •••
••••
din instalatia de preparare acc cu sch in •••••
••••
•••••
••••
paralel cu rezervoare de acumulare fara ••••
serpentina • •
 1. Calcul grafic
 2. Calcul analitic
 3. Calcul cu ajutorul curbei de satisfactie
egala
15
Dimensionarea echipamentelor – •••

••••
•••••
determinare grafica ••••
•••••
d d
25
0
4,2 5,9 7,5 9,2 10,9 12,6
0/ 8 12 16 2d0 24 28 32 36 40 44 48 52 56 60
16
4@@
£ ~asrGcan @@
@@@@
)@@
@@@0
@@0
@@@
• •
Dimensionarea
echipamentelor
Suma E=E1
Q sch [Gcal/h]
Q RA[Gcal/h] boiler·m
17
a4@
)@
@@
@
.
@00
140 )@@
/ )@@
1300
r
1200
'
+oo
Dimensionarea {
echipamentelor
�
•
800
/
€00
sob
Suma n x qs
Q sch [MW]
4.2 5,9 7,5 9,2
Q RA[MW] 6 2d0 24 28 32 36 40 44 48 52 56
18
•••
••••
••••
•••••
••••
SISTEME SEMI - INSTANTANEE
••••
• •
Metode generale:
 Se determina Qmax orar acc
 Se considera:
 80% = sarcina sch, Qsch
 20% - sarcina rezervorului Qra
 Dif temp = Tmax – Tmin = 60-10
19
•••
••••
PREPARARE ACC UTILIZAND••••• ••••
•••••
••••
SISTEME SEMI - INSTANTANEE ••••
• •
Metode generale:
 Metoda alternativa FR – calcul
grafic
20
•••
••••
Etapa 1 : •••••
profit de
Determinarea profilelor
purge le diranch
~",,,rrrrrrrrrrrrrr
zilnice de consum acc
/+++lb+++++++++++++++[
lhhhlh
fl4l
400
]+4[]l
21
•••
ETAPA 2 : TRADUCEREA CONSUMURILOR
••••
•••••
DE APA IN CONSUMURI ENERGETICE ••••
•••••
••••
••••
CONSUMATE • •
Profil de puisage
vendredi et
période lundi-jeudi samedi le dimanche
de 0 à 1h 0 0 0
de 1 à 2h 0 0 0 Profil de l'energie puisee maximumen 1 h
de 2 à 3h 0 0 0
de 3 à 4h 0 0 0 90.0
de 4 à 5h 0 0 0
de 5 à 6h 179 54 22 80.0
de 6 à 7h 123 228 261
70.0
de 7 à 8h 777 615 915
de 8 à 9h 819 855 1437 Series1
60.0
de 9 à 10h 1008 855 471
Series2
de 10 à 11h 381 507 273 50.0
Series3
de 11 à 12h 1146 1221 1044
de 12 à 13h 315 174 156 40.0
de 13 à 14h 246 324 105
30.0
de 14 à 15h 177 129 132
de 15 à 16h 448 310 276 20.0
de 16 à 17h 293 397 241
de 17 à 18h 603 310 724 10.0
de 18 à 19h 569 1034 672
0.0
de 19 à 20h 17 52 103
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
de 20 à 21h 86 121 69
de 21 à 22h 34 0 86
de 22 à 23h 0 0 17
de 23 à 24h 0 0 0
E = 1,16 Va (60°-10°)/1 000
22
Consumuri de energie •••
••••
•••••
••••
cumulate
Etapa 3 : Stabilirea profilelor zilnice cumulate de
•••••
••••
••••

• •
energie consumate
Puisages maximum cons~cutifs
Energie pulse en Mn ........
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
heutes
23
•••
••••
••••
•••••
SISTEME SEMI – INSTANTANEE ••••
••••
• •
Consumuri de energie cumulate
profil de l'energie puisee et
courbe des besoins consecutifs
pf
,
40 50 60 70 80 90 100
It
10
Etapa 4 : Determinarea sarcinii termice

pentru sch + rezervor acumulare
24
•••
••••
••••
SISTEME SEMI – INSTANTANEE
•••••
••••
••••
• •
Courba de egala satisfactie a consumurilor
hole
25
•••
••••
••••
SISTEME SEMI – INSTANTANEE •••••
••••
Valeurs chiffrées de la courbe d'égale satisfaction des besoins :
Chaque couple (puissance-volume) est capable de donner satisfaction.
••••
• •
Si la puissance diminue, le volume tampon doit augmenter.
Volume Réservoir (kWh) 0 15.2 28.8 36.8 40.5 50.6 58.8 66.0 69.0
Volume Réservoir (litres à 60°C) 0 290 551 703 773 967 1124 1261 1318
Puissance (kW) 84 68 55 50 48 43 39 35 34
Volume Réservoir (kWh) 77.6 76.5 76.4 85.1 93.6 102.5 110.1 117.2 124.1
Volume Réservoir (litres à 60°C) 1483 1462 1460 1626 1789 1959 2105 2240 2371
Puissance (kW) 33 33 33 31 29 28 26 25 23
Volume Réservoir (kWh) 130.2 142.4 154.4 165.3 175.3 184.4

Volume Réservoir (litres à 60°C) 2489 2722 2951 3159 3349 3524
Puissance (kW) 22 21 20 19 18 17
Courbe d'égale satisfaction des besoins

90
80
�
Puissance de l'échangeur
70
60
50 ------ •
- -
(kW)
40
30 Courbe d’égale
20 satisfaction des besoins
10
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Volume du réservoir (litres)
26

SEM-SEE
UE
SEM-CCUMUL - fr
La méthode générale : méthode graphique

Elle comprend six étapes :
Etape 1 : Détermination du profil journalier de consommation d’eau
chaude du ou des bâtiments.
Etape 2 : Traduction des volumes d’eau chaude puisés en une
répartition d’énergie puisée.
Etape 3 : Etablissement de la courbe représentant les besoins
maximum consécutifs que l’on peut rencontrer.
Etape 4 : Détermination de la puissance et du volume de réserve
de l’appareil de production pour satisfaire les besoins.
Etape 5 : Exploration de toutes les combinaisons puissance -
volume qui peuvent satisfaire les besoins.
Etape 6 : Choix de l’appareil de production d’ECS.
27
Tableau 4 - Coefficients de repartition des besoins d'ECS dans lies logernents
Repartition horire. Coefficients ••••

•••••
Besoinsd’ECS- LGEME aioi+24
déterminer le volume d’eau chaude maximum Pwiode

0%th
J
0.02
J2
0.06
••••
•••••
(équivalent à 60°) puisé durant la journée la plus
chargée de l’année
a2h 0.02 0.04 ••••
••••
• •
2%3h
34h
4sh
5a6h
67h
78h
89h
.»
9a10h
10a1th
11a12h 090 183 294
71lie»le
tr1 23 4$678 $1011121341%161181202122 2 24

13%14h
14i16h
15+16h
16a17h
142
080
0.50
054
1.94
1,72
1,06
0,73
1,38
156
1,00
0.74
en
-
19 Dmanche
1,30
1 2 4$ 478 $101112134161617161$202122 23 24
partition mm- Coffie.irt4'e,1al

Jv Fvr Me Avril Jun Jul.et At Sgtmnbre Qeto.bee down.bre Dcn.be
1.26 120 1.10 0.80 0.50 0.60 090 1,0 1,1
28
Repartition horaire. Coefficients o( oi 24)
•••
Determinarea Priode
LA.
Me. .V
Samei Dim.ace
Type t
necesaruluimaxim 0~1h
to type? type (luni, mardi, mercredi, jeudi, vendredi)
zilnicdeapacalda 1a2n
23n
deconsum 3% 4h 0.06
4~5h 0.09 0.07 0.11
5%6h 047 0.65 0.19
647h 3.70
TYPE 2
7%8h 2.82
89 2.60
9k10n 1,60 1.45 2.11
1041th 0.72 1,12
1a12n 1.60 0.89
:1 .... �---·
12A13n 3.82 1.12
13%14n 244 1.67 2.11
14#15 0.53
15%16h 0.38 TYPE 3
16A17h 0.60 0.93
718n 44 1.78 2.19
18419h 0.50 0.87 1.19
19420h 0.16 0.73 0,07
202th 0.09 0.04 0.07
21a22n 0.38
22A23n 0.07 :1'-c-c
. .,-,-,
, .'
, .�
JlilMuh
. �-
.. ,,- �.-
· : �
" ,,,,,,,,_
" " .�., " .
23824h
partition hbdoralr. Coefficients e,ft,7
I ;"
I fdpitier...
L 0ototc,st constant, done dga416Ic,1a
29
Profits de puisage d'une clinique,l'ensemble des

volumes d'eau (en litres) ayant et~s ramenes ~60·C
per lode du lundl au jeudl vendredi et samedl dimanche
de 0~ 1h 0 0 0-
Etape 1 : de1~ 2h
de 24 3h
0
_o
0
0
0
0
Détermination du de 3~ 4h 0 0 0
profil journalier
de 4~5h
de 5~ 6h 179
0 0
54 -- 22
0
de de6 7 123 228

- -
261
de7 8h m 615 915
consommation de 8~ 9h 819 855
-
1437
d’eau chaude du de 9 10h 1008 855 471
ou des bâtiments.
de 10411h 381 507 273
de 1112h 1146 1221 1044
de 12d 13h 315 174 156
de 13~ 14 246 324
- 105
de 14d 15 177 129 132
de 15~ 16h 448 310 276
de 16 17 293 397
-� 241
de 17 18h
de 18~ 19
603
569
310
1034
- 724
672
de 19a 20
de 20 4 21h
17
86
52
121
- 103
69
21 a 22 34 0 86
d 22 8 23n 0 0 17
de 234 24 0 0 0
30
Instalatii de circulatie a
apei calde de consum
••••
••••
Curs 19 •••••
••••
••••
• •
•••
••••
•••••
••••
Reţele de distributie pentru apă •••••
••••
rece şi caldă de consum ••••
• •
 REŢELELE DE CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE A APEI RECI ŞI
RESPECTIV , A APEI CALDE DE CONSUM, se compun din :
 conducte principale de distribuţie ; în funcţie de condiţiile
constructive ale clădirii
 coloane alimentate cu apă din conducta principală de distribuţie prin
conductele de ramificaţie ale acesteia ;
 conducte de legătură ( derivaţii ) de la coloane la punctele de
utilizare a apei din clădire , prin care apa ajunge din coloane la
robinetele de apă rece sau bateriile amestecătoare de apă rece şi
apă caldă de consum .
 Între cele două instalaţii interioare , de distribuţie a apei reci şi
respectiv , a apei calde de consum , singurele puncte de legătură
sunt bateriile amestecătoare
 RETELE PENTRU RECIRCULAREA APEI CALDE DE CONSUM

(sau pentru circulatia apei calde de consum)
2
INSTALAŢII PENTRU •••
DISTRIBUŢIA APEI CALDE •••
DE CONSUM ••
•
1. conducta principală de
distribuţie
2. coloană
3. conducta de legătura
4. lavoar
5. cada de baie
6. spălător simplu de bucătărie
7. baterie amestecătoare
8. robinet de închidere
9. robinet de închidere cu
descărcare (golire)
•••
••••
l, lv l
d vlh INSTALATIE PENTRU CIRCULATIA •••••
••••
I I I I •••••
••••
u
} it
APEI CALDE DE CONSUM
, ej i. ••••
• •
1. aparat in contracurent pentru
' i i prepararea apei calde de consum
. 1;
4] u} ti
I I I
tl
I
2. conducta de intrare a agentului
termic primar
I I I I
t I I I 3. conducta de iesire a agentului termic
h' l t
I
l
I
I
I
I
ill
I
I
primar
4. conducta de intrare a apei reci
I I I
I I I I
t t.,j j.
5. conducta pentru distributia apei
h]
t't,t'
calde de consum
6. conducta pentru circulatia apei calde
7. pompa pentru circulatia apei calde de
7 s '$,}l
consum
4..Ar'']
8. clapeta de retinere
I 9. robinet de inchidere
9
4
•••
••••
LEGIONELLA in europa •••••
••••
•••••
Table 1.4 Category of European cases, 1994-2004 •••
••
Category Year
of cases 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Nosocomlal 151 157 105 215 181 195 275 333 277 347 309
Community 186 270 617 388 478 679 659 1475 1767 2106 1884
Travel
associated 190 194 246 290 297 439 500 674 944 927 984
Not known 634 634 595 451 486 823 722 988 1691 1072 1369
Total 1161 1255 1563 1344 1442 2136 2156 3470 4679 4452 4546
Source Information obtained from the European Working Group for Legionellea Infections (EWGLI
Figure7.1betted and reported cases of trve-associated Legionnaires' dis.rs. in Europe
1994 1995 1996 1997 19 199%9 2000 2001 2002 2003

Year
•••
••••
Sources de LEGIONELLA •••••
••••
•••••
••••
73le8.1 Reported outbreaks oft Legionnaires'disease related to hot tubs between 2002
Year
and 2004
Country/setting Cases Source Notes

•••• • •
2002 Spain 2 CWS Spa centre
2002 Spain 4 HCWS Spa centre
2002 Sweden 3 Hot tub Athletic club
2002 Sweden 23 Hot tub Hotel
2002 United Kingdom 3 Hot tub
(England and wales)
2002 Czech Republic 2 Hot tub Thermal water
2002 Spain 5 Hot tut Sports centre
2003 Cruise ship 7 Hot tut
2003 England and wales 20 Hot tut Hotel health cub
2003 Germany 7 Hot tut
2003 Sweden 2 Hot tub Hotel
2003 Spain 4 Not known An outbreak
at a spa
2004 Jersey 2 Hot tut Holiday apartments
2004 Austna 3 Hot tut Trade tar
ws±hot/col-eater systems Hot tubs
Souroe European Wong Group or Lgoele neons
For the purposes of this document, the term hot tubs rs used to denote vanous factes
that are designed tor sitting in (rather than swimming), contain water usually above 32C
are generally aerated, contain treated water, and are not drained. deaned or retied tor each
user They may be domestic, semi-pubic or public, and may be located indoors or outdoors
They are known by a wide range of names, including spa pools, whirlpools, whirlpool
spas, heated spas, bubble baths or Jacua (a trade name that is also used genencally')
Both domestic hot tubs and those in commercial premises have dramatically increased
in populanty in recent years, they are now found in sports centres, hotels, leisure and
health spa complexes, on crurse ships and, increasingly. in the home environment
in some countnes, especially when in health spa resorts, hot tubs may also be known as
hydrotherapy spas or pools. though these terms are more usually applied to pools used
within health-care premises (e g physiotherapy departments) or treatment that may
nClue gwrue (see below)
6
•••
••••
•••••
••••
Legionella •••••
••••
•••••
Figure 2.1 Biofilm formation
plankton
6>I'-
-
Shear stresses
(some species more susceptible)
+[
Biofilm sloughing off
]=i
Biofilm
• i
l
Multiplication
tr-
l , a_
-=a»it7RE
4
=
Conditioning layer
Source Kny suppled by Susanne Surman-Lee
•••
Conductele de distributie apa ••••
•••••
••••
si legionella •••••
••••
••••
• •
fgr :lr efLgloll b«tori i t tst watt
average ttrE1and16wtei tatic t mo for)
200
175
Figure 1 Average biofiim concentration on the pipe wall
(water flow simulating domestic use)
a 250 150
1
!z 200
150 125
5
E
"'co
.2
100
50
0
CPVC
I H
Stainless
Steel
PPR
�
PEX
ITTCopper
•
~ 100
75
50
25
o LI
Ill'L'
I_]
(vc Sunless PX' pg ppR
fl#urge at lapl Steel
8
•••
••••
•••••
••••
Distributie fara circulatie •••••
••••
••••
• •
 Retea de apa fara circulatia
apei calde de consum; apa
calda de consum care
stagneaza in conductele de
distributie este evacuata la
canalizare , rezultatul fiind
risipa de apa si consumuri
suplimentare energetice
 Creste riscul aparitiei
legionellei in cazul unor
temperaturi 30 – 40 C
FgI R~seau non-boucl~ En cas de non-soutirage.Feau stagne dans la turyauterie
•••••
••
Reţele de circulatie pentru apa •••••
••••
caldă de consum •••••
••••
••••
• •
 Instalaţiile pentru circulaţia apei calde de consum se compun dintr-o reţea de
conducte prevăzută cu armături de închidere şi reglaj, care au rolul de a asigura
întoarcerea debitului de apă neconsumată la punctele de utilizare, în aparatele
(schimbătoarele de căldură) de preparare a apei calde de consum, pentru a fi
reîncălzită. In felul acesta se realizează circuitul:schimbător de căldură -
conducte de distribuţie - conducte de circulaţie - schimbător de căldură,
asigurându-se în permanenţă la punctele de utilizare apă caldă cu temperatura
necesară de +40...+60C.
 Conductele de circulaţie a apei calde de consum se prevăd la instalaţiile mari, la
care apa caldă de consum se distribuie după un anumit program (cu întreruperi,
ca de exemplu în cazul clădirilor de locuit), când consumul de apă este
concentrat într-o anumită perioadă, sau când la punctul de utilizare este
necesară în permanenţă apă caldă cu temperatură practic constantă.
 Conductele pentru circulaţia apei calde de consum se izolează termic ca şi
conductele de distribuţie a apei calde.
 Conductele de circulaţie au trasee comune cu conductele de distribuţie a apei
calde de consum şi cu cele de distribuţie a apei reci.Conducta de circulaţie se
aşează însă mai aproape de conducta de apă caldă, pentru a se izola împreună
cu aceasta; conducta de apă rece, care se izolează separat, să rămână la o
distanţă de 2...3 cm de conducta de circulaţie.
10
•••
••••
•••••
••••
Preparare acc cu circulatie •••••
••••
••••
• •
'
I '
t '
' '
I
I
� -w--@---W I
+
'
J. - - - - - - - - .1.
' '
- - - • - - - -'- - - - - - - - _.
Fig 3. R~seau boucle. L'eau est en circulation permanente m~me en cas de non-soutirage.
11
•••
••••
•••••
••••
Sisteme constructiv circulatie •••••
••••
••••
• •
 circulatia apei calde de consum se asigura prin introducerea unui
traseu suplimentar in care o pompa asigura circulatia permanenta a
apei;
 viteza apei in conductele de circulatie este
Vmin = 0,2 m/s
 introducerea unor vane de echilibrare pe traseul de circulatie permite
controlul valorii debitului recirculat
'f
'
i
'
... IM3- +@---W� - - .. -- - __ : __ - --- - __ :__ -- - . - .. :I
Fig2 Tuyautene de retour ~qup~e d organe d quhbrage a mesure de debt
12
•••
Lipsa echilibrarii circulatiei ••••
•••••
••••
acm •••••
••••
••••
• •
Boucle chaude
~5
Boucle) oide
j Zone potentielle de
d~veloppement des
bacterie
g ll. Le des~quhbre hydraulque se tradunt par une proliferation des bact~nes
13
•••••
••
Metode de calcul pentru •••••
••••
retelele de circulatie acc •••••
••••
••••
• •
 Metoda ROMANIA
 Metoda FRANTA
14
•••
••••
Calcul thermique des canalisations •••••
••••
pour la circulation d’ECS - RO
•••••
••••
8, C ••••
• •
''
--------.,.----
'
:
I
' '
-------4-----T-------
' '
''' ''' I
,, -------t----·-1---------T------
I ' '
' I '
t' I
'
'
0 I,m
,
6, G, G, G,
Variation de la température de l’eau chaude le long du réseau de

canalisations; répartition des débits dans le réseau de circulation.
15
•••
••••
Calcul thermique des canalisations •••••
••••
pour la circulation d’ECS - RO
•••••
••••
••••
• •
8,
e,'c
8
----• •• -+----- I ------- I
I
! i i e, } I
-------L---1------
e,
i ! T
,m 'I
I
I
I
i
0 ¥,m
'' I;
-- -- - ---- ----···· J
roe! t, , % ,
Variation de la température de
Variation de la température de
l’eau chaude le long du réseau
l’eau chaude le long d’un tronçon
de canalisations; répartition des
de conduite.
débits dans le réseau de
circulation.
16
•••
Pertes des chaleur – regime ••••
•••••
••••
stationnaire - RO •••••
••••
••••
• •
Calcul des pertes de chaleur de l’eau chaude à travers les parois des
canalisations. Les pertes de chaleur se déterminent soit pour le régime
stationnaire de transmission de la chaleur dans le cas de la circulation
continue de l’eau chaude dans le réseau, soit pour le régime non stationnaire,
dans le cas de la circulation intermittente de l’eau.
Pour le régime stationnaire, la perte élémentaire de chaleur, q i , dans un
tronçon i ayant la longueur dx (fig. 1.106) sera:
e,'c
qi  Gi cd  kd i 1      a dx
x,m
17
•••
••••
•••••
••••
Regim stationar •••••
••••
••••
• •
qi  Gi cd  kd i 1      a dx
d kd i 1   
 dx
  a Gi c
 kd i 1    
  fin x l
d i

  in    a
   
x 0 
Gi c
dx

kd i 1 
 li
 f   a   in   a e Gi c
Qi  Gi c in   f 
18
•••
••••
Pertes des chaleur – regime •••••
••••
non – stationnaire RO ••••
•••
••
Pour le régime non stationnaire de transfert thermique, la perte de chaleur
élémentaire, q i , par l’unité de longueur de la conduite dans l’instant
infinitésimal, dt, sera:
d i2
e,c qi     cd  kd i 1      a dt
8% 4
Qi  kd i 1    m   a li  qi li
•
0 x,m
¥ d
t
19
•••
Pertes des chaleur – regime ••••
•••••
••••
non – stationnaire RO ••••
•••
••
d i2
qi     cd  kd i 1      a dt
4
Qi  kd i 1    m   a li  qi li
e,'c
%,
d i2
qi     cd  kd i 1      a dt
• d
4
41   k
o,  dt
 a cdi
 41   k 
  s t t
,m  d s
0
• de     dt
t   0
   a t 0   cd i 
4 1 k
 ts
 s   a   0   a e cd i
20
•••
Calcul des débits d’eau dans ••••
•••••
••••
les conduites de circulation •••••
••••
••••
• •
Q tr 1 Q
G1   tr 1
c in   fin  c1
Q1  G1c1  G 1c in   e1 
-------..,.'' ---- 1   in   e1
' ''
'' ' Q
-------4-----�------- G 1  tr 1
'
'
��-�----- --- -+------�- - ------- c1

' '
·] ' [
Qtr 2 Qtr 2 Q tr 2
, i i
G2    G1
I' i' c 2 Qtr 1  Q1 Qtr 1  Q1
' '
l, m G1 G1
0
1 ' Qtri
' G i  G  i1 
e.
toe' t,
l
%, % Qtr  i1  Q i1
21
•••
Pierderi de caldura aferente distributiei
••••
•••••
Les déperditions de la tuyauterie - FR••••
•••••
••••
••••
• •
5 de )
0.036 I
3 .+
5 7
P: d~perdition (W/m)
AT: difference de temp~rature entre Feau et l'ext~rieur (·C)
de: diam~tre ext~rieur de la tuyauterie (mm)
I: ~paisseur de l'isolant (mm)
.: conductivit~ thermique de lisolant (W/mK)
En considérant un coefficient  moyen et une température d’eau

à 60°C pour une ambiance à 20°C, on peut simplifier davantage
la formule et utiliser les expressions ci-dessous:
Tuyauterie non isol~e: P(WIm)= 2 x de
Tuyauterie isol~e: P(WIm) = 0.65 x de
(de = diam~tre ext~rieur de la tuyauterie en mm )
22
•••
••••
Vitesse de circulation supérieure à •••••
••••
0,2 m/s
•••••
••••
••••
• •
 Les débits doivent permettre un écoulement turbulent dans la
tuyauterie. Si la vitesse de circulation est trop faible, l’écoulement
devient laminaire, il n’y a alors plus d’action mécanique sur le
bio-film.
 Suivant son épaisseur, le bio-film aura tendance à jouer un rôle
d’isolant à l’intérieur de la tuyauterie entraînant des températures
plus faibles sur les parois, ce qui n’est pas favorable à la lutte
contre la prolifération des bactéries.
 Il faut cependant noter qu’un tel phénomène n’est possible
qu’avec une épaisseur conséquente de bio-film. Enfin, un
écoulement laminaire ne garantit pas qu’un désinfectant, tel que
le chlore, rentre bien en contact avec toutes les zones à
l’intérieur de la tuyauterie qui sont polluées par les bactéries.
23
•••
Vitesse de circulation supérieure ••••
•••••
••••
à 0,2 m/s •••••
••••
••••
• •
Les tableaux indiquent les débits à respecter pour obtenir la vitesse
recommandée de 0,2 m/s dans la tuyauterie de bouclage.
Cuivre ]1nw 14/16 16/18 20/22 26/28 33/35 40/42
Vitesse minimale (m/s)

D~bet minimal (h) I 0.2m/s
80
0.2 m's
100
0.2mls
150
0.2m's
230 I 0.2 mis
400
I 02m/s
600
0.2m/s
900
Acier galvanis~ DN 15° 0N 20 DN 25 0N 32 DN 40

16,7 22.3 27 9 36,6 42,5
Vitesse minimale (m/s) 0.2mls 0.2m/s 0.2m/s 0 2 mis 0.2m/'s
D~bit minimal (m3/h 0,15 0,30 0,45 0,75 1,00
24
•••
Débits de re-circulation pour ••••
•••••
••••
ECS •••••
••••
 les débits de re-circulation sont obtenues soit par le calcul des déperditions de
••••
• •
tuyauterie, soit par la vitesse minimale de circulation.
 La figure (Fig. 6) permet de déterminer si le calcul doit être mené en fonction des
déperditions de la tuyauterie ou en fonction de la vitesse minimale.
 Ce graphe est basé sur les valeurs des coefficients (garde-fou) de perte thermique
des tuyaux imposés par la RT 2005. Pour chaque tronçon bouclé, il conviendra de
déterminer, en fonction de la longueur de tuyauterie, si la déperdition est
prédominante par rapport à la vitesse minimale. Par exemple, pour un tuyau en 14/16
d’une longueur supérieure à 54 m, il convient de réaliser le calcul du débit en prenant
en compte les déperditions thermiques.
.d .
•
-
!%
4
44 -
Fig. 6. Calcul des debits en fonction de la vitesse ou des perditions de la tuyautenie
25
•••
••••
•••••
••••
Débits de bouclage de l’ECS •••••
••••
••••
• •
Longueur maximal«
350
300
. • 122
250
_ D~perdition]
!» _· 2
I -
.s
g
100
50
0
••
1u16 16/18
.RT7vese]
2022 26/28 3336 4042
Fig. 6. Calcul des d~bits en fonction de la vitesse ou des d~perditions de la tuyauterie.
26
•••
••••
LE BOUCLAGE DE L’EAU CHAUDE •••••
••••
•••••
••••
SANITAIRE - recommandations ••••
• •
Des vannes trop fermées augmentent fortement le risque d’obstruction.
L’installation doit être « réglable ». Les débits calculés en fonction des

déperditions de la tuyauterie ou des vitesses minimales imposées, ne doivent pas
conduire à des réglages de vannes trop fermées.
Endessous d’une ouverture de 25 % de la course totale de la vanne (pour les
vannes DN 10 et 15), les risques d’obstruction sont trop importants et la précision
de mesure est dégradée.
De plus, pour des ouvertures trop faibles, les vitesses locales ont tendance à être
plus importantes augmentant le risque de corrosion par érosion.
27
•••
Il faut choisir correctement le ••••
•••••
••••
diamètre des vannes •••••
••••
••••
• •
Il faut choisir correctement le diamètre des vannes (souvent DN10). Jusqu’à 230
l/h (tableau fig. 8) une vanne en DN 10, ayant un kv maximal de 1,47, sera
suffisante. Choisir une vanne plus grosse, en DN 15 ou en DN 20, comme on le
rencontre quelques fois, conduirait à positionner les vannes sur de faibles
ouvertures (Fig. 9) créant les problèmes évoqués précédemment.
Cuivre [ou 14/16 16/18 20022 26/28 33035 40/42
I
:zz7I-
Vane d~cu#brae STAD H
0.2m's
100
0.2ms
150
DN 10 03/81
rI I DN 15(
I 02ms
600
DN 20
I
I
Fg 8 Dametre indicatif des vannes d equhbrage en foncton des debits
DN 10(8) ON 1(12 DN 20 (34
28
•••
••••
••••
SANITAIRE -Les vannes d’uiirae
•••••
••••
••••
• •
Vanne a
volant enlev~
t Fonctions des
vannes
- d’équilibrage.
Orifice
fixe Vidange
 Les vannes d’équilibrage

 Les vannes d’équilibrage hydraulique sont’placées sur le
retour de chaque boucle.
 Elles permettent la mesure du débit, de la pression et de la
température.
29
•••
••••
••••
•••••
SANITAIRE ••••
••••
Si les pertes de charge à créer sur les vannes d’équilibrage s’avèrent trop • •
importantes (vanne fermée en dessous de 25%), il est préférable de diviser le
réseau. L’excédent de perte de charge est alors repris sur les vannes
principales situées sur le retour commun.
Division du réseau pour limiter les pertes de charge à créer.
30
•••
••••
•••••
••••
•••••
••••
••••
• •
 INSTALATIISOLARE PENTRU
PREPARAREA APEI CALDE DE
CONSUM
31
INSTALATII SOLARE PENTRU PREPARAREA •••

••••
APEI CALDE DE CONSUM – Instalatii talie•••••
••••
•••••
••••
mica •••• • •
 Instalatii solare de tip monobloc (tip A)

 Instalatii solare de tip termosifon (tip B)
 Instalatii solare cu circulatie fortata (tip C
si D)
32
•••
••••
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA – •••••
••••
•••••
••••
MONOBLOC – tip A ••••
• •
33
•••
••••
••••
•••••
••••
MONOBLOC – tip A ••••
• •
re 6.14 Syst~me ~ thermosiphon pr~fabriau~ pour l'installation sur toiture-terrc

solar, Gr~ce/
~
Figure 6.16 Syst~me thermosiphon sur toiture inclin~e, avec le ballon de stockage
~ l'ext~rieur (Jacques Giordano Industries, Aubagne, France)
34
•••
••••
••••
•••••
••••
TERMOSIFON – tip B ••••
• •
 utilizeaza stratificarea termica;
 Functioneaza fara energie electrica
auxiliara
 Sistemul se utilizeaza unde nu
exista pericolul de inghet
fge 3.5 Diagramme dune installation a thermosipnon (indirect}; le ballon e stockage

e! place au-dessus du copter
35
•••
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA••••
–
•••••
••••
TERMOSIFON – tip B
•••••
••••
••••
• •
ea6 15 9/st¢me a the«rooho sortore oclee ecle hallo es6.._=jp5R'

al'ext~rieur
;
f
Q
.+6.17Syt~me ~ thermosiphon sur toit inclin~, avec le ballon de stockage ~ l'int~rieur

36
•••
••••
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA•••••
–
••••
•••••
••••
• •
uffe-eau solaire
I
ermosiphon
ments
Agentul termic solar se separa de apa destinata consumului – serpentina in

rezervorul de acumulare a apei calde de consum
37
•••
••••
••••
•••••
••••
• •
--
Sarcina
hidrodinamica
H pentru o instalatie
---- - --- tip termosifon
Parametrii de
calcul pentru
sarcina
hidrodinamica
necesara:
ΔT = Tl — T2,
H
38
•••
••••
••••
•••••
••••
TERMOSIFON ••••
• •
Mitigeur
thermostatique
Ballon
d' appoint
Appoint s~par~ par ballon
avec ~changeur ou cumul
~lectrique
-
Solutie de introducere a unei surse suplimentare de
asigurare a prepararii apei calde de consum
Eau froide
Dans le cas d'une installation monobloc (type A), il est fortement déconseillé
d'intégrer l'appoint de chauffage dans le ballon solaire situé au-dessus du
capteur : les pertes de chaleur seront sensiblement réduites si l'appoint est
séparé et situé dans l'habitation.
39
•••
••••
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA – ••••
•••••
•••••
••••
circulatie fortata ••••
• •
TIP C – Asigurarea agentului din circuitul solar de catre o pompa de
circulatie; este posibil ca agentul solar sa fie cu antigel; fluidul
ramane in permanenta in circuit.
TIP D – Un sistem nou = introducerea unui sistem de autogolire; se
utilizeaza atunci cand rezervorul solar este amplasat sub captatorul
solar; in acest caz, agentul din circuitul solar se va acumula intr-un
rezervor pe perioada in care acest circuit nu este utilizabil.
Elur
Ballon
de stockaqe
Eau troide
40
•••
••••
INSTALATII SOLARE DE TALIE •••••
••••
MICA – circulatie fortata
•••••
••••
••••
 Instalatii destinate pentru
cladiri cu 1 -2 familii
(corespunzator 10 mp de
captatoare solare, un
volum maxim de 400 l de
acc)
 Limitarea volumului de
stocare este legata de
probleme privind
stagnarea apei
(legionella)
 Utilizeaza surse de
energie auxiliara
 Pompa de circulatie intra
in functiune cand exista
diferente de temperatura
in rezervor > 7K
 Pompa de circulatie se
opreste din functionare
cand exista diferente de
temperatura in rezervor <
3K
hige 3.6 Conception typique de petite taille aver ballon de stockage bi-~nergie pour l'eau
ble
41
•••
••••
••••
circulatie fortata
•••••
••••
Dezavantaje ••••
• •
 Este necesar racord
electric pentru pompa de
circulatie
 In practica, inst. cu pompe
de circulatie trebuie sa
aibe un rezervor de minim
200 l;
Avantaje
 Pozitionarea rezervorului
in orice spatiu in casa
 Coductele au un diametru
mai mic
 Exista o gama f variata de
pompe de circulatie
 Se pot utiliza o gama
variata de panouri solare
 Controlul temperaturii este d
facil; consumurile electrice l'encombrement du ballon d'un chauffe-eau solaire individuel
ale pompei de circulatie ~
est comparable celui de tout autre type de ballon
sunt reduse
42
•••
••••
••••
acumulare
•••••
••••
••••
• •
Simple Serpentin int~rieur Chauffage d'appoint Double enveloppe
43
•••
••••
•••••
Instalatii de preparare a.c.c. cu acumulare –••••
•••••
••••
boiler bivalent •••• d d
12
12
7
6
11
5
4 4
6
3
3
2
2
1
A B
I. Eau froid 7. Arriv~e du chauffage

2. Retour du capteur 8. Flasque
3. Sonde 9. Chauffage ~lecmique
4. Arrive du capteur 10. Protection magnesium
5. Retour du chauffage 1I Thermometre
6. Circulation 12. Sortie cau chaude
44
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA – •••
••••
•••••
circulatie fortata – cuplare corecta cu sursa
••••
•••••
••••
auxiliara •••• • •
%«.:z:..
Ballon
d' appoint
-f Eau chaue
Aceasta solutie necesita 2 rezervoare :

-Un rezervor pentru circuitul solar;
-Un rezervor pentru circuitul auxiliar, montat in serie cu primul rezervor;
-Cel de al doilea rezervor poate fi, de exmplu, cel existent (pt o cladire cu
instalatia reabilitata)
-Aceasta solutie este cea mai performanta si usor de instalat
45
•••
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA•••• •••••
••••
– circulatie fortata – cuplare corecta •••••
••••
••••
• •
cu sursa auxiliara
f - f
Surse auxiliare separate – electrice sau cu gaz
46
INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA – •••
••••
•••••
circulatie fortata – cuplare corecta cu sursa
••••
•••••
••••
auxiliara •••• • •
Mitigeur
thermostatique
Regulation
R
Eau chaude
t
-
Se utilizeaza un singur rezervor de acumulare – bivalent
Solutie mai scumpa dar utilizeaza mai putin spatiu
47
•••
••••
•••••
••••
COSTURI DE INVESTITII
•••••
••••
••••
• •
Type en Euros
A Chauffe-eau monobloc 3700 - 4900

B Chauffe-eau ~ ~l~ments s~par~s ~ thermocirculation 4000 - 5200
C Chauffe eau ~ ~l~ments s~pares avec circulation forc~e 4100 - 5300
D Chauffe-eau ~ ~l@ments s~pares avec circulation 4800 - 6000
forc~e ~ auto·vidanqe
1tr;
I r
•
-
l'encombeerent du ballon d'un chauffeeu solare indoiduel
est comparable celui de tout autre type de ballon
48
•••
••••
INSTALATII SOLARE DE PREPARARE A••••• ••••
ACC DE TALIE MEDIE SI MARE
•••••
••••
 Instalatiile sunt doatate cu un camp de ytmes ~ stockage solaire pour l'eau potable
••••
captatoare solare cu 10 < S < 50 m2
 Sunt instalate in;
 Cladiri cu mai multe apartamente
 Spitale de capacitati reduse
 Pensiuni
 Cladiri comerciale
 Caracteristica generala: Qzi,acm>500l
 Sunt necesare, de regula, 2 rezervoare
de stocare separate, unul utilizand
energie solara si unul utilizand energie
conventionala;
 Se inlocuiesc schimbatoarele externe cu
cele interne, datorita capacitatilor termice
mari care trebuie instalate;
 Rezervorul de acumulare acm utilizand
en conventionala este amplasat dupa
rezervorul de acumulare din circuitul
solar
 Suplimentar, este necesara bucla anti-
legionella (1 data/zi, temperatura acm >
60grd C, sau apa este tratata cu lampi cu
re A7installation d double ballor de stock«age ave ballon de stocdage de lea potable
UV) t cir tuit de protection contre lies igionelles
49
•••
Presiuni maxime in circuitul solar ••••

•••••
I ••••
al captatorului Pression au bord
sup~rieur des capteurs
25bar 2,5 bar
Reserve d'eau
 Presiunea maxima pentru +0.2bar +0.2 bar
echipamente – 10 bar
27bar 27 bar
 Este necesara asigurarea
presiunii corespunzatoare
evitarii evaporarii A Hauteur maximale
27m 63m
 Pentru asigurarea
functionarii instalatiei la
debite scazute
(corespunzator 30-140oC
in captatoare), este
necesara mentinerea unei Pression colonne
deau maximal
presiuni ridicate la nivelul 27bar 6.3 bar
captatoarelor
 Presiunea maxima in Pres#ion finale, chaud, $0 m
5,4bar 9,0bar
captatoarele solare; 1 - 3 pression maximale (a chaud]
bar Soupape de scurite

de 6 bar et de 10 bar
lutes les pres$ions en bar sont
donn~es en surpression
figure 3 Conditions de press.ion dans un circuit capteur, prenant en compte la prestion

fonctionnement et la hauteur de la colonne d'eau statique
50
•••
••••
CERTIFICAT DE PERFORMANTA •••••
••••
ENERGETICA
••••
•••
••• •
4E
51
Performanţa energetică a clădirii

Notare
59,2
•••
Certificat de performanţă energetică
energetică:
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
Clădirea
certificată
Clădirea de
referinţă ••••
•••••
••••
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată
A
••••
•••
B a B
••••
C
D
E a E
F
G
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 430 180

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 85 40
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
Încălzire: 240 D B
Apă caldă de consum: 110 E C
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 80 E C
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Aria utilă: m²
Categoria clădirii:
Aria construită desfăşurată: m²
Regim de înălţime:
Anul construirii: Volumul interior al clădirii: m³
Scopul elaborării certificatului energetic:
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
52
•••
••••
CERTIFICAT DE PERFORMANTA •••••
••••
ENERGETICA - ROMANIA
•••••
••••
z z l l a a
••••
• •
ITIIIIJ ITIIIIJ ITIIIIJ
5 0 7 0 1 0 – 0 0 8 2 1 8 – 0 2 0 2 0 7
Notare DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Performanţa energetică a clădirii 59,2
Certificat de performanţă energetică Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
energetică:
 Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual
Clădirea Clădirea de
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
certificată referinţă specific:
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:

D E E
A
B a B A B C D E F G A B C D E F G A B C D E F G
70
117
173
245
343
500
15
35
59
90
132
200
40
73
91
120
49
59
D kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an
E aE TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE

F > DE CONSUM, ILUMINAT
MECANICĂ:
G
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 430 180

Q
E
A B C D E F G
Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an]
Consum anual specific de energie
85
Clasă energetică
40 -<pp[EE <ITT
A B C D E F G
<«IFmA B C D E F G
125
201
291
408
566
820
20
87
134
198
300
50
5
8
11
15
21
30
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an
Încălzire: 240 D B
Apă caldă de consum: 110 E C
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 80 I E I C  Performanţa energetică a clădirii de referinţă:
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Consum anual specific de energie Notare
Date privind clădirea certificată:
Adresa clădirii: Aria utilă: m²
[kWh/m²an] energetică
Categoria clădirii:
Aria construită desfăşurată: m² pentru:
Regim de înălţime:
Anul construirii: Volumul interior al clădirii: m³ Încălzire: 85
Apă caldă de consum: 45
94,4
Scopul elaborării certificatului energetic:
Programul de calcul utilizat: , versiunea: Climatizare: -
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Ventilare mecanică: -
Specialitatea
(c, i, ci)
Numele şi prenumele Seria şi
Nr. certificat
de atestare
Nr. şi data înregistrării
certificatului în registrul
auditorului
Semnătura
şi ştampila
auditorului
Iluminat: 50 I I
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
53
Instalatii de canalizare
menajera
Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU

Curs 21 + 22
Schema generala de canalizare

 Instalatii interioare de canalizare
 menajera
 pluviala
 Tehnologica
 Retele exterioare de canalizare
 Sistem unitar
 Sistem separativ
 Statii de epurare
 Epurare primara
 Epurare secundara
 Epurare tertiara
 Emisar (rau, fluviu, mare etc)
1
Schema generala Statie epurare
Fig. 3.2.1. Shena generalh a unul sistern de oanolrare:

f- racord de canalizare interioarA a apelor uate menajere;
2-acord de canalare a apelor meteonice 3- ckmnin e ra-
cord la canazarea extenioar 4-olector de servo b- care
e vtare, 6- separator de mos.ipsi grdsire; 7- rota enter+oa
rd de canalizare din ansarnblu de clei, to sistern unitar 8-
retea exterioer de caraicare a apeior meteorioe (sistemn separatvr
9-colector public; 10 - cAmin de racord la colectoral pubbc;
11- sifon de canahzare, 12 - carer de intersectie,
13 0nor do ovoroore 4 grd ado dooorooro ape mnotooroe,
15 -canal deversor in caaul ploilor cu interstate rare 16- qurd
de descrcare ape ate err.sar; 18- statie de pompare a
apelor u.ate 19- statie de epurare 20 - paturi de des iwrata-
resiuscare a ndmolunlor.
Definitii
 Epurare primară - epurarea apelor uzate printr-
un proces fizic şi/sau chimic, care implică
decantarea materiilor în suspensie sau prin alte
procedee, în care CBO5 al apelor uzate influente
este redus cu cel puţin 20%, iar materiile în
suspensie, cu cel puţin 50%
 Epurare secundară - epurarea apelor uzate
printr-un proces biologic cu decantare secundara
sau printr-un alt procedeu care permite
respectarea condiţiilor prevăzute în normele
tehnice ale Directivei 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate urbane
 Epurare corespunzatoare - epurarea apelor
uzate prin orice proces şi/sau sistem care, după
evacuarea apelor uzate, permite receptorilor să
întruneasca obiectivele relevante de calitate
prevăzute în normele tehnice şi în avizele şi
autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare
2
Retele exterioare de canalizare
Fig. 3.6.1. Reteaua de canalizare

pentru un ansamblu de cl~diri;
1- racord pentru ape uzate menajere,
2- idem, pentru ape meteorice;
3-c~min de racord; 4 - canal colector
secundar (de serviciu); 5 - gur~ de
scurgere; 6 - c~min de vizitare;
7- canal termic; 8 - cl~dire.
Racordarea instalatiilor interioare de

canalizare la reteaua exterioara
Figure 7.14 Separate System
3
Sisteme de canalizare – principii de
functionare
 Sisteme de canalizare gravitationale

(majoritatea sistemelor)
 Sisteme de canalizare sub presiune
(e.g. evacuarea apelor din subsol)
 Sisteme de canalizare in vacuum
(e.g. instalatii interioare de
canalizare pluviala – sistem Geberit
(RO); retele ext. de canalizare cu
statii vacuum– nu in RO)
Legislatie
 Legislatie europeana
 DIRECTIVE
 Legislatie romaneasca
 Legi
 Normative
 standarde
4
Directiva Cadru a Apei - 2000/60/EC
Termen - 2015
DIRECTIVA APELOR UZATE

ORĂŞENEŞTI (91/271/CEE)
 Această directivă se referă la protejarea

apelor de suprafaţă prin controlul evacuării
apelor uzate orăşeneşti şi industriale. Ca
regulă, pentru comunităţi cu populaţie care
depăşeşte 2000 de locuitori, sunt necesare
TREPTE DE EPURARE PRIMARĂ ŞI
SECUNDARĂ.
 Termenul limită pentru atingerea obiectivelor
acestei directive este 2005.
5
Termene implementare WFD in RO:
 România a obţinut termene pentru:

 Colectarea apelor uzate urbane după cum
urmează:
 până la 31 decembrie 2013, conformarea cu
directiva va fi realizată în aglomerări umane cu mai
mult de 10.000 l.e.;
putin de 10.000 l.e;
 Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea
acestora:
mult de 10.000 l.e.;
puţin de 10.000 l.e.
Termene implementare WFD in RO (plan):
100
Grad realizare retele de canalizare (%
100 locuitori echivalenti)
Grad realizare a statiilor de epurare (%
locuitori echivalenti)
80,2 76,7
80 69,1
60,8 60,6
60 51,1 50,5
%
33,7
40
20
0
2002 2010 2013 2015 2018
6
Termene implementare WFD in RO (realitate):
Populti conectat la can.alire gila statii de epure, pe regiuni de dervoltre,
in anut 2017
Populatia conectat la canalizare gila statii de epurare
016 2017
Legislatie RO
 Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi

completarea Legii apelor nr. 107/1996
(M.O.nr.584/30.06.2004), la rândul ei modificată şi
completată de Legea 112/2006. Aceste legi transpun
prevederile Directivei Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE.
 Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 cuprinde:
 Anexa 1 – NTPA 011 “Norme tehnice privind colectarea şi
evacuarea apelor uzate orăşeneşti” prin care se transpun cerinţele
Directivei;
 Anexa la normele tehnice NTPA 011 – “Planul de acţiune
privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
orăşeneşti”, în care sunt stabilite, la modul general, acţiuni,
termene şi responsabilităţi pentru activităţile de implementare a
Directivei;
 Anexa 2 – NTPA 002 “Normativ privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor şi direct în staţiile de epurare”;
 Anexa 3 – NTPA 001 “Normativ privind stabilirea limitelor
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi
orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali”.
7
Indicatorii de apreciere a poluării apelor
uzate
 Indicatorii de apreciere a poluării

fizice a apelor uzate
chimice a apelor uzate
bacteriologice a apelor uzate
 Indicatorii de apreciere a
caracteristicilor radioactive ale
apelor uzate
Indicatorii de apreciere a poluării fizice

a apelor uzate
 Turbiditatea apelor uzate este dată de prezenţa în apele uzate, în

diverse stadii de dispersie, a substanţelor de natură organică
sau anorganică. Aprecierea gradului de turbiditate se face pe o
scară având ca etalon turbureala produsă de 1 mg caolin, sau silice,
într-un litru de apă distilată, conform STAS 6323.
De exemplu, pentru apa potabilă, conform STAS 1342, se admite un
grad maxim de turbiditate pe scara silice de 10o; turbiditatea apelor
uzate neepurate se situează în jurul valorii de 500o silice.
 Culoarea apelor este dată de diverse substanţe dizolvate, sau în
dispersii fine. Aprecierea culorii se face utilizând ca etalon culoarea
unei soluţii formată dintr-un miligram de clor platinat de potasiu şi
clorură de cobalt . Astfel este definit un grad de culoare. De
exemplu, pentru apele potabile, conform STAS 1342, gradul de
culoare maxim admis este de 30; culoarea apelor uzate neepurate
poate atinge 300-500 grade.
 Mirosul apelor uzate este datorat degajărilor de gaze dizolvate
(H2S; NH3 etc), vaporilor de substanţe volatile aflate în apele uzate,
respectiv mercaptan, produse petroliere şi datorită gazelor rezultate
din procesele de fermentare a unor substanţe organice.
 Temperatura apelor uzate se datorează proceselor de producţie de
unde acestea rezultă şi se măsoară în grade Celsius.
8
Indicatorii de apreciere a poluării
 CBO5 -Consumul biochimic de oxigen la 5 zile:- reprezintă un

indicator indirect de determinare a substanţelor de natură
organică, degradabile şi asimilabile de microorganisme.
Determinarea se face cu o probă de apă uzată în care se introduce

în anumite proporţii, în funcţie de încadrarea acestora, apa
saturată cu O2. După ce proba respectivă este ţinută într-un
incubator la t=20oC, timp de cinci zile, se determină oxigenul (O2)
care a mai rămas în apele uzate.Diferenţa între O2 iniţial şi O2
rezidual, reprezintă consumul de O2 al microorganismelor aflate în
apă.
Consumul biochimic de oxigen la cinci zile, reprezintă circa 70 %

din consumul total de oxigen necesar degradării întregii cantităţi
de substanţe organice în apa care are loc în 20 zile, CBO20.
Indicatorii de apreciere a poluării

Consumul chimic de oxigen (CCO) - indicator indirect al cantităţii de
substanţe aflate în apele uzate.
Consumul chimic de oxigen permite aprecierea cantităţilor de substanţe
organice atât biodegradabile, cât şi nebiodegradabile, care pot fi oxidate
direct de oxigen, respectiv de distrugere a structurii acestora, prin
preluarea de către O2 a hidrogenului H din molecula de substanţă
organică.
Determinarea CCO se efectuează prin utilizarea bicromatului de potasiu
(K2Cr2O7), sau hipermanganatului de potasiu (MnO4K), care cedează
apelor uzate O2.
În practica curentă se preferă indicatorul CCO-Cr, care prezintă o mai
mare exactitate a aprecierii oxidării directe a substanţelor organice.
Carbonul organic total (COT) - Indicatorul respectiv reprezintă

cantitatea de substanţe organice din apele uzate, apreciată prin
cantitatea de carbon organic care intră în constituţia acestora. COT este
superior ca precizie în determinarea cantităţilor de substanţe organice
din apele uzate faţă de testul CCO. Cu toate acestea, testul COT este
puţin folosit în practica curentă, datorită atât costului ridicat al aparaturii
de laborator specifice, cât şi calificării superioare a personalului care
poate efectua testul respectiv.
9
Indicatorii de apreciere a poluării chimice a
apelor uzate
Indicatorii privind conţinutul de diverse substanţe
din apele uzate, ca metaloizi, metale grele, diverşi
compuşi şi gaze dizolvate (CO2, H2S, CH4, NH3) se
determină prin metode standardizate. Aceste determinări
sunt absolut necesare, atât pentru stabilirea gradului
necesar de eliminare a acestora în vederea aducerii apelor
uzate la limite impuse pentru protecţia mediului, cât şi
pentru stabilirea procedeului de reducere sau eliminare a
lor.
Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) este un indicator

al reacţiei apelor uzate, care pot fi alcaline, acide sau
neutre.
Proprietati bacteriologice
 Bacterii banale
 Bacili coli – contaminare cu ape
uzate menajere; insotesc bacilul
febrei tifoide
 Bacterii saprofite – contaminare cu
dejectii animale; semnaleaza bacilul
febrei tifoide
 Bacterii patogene – produc
imbolnavirea organismului
10
NTPA 002/2005 (RO)
Tabelul 3.1.1. de calltate a vacua lorin d callee
indicatorul de calrtate U/M Valoni maurne anise Metoda de analczA
f. Temperatura c
unit.
40
STAS 8619/3
2. Concentratia ionilor de hirogen (pH) pH 6,5-8,5
3. Materii totale in suspensie [mg/am] 200 STAS 6953
4. Consum biochimic de oxgen la 5 zile (C8Os) [mg O/dm'] 300 STAS 6560
5. Consumn chirnic de oigen-metoda
cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) [mg O/am'] 500 STAS 6954
6. Arot total (K jeldal) [mg N/om'] 50 STAS 7312
7. Aotiti (NO2) [mg/am] 10 STAS 8900/2
8. Sultunit $i hirogen sulturat (S) [mg/am'] 0.5 STAS 7510
9. Sufi (s0) [mg/am] 10 STAS 7661
10. Sulfate ($Oe') [mg/dm"] 400 STAS 8601
11. Fenoli antrenabili cu vaponi de apd (Co#OH) [mg/am"] 30 STAS 7167
12. Substante extractibile cu solvent [mg/dm"] 20 STAS 7587
13. Arsenic () [mg/dm"] 0,1 STAS 7885
4. Detergenti sintetici anion activi biodegradabili [mg/dim'] 30 STAS 7576
15. Plumb (Pb?') [mg/dm] 0.5 STAS 8637
16. Cadmiu (C·) [mg/dm"] 0,1 STAS 7852
17. Crom tetravalent (Cr) [mg/dm"] 1 STAS 7884
18. Crom hexvalent (Cr") [mg/dm"] 0,1 STAS 7884
19. Cupru (Cu) [mg/m"] 1 STAS 7795
20. Nichel (NP") [mg/dm"] STAS 7987
21. Zinc (Zn?') [mg/m"] 1 STAS 8314
22. Mangan (Mn') (mg/am] 1 STAS 6662
23. Canun (CN) [mg/dim] 0.5 STAS 7685
24. Clor liber (Cl) (mg/dm'] 1 STAS 6364
Retele interioare de
canalizare
11
Retele interioare de
canalizare
 Retele interioare de
canalizare:
 Canalizare menajera
 Canalizare pluviala
(intotdeauna separat
de canalizarea
menajera si
tehnologica)
 Canalizare tehnologica
Schema instalatiei interioare de canalizare

menajera
3.3.1. Solutii constructive pentru

retelele interioare de canal~are
a apelor uzate menajere
etel« de conduct« pentru rvacua-
ea apt.o uat sneer€ugrind
conduc. tele de egdturd de la obecte
le santare (sau alte puncte de uihza-
re a aper in scopurt igier»co- sari tare)
la coloane;
- coloanele (conductele ver hicale) de
ovacuare a apolor uzate menajere,
concurtele onorte icolectoare) la care
sunt racorcate coloarele
• conductele de ventlare natural a re-
telei irtorioare de canaitare aapeior u-
zate menaere.
protecpe.
Neat
12
Schema instalatiei interioare de
canalizare menajera
Fig. 3.3.1. Schema instatatiei

interioare de canalizare a
apelor uzate menajere:
I - obiect sanitar; 2 - sifon al
obiectului sanitar, 3 - sifon de
pardoseal~; 4 - conduct~ de
legitur~, 5- coloan, 6 - conduct
orontat (colectoare) 7- racordul
canalizrii interioare a apelor
uzale menare, 8 - carnin extenor
de racord, 9- pies~ de cur~tire;
0 - conduct~ de ventilare
principal~, 11 - c~ciul~ de
protecpe
Near
Sifoane ale obiectelor sanitare
13
Sifoane de pardoseala cu iesire verticala
Sectiunea A-A Sectiunea A-A
D 0127
At A
Sifoane de pardoseala cu iesire laterala
Sectiunea A-A
.i
D145
D120
- C
8 At A
?
'
14
Retele interioare de canalizare
art. 8.
fl ..-po
Valoni inregistrate in spatle pretelul
.r.«0
pod no8
Col rt..rd pt
"dove
Masardd plane intermediar

facap, npo @ymower non-onou
Pwit
flosped
-lrvrt.
pry.go
ctr rot4 a9th vwdr

0op.ope.g
Piese de curatire
Figura 3.52 accordo di ispezione.
Figura 3.53 Sifone ispezioable (sifone Firenze)
0r AA
0 .A
15
Amplasarea pieselor de curatire intr-o
instalatie
weone de! pee coloroa

/ bpeione d una conluen.a
weone d una cunea a 90

"-
Compensatoare de dilatatie
Figura 7.22 Glunone medante manicotto d lat.a.one Figura 7.33 impiego del manic.otto d
» 00ntrai00e
Maco0to dl
00non
+#;
#
�-----1----- ------ P
16
Regimul de curgere al apei prin
coloane de canalizare menajera
r "· I
;
· "
,,
#.::f
I
+ [ 1
rt. 1
1' I
#.'f t
t '
I
·,
a b c d
Fig. 3.3.3. Curgerea apei uzate
menajere in conducte verticale
(coloane).
-· ....
---·••>

colectoare de canalizare menajera
Fig. 3.3.2. Evacuarea apelor uzate de

la obiectele sanitare, prin conducta
LE.. • de leg~turd la coloan~:
0
1- obiect sanitar (lavoar);
- .- 2-
-
ventil de scurgere, 3 - sifon;
conduct~ de legatur~ la coloan,
5- coloan~ de curgere.
-------�
17
coloane de canalizare menajera
Figur 3.$ S.ho0age caused b took pressure

«point A and co«ngroion «point C
Figure 3.4 Ettects ot siphonage
Ventilarea principala a canalizarii
18
Figura 3.42 Iernnale dr ventitaone
Ventilarea principala a canalizarii
Figura 3.43 installaione del terminale a tetto
Schema instalatiei interioare de

canalizare menajeraa
J Figure 3.52 installation of the eration vale
19
Solutii de ventilare a canalizarii
ttv #j
r
d
+
lee# }
t4:,
f 4 2
I
I
.r
., j
20
guns31f %rttaone primara edci0 4345 pin 0hg 12 mid. coettore fgu312%ta.one pnrara ed00 4345 pni 12mt coettore
net parent0 di p%no internal soft el pin0 inter.al
-- l
-·· ---
-- --
--
t«
--
lt2«
-- le
-- --
hg1%0r pr00$4»t2«00 f.4.4%e pee0pt co

pp0 of pee
-- --
-- --
--
--
--
-- --
21
Fgura 3.15 Sistema di scanico con vent.ia.one parallela (diretta ed indiretta)
Stato delta colonna Stato delta colonna

Fgura 3.16 Sistema d scanico con ventla.one parallela (diretta ed indretta) con vanant
(pare et
22
Ta
Solutii
Solutii de ventilare a
a canalizarii
canalizarii
--
0N 100
be 110
'7,
--
23
Solutii
Solutii de
de ventilare
ventilare a
a canalizarii
canalizarii
Carrera d devaone
Setto di ncrcolo dellana
Retele interioare de canalizare
Racordarea instalatiei interioare de canalizare menajera la reteaua

exterioara de canalizare pentru obiectele sanitare amplasate la subsol
24
Detalii schema coloanelor
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Rac020/12° Rac20/1/2
Rac020/112�Rob + ij
j
016_.
e%or-['8'
020
r ~
./"
920 '02o
«so/
Pr0so
Pros0 -
25
Calculul instalatiei interioare
de canalizare menajera
-t
Curs 23
Etape
 Evaluarea debitelor de apa evacuate la
canalizare (pentru faza DTAC a
proiectului)
 Dimensionarea instalatiei interioare de
canalizare (pentru faza PT – de
dimensionare a proiectului)
1
Calculul restitutiilor de apa la
canalizare
Raportul intre apa consum si apa
uzata
G'=xG
G water consumption per person (L/hd.d)
G' wastewater generated per person (l/hd.d)
x return factor, given in Table 4.2 (-)
fable 4.2 Percentage ot water
discharged as wastewater
Country x (%)
UK 95
Middle East
Poor housing 85
Good housing 75
USA 60
i Romane,paa i[zoos.y= g.s][urea zoos.y=]
Determinarea debitelor de apa

uzata (SR 1846-1/2006)
Debitele caracteristice de ape uzate de la orice folosint~ de ap~ sunt:
• Debitul zilnic mediu(Q,a%a )
• Debitul zilnic maxim(Q. as )
• Debitul orar maxim(( air mas )

• Debitul orar minim ((~ oar a»
2
Necesarul de apa = Restitutia
de apa
 Necesarul de apa = SR 1343/2006
 Restitutia de apa = SR 1846-1/2006
 Qmed,zi,ar = Qmed,zi,au
 Qmax,zi,ar = Qmax,zi,au
 Qmax,orar,ar = Qmax,orar,au
 Qmin,orar,ar = Qmin,orar,au
Dimensionarea instalatiei interioare de

canalizare
Etape de calcul
 Se realizeaza schema de calcul
 Se numeroteaza tronsoanele de calcul, impartindu-le in coloane
(conductele verticale) si colectoare (conducte orizontale)
 Se determina debitul de calcul aferent fiecarui tronson
 Se dimensioneaza tronsoanele instalatiei
 Exista metode de calcul:
 A. Metoda de calcul pentru conducte de legatura;
 B. Metoda de calcul pentru coloane;
 C. Metoda de calcul pentru colectoare.
 D. Metoda de calcul pentru ventilarea conductelor de
canalizare
3
A. Dimensionarea conductelor de
legatura, de la obiectele sanitare la
coloane
 Dimensionarea se face respectand conditia
constructiva:
 dcond legdminim
 dminim – se considera din fisa tehnica a
obiectului sanitar
Diametrul minim al conductelor de legatura

al obiectelor sanitare la instalatia de
canalizare menajera
TabelT3.3.8. Debitele specifee de curgere rent ups uzate menal@re de 1au arsria sises ssuss si aria%as
sl
consum qs, echivalentul lor de debit Es, dlametrele pantele de montare a conductelor de leg~tur~ de la obiectele
sanltare la coloane (STAS
Nr. Denumirea obictelor sanitare Debit specific Echivalentul Diametrul nominal Panta de montare
crt. de curgere de debit al conductei a conductei de leg~tur~
q, (Vs] pentru curgere de leg~turd
E, D, [mm] normal~ minim~
1. Chiuvet~ 0,33 1.00 50 0,035 0 025
2. L.avoar 0.17. 0 50 30 0.035 0.O25.\
)
3. Pisoar cu sp~lare permanent~ 0.05.. 0.15 0.035
4. Pisoar cu so~lare intermittent 115 3.,50 50 0,025 0 020
5. Bideu 0.17 050 30 0035 0.025
6. Baie pentru picioare 0 33 1,00 30- 0035 0.025
7. Albie de rule 0.66 2.00 50 0035 0,025
8. Closet cu' rezervor montat 1,15 3,50 100 0,020 0,012
la 1nltime
9.
£Ezz.:z7=-, <0 6,00 100 0,020 0,012
10.
11.
Cad~ de baie ·~
Cad~ de baie pentru copii
(0,66
0,33
2,00 40 1 0035 0.025
100 40 0,035 0 025
12. So~l~tor simplu de vase 033 1 00 50 0,035 0.025
13. So~l~tor dublu de vase 0,50 1.50 50 0,035 0 025
14. FAntAn~ pentru b~ut ap~ 0,08 0.25 30 0035 0 025
15. Sp~l~tor circular (pentru 1 loc) 0,17 050 50 0,035 0.025
16. Scuip~toare cu sol~re 0,17 0 50 40 0,030 0.020
Sfon de pardoseal~ la:
- cazan de fiert rufe 0,66 2.00 75 0035 0,025
- dus sau cad~ de dus 0,33 1.00 50 0035 0.025
17. - marmit~ 0,66 2.00 100 0.035 0.025
- masin~ de sp~lat fafuri 0,66 2.00 100 0,035 .0.025
- masin de cur~tat zarzavat 0,66 2,00 100 0,035 0.025
- masin~ de splat rufe pentru
so~ltorii industriale 300 900 100 0.035 0,025
18. Masin de sp~lat rufe 0,50. 1.50 e.7b- 0035 0,025
19. Masin~ de sp~lat vase 0,66+ 2,00 cUU 0,035 0,025
4
B. Dimensionarea coloanelor si
colectoarelor – stabilirea debitului
de calcul
 Stabilirea debitului de calcul pentru
dimensionarea instalatiei interioare de
canalizare menajera
 Se definesc:
 Echivalentul de scurgere, Es
 Debitul de curgere calculat cu echivalenti, qc
 Debitul specific de curgere maxim, qs,max
 Debitul de calcul al tronsonului de canalizare, qc,s
Stabilirea debitului de calcul

 Echivalent de scurgere
qs q
Es   s
q s ,u 0.33
 Debitul de calcul
qc ,s  qc  qs ,max
qc  ac Es  0,001Es sau
qc  ac Es
qs ,max  max (q s, i )
10
5
Valorile echivalentilor de scurgere
fabelur 3.3.8. Debiteie specifee de curg@re rentr ape
uzate men@l@re de la isis
osises sarissiski%as
consum qs, echivalentul lor de debit Es, diametrele sl pantele de montare a conductelor de leg~tur~ de la obiectele
sanltare la 795)
Nr. Denumirea obictelor sanitare Debit specific Echlvalentul Diametrul nominal Panta de montare
crt. de curgere de debit al conductei a conductei de leg~tur~
q (V's] pentru curgere de leg~turd
E, D», imml normal~ minim~
1. Chiuvet~ 0,33 1.00 50 0035 0,025
2. Lavoar 0.17. 0 50 30 0.035 .e0025
)
3. Pisoar cu sp~lare permanent 0.05- 0.15 30 0.035 0,025
4. Pisoar cu so~lare intermitent~ 115 3,50 50 0,025 0 020
5. Bideu 0.17 0 50 30 0,035 0 025
6. Baie pentru picioare .- 0.33 1.,00. 30- 0 035 0 025
7. Albie de rule 0,66 2.00 50 0035 0,025
8. Closet cu' rezervor montat 1,15 3,50 100 0,020 0,012
la 1~ltime
9.
&=zz5:z=, <0 6,00
-
100 0,020 0,012
10. Cad~ de baie /C7 <0,66. 2,00 40 1 0,035 0 025
11. Cad de baie pentru copii 0,33 1.00 -40 0,035 0025
12. So~l~tor simplu de vase 0,33 1.00 50 0,035 0025
13. So~l~tor dublu de vase 0,50 1.50 50 0,035 0,025
14. FAntAn~ pentru b~ut ap~ 0.,08 0.25 30 0,035 0,025
15. So~l~tor circular (pentru 1 loc) 0,17 050 50 0,035 0.025
16. Scuip~toare cu sol#re 0,17 0 50 40 0.,030 0020
Sifon de pardoseal~ la:
- cazan de fiert rufe 0,66 2.00 75 0035 0,025
- dus sau cad~ de dus 0.33 100 50 0035 0.025
17. - marmit~ 0.,66 2 00 100 0,035 0.025
- masin~ de sp~lat fadurii 0,66 200 100 0,035 .0.025
- masin~ de cur~tat zarzavat 0.66 2,00 100 0,035 0 025
- masin~ de splat rufe pentru
so~l~torii industriale 3 00 900 100 0.035 0,025
18. Masin de splat rufe 0,50. 1,50 €75> 0035 0,025
19. Masin~ de sp~lat vase 0,66 2.00 co0 0,035 0,025
11
Debitul de
Debitul de calcul det. cu
echivalenti de scurgere
lehvalen i.-i.+ (1/s)
Debitul de
de calcul
calcul
in care:
■ Debitul
V ,,este debitul mediu zilnic de ap~;
qc , s  qc  qs , max y- cuantila distributiei de repartitie normal~.
qc ac,[E,
•=  0,001
ac Es +0.00 pentru E  E lim sau
Es penrF>E~~
1E, sau
•qc=ac,[E, pentru E  E lim
ac Es pentuE>E~
•qc=acE, pentru E  E lim
acEs pentruE<Ep~
Coeficientula-in
■  Coeficientul a – infunctie
functie de
de regimul
regimul de
de furnizare
furnizare al
al apei
apei
vaoa ««cam«to • «irate»ta "" ;"",",% de furrizare a apei in reteaua de distribu-
17
111
I
1<,..11nul d� , 10
furniare a Lt
or,>, ,., h'•i
. 1al.data
 Coeficientulc-in
Coeficientul c – infunctie
functie de
de destinatia
destinatia cladirii
cladirii
■
12
6
Debitul de calcul det. cu
L echivalenti de scurgere, qc
de cAleul l valor~lor p, pntra cunt cu l«ride detimi
4%late eficletubal e d zeltiile
(STAS 17$6)
Dor ntual de
teat de «el splicre art-
iet de ealcul
0,01E, E, 0.1'
t rt lo it, cAni de efr list
i--
(Amine pents eopii, « $, a 019E,

..
#, 2»0,0
Formule de calcul :
qc  ac Es  0,001Es pentru E  E lim sau
qc  ac Es pentru E  E lim
@ qc  acEs pentru E  E lim
E,» 10
- -- --- .[
a.
E, » 1o
Hotelun e grpuri titre conn"
al6le cf'lilt llod a tneolt l fueti de reg. d furl.are a pl e 1tee ditrit
ti (SIA 1746
%l
-- [J
Grpeni samtre
wee
la turet tab
wt4piton de podncfie
iveilor. at· q, a 304E, EA _j.»sh»»l s»la
OBSERVATIE:
le de edint, LA aloei ale lui E, mai riei deep vie 1role le
reeuu tore ct.gee
done tel de apliare a relatiei de ealed e plies relap-
¢ ale
13
B. Dimensionarea coloanelor de
canalizare
Diametrele conductelor se determinã din:
 conditii constructive;
 conditii hidraulice.
Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a diametrului conductei.

De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui tronson oarecare al
instalatiei de canalizare, sã fie mai mare sau cel putin egal cu diametrul
tronsonului precedent.
Conditiile hidraulice constau în verificarea relatiilor:
conditie de debit maxim admis

si qc , s  qmax,col
qmax, col  f ( d ) pentru ape uz menajere
14
7
Debite maxime evacuate prin
coloane – determinarea lui qmax,col
Ape uzate menajere – debit maxim evacuat prin

coloane
Tabelul 3.3.16. Debitele maxime de ape uzate menajere si tehnologice cu
sus» nsii care t fi evacuate in coloane [STAS 1
50 75 100 125 200
1,12 2,5 4,55 6,5 12,5
Nota: Coloanele de scurgere de la bucătării vor avea:

•diametrul de 70 mm, în cazul clădirilor cu mai puţin de 3 nivele
•minimum 100 mm la clădiri cu mai mult de 2 nivele
(conform normativului I9/1994 – Normativ instalatii sanitare)
15
C. Dimensionarea colectoarelor
de canalizare
Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a diametrului

conductei.
De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui tronson
oarecare al instalatiei de canalizare, sã fie mai mare sau cel putin egal cu
diametrul tronsonului precedent.
u  u max (grad de umplere)

si
wmin  w  wmax (viteze de curgere)
16
8
Intrebari
 Ce este gradul de umplere?
 Cum se calculeaza viteza apei prin
colectoare de canalizare?
17
Elemente de calcul - colectoare
 Conducta orizontalã colectoare se monteazã

cu o anumitã pantã de curgere i :
[3
i  tg 
H
L
pantã de curgere i = panta geometrica

(panta de montare a tronsonului de
canalizare)
18
9
Elemente de calcul - colectoare
 Grad de umplere
3
D a
h
h
u
D
19
Viteza apei in colectoare

 Viteza apei in conducte curgere sub presiune
(cazul conductelor de alimentare cu apa):
d 2 4qc
qc  A  w  w w 
4 d 2
 Viteza apei in conducte, curgere cu suprafata
libera (cazul canalizarii menajere):
w  C Ri
20
10
 Intre panta i si viteza v de curgere a apei prin conducta
orizontalã colectoare existã relatia (Chézy):
 în care:
[ w  C5l
Ri [m/s]
- C este coeficientul de rezistentã hidraulicã (Chézy);
•
70 R sau 1 16
C C R
k R k
- k –coeficient de rugozitate a conductelor
 k = 0.10 pt tuburi din fonta, bazalt, gresie ceramica
 k = 0.12 pt tuburi beton
 k = 0.10 pentru tuburi azbociment
 K=0,007 pentru PP, PVC
21

 R - raza hidraulicã, definitã ca raportul între aria A
[m2] a sectiunii transversale a curentului de apã si
perimetrul udat, P [m], al sectiunii conductei:
 A [m]
R
P
A P
22
11
Calculul razei hidraulice
 Pentru curgere cu sectiune plina (u=1):
d 2
A d
R  4 
P d 4
 Pentru curgere cu sectiune partial umpluta (u<1):
r 2 (  sin  )
A
2
P  2r pentru unghiul la centru   2 (u  1)
P  r pentru unghiul la centru  (u  1)
r 2 (  sin  )
A 2 r (  sin  ) d (  sin  )
R   
P r 2 4
23
Calculul vitezei
 Pentru curgere cu sectiune partial umpluta
(u<1):
A d (  sin  )
R 
P 4
d (  sin  )
w  C Ri  C i
4
24
12
Debitul de calcul pentru
colectoare de canalizare
Q  A  w  A  C Ri
 Q = debitul de calcul
 A = aria sectiunii de curgere
 C = coeficientul lui Chezy
 K = coef de rugozitate:
 K = 0.10 pt tuburi din fonta, bazalt, gresie ceramica
 K = 0.12 pt tuburi beton
 K = 0.10 pentru tuburi azbociment
 K=0,007 pentru tuburi PP, PVC
 Raza hidraulica, R = A/P
25
Calculul debitului evacuat prin

colectorul de canalizare cu diametrul
d, montat cu panta i
A d (  sin  )
R 
P 4
d (  sin  )
w  C Ri  C
i4
i
d (  sin  ) r 2 (  sin  )
3
q  w A  C i
A
2
•
r 2 (  sin  )
4 2
d (  sin  ) r 2 (  sin  ) d (  sin  ) r 4 (  sin  ) 2

qC i C i  
C
• 4
d (  sin  )
d 
2
i  
2
4
  (  sin  )
2
C
4
d 5 (  sin  )3
i  C
4
d 5 (  sin  ) 3
i
� 4
•
4  4  2
•
256
4
4
d 5 (  sin  ) 3
qC i
26 • 256
13
Calculul vitezei si al debitului
(u<1):
d (  sin  )
w  C Ri  C i  w( )
4
d 5 (  sin  ) 3
q  w A  C  i  q( )
256
 La ce grade de umplere au viteza si debitul

valori maxime?
27
Cand este viteza maxima in

colectoare?
d (  sin  )
w  C Ri  C i  w( )
4
w 2w
 0 si  0  w  wmax pentru   257 o30
  2
h
u   0,81
+'

D
wmax  1,16  wsp
Concluzie: viteza maxima in colectoarele de canalizare nu

se inregistreaza la u=1, ci la u=0,81 !!!
28
14
Cand este debitul maxim in
colectoare?
(u<1): d 5 (  sin  ) 3
q  w A  C  i  q ( )
256
q  2q
 0 si  0  q  qmax pentru   308o
3   2
h
u   0,95
D
qmax  1,125  qsp
 Concluzie: debitul maxim in colectoarele de

canalizare nu se inregistreaza la u=1, ci la
u=0,95 !!!
29
Profile de viteza – retele de

canalizare
Dept,
a Velocity
Fig. 8.12 Velocity profile in a part-full pipe
30
15
Conditii hidraulice – regim de
curgere in retele de canalizare
_-Gross solid
Fig. 10.10 Movement of gross solids in large sewers
31
Diagrama de dimensionare
 Pe baza relatiilor anterioare, se
construieste diagrama de dimensionare in care
se introduc urmatorii parametrii suplimentari:
qc , s qc  qs , max
x   se determina prin calcul
qsp qsp
h
u  se citeste din diagrama
D
w
z  r  se citeste din diagrama
wsp
32
16
Nomograma de dimensionare
z
□
u
x
Fig. 3.3.30. Diagrama pentru determinarea grac de umplere si a vitezei
reale de curgere la conductele circulare orizontale de canalizare.
33
Dimensionarea colectoarelor de
canalizare

conductei.

si
34
17
Etape de dimensionare
1. In functie de conditia constructiva, se
alege diametrul preliminar al
colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura
apelor uzate, se alege panta de
montaj (se recomanda panta normala)
35
Alegerea pantei de montare a conductei

orizontale (conducta de legatura sau
colector)
Tabelul 3.3.19. Pantele normalesi minime de montare in functie de natura apel uzate pi diametrul conductel (STAS 1795)
Oiametrul Ap~ uzat~ Ap~ uzat~ industrial~ Ap meteoric~
nominal al menajer~ cu suspenst cu suspensii conventional
conductei peste 5 mm pn~ la 5 mm curat~
pante pante pante pante pante
D mm nor male mir ire normale minirne normale minime normale mime normale mmmne
50 0,0350 0,0250 0,0600 0,0500 0.0350 0.0300 0,0250 0,0200
75 0.0250 0,0150 0,0500 0.0400 0.0250 0.0200 0,020 0,0150 0,0250 0.0200
100 0.0200 0.0120 0.0400 0,0300 0,0150 0,0120 0,0120 0,0080 0,0200 0.,0150
125 0.0150 0,0100 0,0300 0,0200 0,0120 0.0100 0,0080 0.0060 0,0100 0,0080
150 0.0100 0,080 0.0200 0,0150 0.0080 0,0070 0.0060 0,0055 0,0070 0.0060
200 0,0080 0,0070 0.0100 0,0080 0,0070 0,0060 0,0055 0,0050 0,0060 0,0050
250 0,0070 0,0065 0.0090 0,0070 0,0065 0,0055 0,0050 0,0045 0,0055 0.0045
300 0,0065 0,0060 0.0080 0,0060 0,0060 0,0050 0,0045 0,0040 0,0050 0.0040
350 0,0060 0.0355 0,0070 0,0055 0,0050 0,0045 0,0040 0.0035 0,0045 0.0035
400 0,0055 0,0050 0,0065 0,0050 0.0045 0.0040 0,0035 0.0030 0.0040 0,0030
36
18
1. In functie de conditia constructiva, se alege
diametrul preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor
uzate, se alege panta de montaj (se
recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul
conductei, se determina valorile pentru
viteza si debitul la sectiune plina, vsp si qsp
37
Viteze si debite la sectiune plina

pentru conducte din PVC, PE sau PP
(instalatii interioare)
Tabelul 3.3.16. Debitele de curgere q, (l's] prin conducte din policlorr~ d@ vinif polipropiloni
neplasttiata, sl
polletilen~, precum si vitezef@ r@spectv@ , [m/s]
pentru diverse diametre exterioare si pante, la sectiune 1795
plin~(STAS
Penta Diametrul conductel d mm)
32 40 50 63 75 90 110 125 140 160
V e V i n V a V e V a V 0 V e
v ' a v i e V I e
0004 0,69 l 7,65 0,75 ! 10.39 0,82 14.88
0 005 I 078 ' 8.68 o 84 I 11 77 0 92 16.84
0,006 086 I 960 0,94 ] 13,03 -102 L
0 007 1864
o 94 I 10 50 1 02 I 14 20 111 20.31
0008 0,93 799 1,10 ] 15,29
1,02 ' 11,s0 120 2187
0 009 099 853 1,09 ! 12,10 1,17 l 16.33 128. 23.35
0 010 0 41 0.25 o 50 0 50 0,59 097 0.71 1.91 o 81 3.16 0.92 5,27 1.06 9 OS 115 ! 1277
0012
0.015
046
053
029
0.33
o 55
0.62
0.55
0 62
066
075
1.07
1,22
o 78
089
2.12
2 40
0,89·
101
350
397
102
1 15
5 81
6 61
117 1002
1,32 1135
127
144
I 14 15
I 16 oo
z% 136] 24,76
1 55 : 21 70
1.50' 27.39
170 31,00
0020 0 62 039 0.74 0 74 0,88 1.44 1 05 2.83 1 19 465 185 7 75 1.55 13.32 1 69 7 18,80 1,83 i 25.44 199 36.34
0025 0 71 044 0.84 084 100 163 119 3.21 135 529 1.54 880 176 15,10 1 92 I 21 28 2,07 l 28.79 2,26 41,11
0030 0 79 0 49 0 93 0.93 111 181 1.32 3.55 1,40 5 85 1,70 9 75 195 16.69 2,12 '23,s4 2 29 I 3185 2.50 45 46
0 035 085 053 1.01 101 1 21 197 143 i 3.87 163 6.38 185 10.85 212 1818 2.31 ' 25.64 246 !
3450 2.72 49.50
0,040 093 0,57 110 110 130 2.13 1.55 4.17 1,75 6 87 199 1140 2.28 19,58 2,49 ' 27.60 2.68 + 37.33 2.93 53.30
0050 105 0.65 1.25 1.24 1.48 2,41 175 4.73 198 7 75 2.26 13.00 2.59 22.20 2,81 l 31.23 330 I 4222 3,30 60.20
0060 117 0.72 1.38 137 1.63 2.67 1.9i Tsau 2.20 860 2,50 14,40 286 24 51 3.11 : 34 53 3,35 46,68
+
3.65 66.50
0,070 121 0 79 1.51 150 178 2 91 2.12 5,71 2.40 940 2.72 15.50 311 26 68 3,39 ' 37.60 3,65 I 50.80 398 72.50
0080 137 085 163 1.62 192 3.14 2.28 I 6.15 2 58 10 10 2.,93 16.80 3.35 28.73 3.64 l 40 47 3,92 ! 54,60
0090
0,100
1 47
156
0,91
097
174
1,85
173
184
2,06
218
3 36
3,56
2,44
2 58
6 57
6.96
276
2.91
10 80 3.14
1150 3.32
17 95
19,00
3.57 30,66
3,79 132.49
3,89 ' 43.20
4,12 \ 45.76
4.20 ' 5825
4,43 / 61,80
is] ea»
4,28 [ 77,90
4,84 I 88, 15
38
19
Viteze si debite la sectiune plina pentru
conducte din fonta, otel, gresie, beton
(retele exterioare)
Panta
ii:z::::2±.7.dz72z5°: Diametrut nominal al conducteiD» [mr]
50 7is 100 125 150 200
( g q q g
%+-- 1%%
[&%1
.0006.. .---
+-1
-
+-st
-13z15[3%
05
0.63,5.,
«79 969
072
335,9?].13,85, 09!
8,35 0,82
[3, •
,
14,45
$%
1,00
2
2829
_31.2
]
0,009,
o010., 086 , 525~. 078
-, 9,35 9.29 1525, 1,05 322,89
0,012 083 1.1025 0,95_, 10,60
972 5,80 328,19
1.15_],
~.0i5 z6 0,83 11,45 .1051870]_129 40,29.
b,sf 6,#5
@@z @s@ ii@, @7 .3,00. 745, ..198_, .13,60 .1,22., 2160
0,83 1.48 94,99
0,02s 0,ss 1,50 065_ 34?
, 1&4_, 330 .[z 1sss 136 ,2g.1gg] ggg
.ms@ @72 i?o@i ,37o i,i 9,10132 16.20].149 ,28,5 1.62 57,00
.0038I 973, 1,8 , 10?_. ,9,45
3,$ ,133 142_,1,59 18!_, 2859; 199.,61,69
o,0¢ 0,6 is? i,0 42_,1,32 ,10,50 1,52 18,70 1,72 30,50 2,10 65,60
-{$8+431+
c,beg
%
.154
if@
113.1
jSj
3LS
216
2,3?
358,1%z 12 3%112z
27,2, 244,43.2, 2,98~.92,89,
6,2z i4,$0
c.10 1,32 2,58 1,72 6,70 2,09 16,65 242 29,8 272 48,60 3,32 104,20
Penta Diametrul nominal al conductei_D, (rm]
250 30 350 400 450 500 6oo
ye v y Q y y (
39
1. In functie de conditia constructiva, se alege diametrul
preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor uzate, se
alege panta de montaj (se recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul conductei, se
determina valorile pentru viteza si debitul la sectiune
plina, vsp si qsp
4. Se calculeaza x
5. Se utilizeaza diagrama de calcul sau tabelul cu valorile
din diagrama, si se citeste u
6. Se compara u cu umax,adm => verificarea primei
conditii hidraulice
40
20
Etape de dimensionare - metodologie
G
se calculeazã raportul x

qc , s
x
qsp
 din nomograma se determinã gradul de umplere efectiv u, si se comparã cu gradul de umplere maxim
admis;
 Se verifica prima conditie hidraulica
Tabelul 3.3.18. radul de umplere u, maxim admis in functie de natura apei
uate si de diametrul conductei (STAS 1795)
u  u max,adm Natura apei uzate

Gradual de umplere u pentru
diametrul noninal al conductei
Ap~ uzat~ menajera si industrial~,

o» %" 2% a
Cu suspensii mai mari de 5 mm
0,65 0,65 o.65
I 0.70
Ap~ uzat~ industrial cu o. 70 0.70 0,80 0,80

suspensii mar mici e 5 mm
Ap~ meteoric~ si ap~ uzat~ 1.00 1,00 1,00 1,00
industrial~ conventional curat~
 dacã gradul de umplere u efectiv este mai mare decât gradul de umplere maxim admis, se alege un
diametru mai mare cu o dimensiune decât cel ales initial din conditia constructivã, se recalculeazã x si se
verificã din nou conditia pentru gradul de umplere;
41
Ce facem cand prima conditie

hidraulica nu este indeplinita?
 Prima conditie hidraulica pentru colectoare:
u  umax,adm
daca u  u max,adm ?  d 
42
21
Nomograma de dimensionare pentru
determinarea parametrilor u si z in functie de x
z
o
r
II
□ u
x
Fig. 3.3.30. Diagrama pentru determinarea grac de umplere si a vitezei
43
a centru corespunzator gracdului tie umplere, c, raportul intre

dulul de umplere dat si vlteza de curgere la sectiune plin~, z,
recum ·debitul de cur·ere la sectiune lin~, x [STAS 1975)
V
h ..9 e
D t] 9 v.,
radiani ade
,026.0,50.-. 055 3,34.19128' , 0,60.~.1,06
- ~@if 0,53 0,56 3,38 19348 0,62. 1,07.
3,42. 19606' , 0,64 1,08
.0.13 1, 3,46 19824 ,0,66... 1,09
.0,14_.- ?
I-350. 2O'44_g,88 , 1,10_
.3,54 ... 20305' ,0.69.1.11.
1-Z
2±
AR!-I ". 0Z! 112
382 "... 073_113.
4.988
--?
1 " 0,75 ,114
370.., 21z32 0,77 1.14
3,74 21455' 0,79, ._1,15
Valori 0,66 ,3,80

0,87
[ 3,84
21r20'
2i946'
.088. , .388.,22212'., .0.85
,0,81 ,_.1,16_
0,83, 1,17
1,17,
tabelare
0,69 , 392 2240: 0,87 1,18
0,70_, 3,96.,22710' 0,88 _1,18
071. 4,00 ,229«0' .9,90 _, .1,19_
406.., 23212' 1,19
(diagrama
.0,72. 0,92
073 4,10 23446', 0,94 120_
414,,23722 0.95 , 1.20_
4,18 2400o' 0,97. 1,21
transpusa
4,24 2AZ40 , 0,89., 121_
..428 , 24522 .1,00., 121
432. 2go7' 102.. 121
in tabel)
.488.,250'5e' .103 121
4.42 _ 2534£ , 104., .12.
29 0,89 .448 25638 1,06 .1.22
30 0.9~ 4.52 259'35' 1,07 1.22
0,38 286., 0,32 , .091_
15214 +5826z36 { i@8 12?
0.,39. 270 033 , 0,92_
1543s 084_, 464 26s42 109 e. 121_
0,40... 2,74.156'56034, 0,925 .0,85.,,470, .28851., 1,10 121
0,41, 278 159'18' .. 986 ., 09,93 0,86. 474 ,27201 ., 111 _, 121_.
.0.42. 2,82 16135 ,0,37 , 0.94 .0,87,, 480. 2758
2 1,115 121
0.43 2,86 16365' 0,39 _, .9.95 0.88 4,86 27838: .112_120
0,44,2,90 16613'_, 041._ 0,96 0.89 1 492 28232 1,13 1.20.
0.45, 2,94,168732', 0,42,_0,965 _.0,90 5,00 2es1' 1,132_,1.19
_0,46_ 2,g8 17059' p,44 p,97 . 0,91 _506 .290'10' _,.1.135_., 1,18
0.87 ~.3.02_173Q7_, _0,450,98 . 0.92_, ]
514 29418', .1135., _1.18
0,48 ~. 3,06 ,175'50' Op,47 0.99 .0,93 . 522.29838'. 1,132 1,17
0.49 , 3,10. _17743' _0.48_ , 0,s95 . 0,94 5,30, 303'16 ~.1.13., 1,16_
.0,50, 314 , 1e0'oo' 0,50., 1,00. 0,95 5,38 30820' ~ 1,125. 1,14_
051 ., 3.18 18Z16' ..052. .101_. 0,96 548 31353 1.12 ,.1,13
0,52 3,22 , 18436 0,54 .1,02_ 08755s 32Go7 ..1,10. .1,11__
.0,53., 3,28,.186'52 , .0,56, 104 0,98 , _5,72 , 32r39 .1.09. 1,09
0,54 3,30 18910' 0.58 1,05 0,99 5,gs ggrgg 106 _107_
1,00 6,28 360'00' 1,00 1,00
44
22
1. In functie de conditia constructiva, se alege diametrul preliminar al
colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor uzate, se alege panta
de montaj (se recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul conductei, se determina
valorile pentru viteza si debitul la sectiune plina, vsp si qsp
4. Se calculeaza x
5. Se utilizeaza diagrama de calcul sau tabelul cu valorile din
diagrama, si se citeste u
6. Se compara u cu umax,adm => verificarea primei conditii hidraulice
7. Cu ajutorul lui z, se determina valoarea vitezei reale de curgere a
apei; se verifica cea de a doua conditie hidraulica
45
 Se noteazã cu z raportul între viteza medie, w, si viteza la curgerea
cu sectiune plinã a conductei, wsp:

G
z
wr
wsp
Din nomograma, în functie de raportul x rezultã valoarea raportului z
si se calculeazã viteza realã de evacuare a apei prin conducta
orizontalã de canalizare:
wr  zwsp
se verificã a doua conditia hidraulica (pentru viteze):
wmin,autocuratire  wr  wmax wmax  3 m/s (conducte beton)

wmin,autocuratire  0,7 m/s wmax  4 m/s (conducte PVC)
46
23
Ce facem cand a doua conditie
 A doua conditie hidraulica pentru colectoare:
wmin,autocuratire  wr  wmax
wmin,autocuratire  0,7 m/s
wmax  3 m/s (conducte beton)
wmax  4 m/s (conducte PVC)
daca wr  wmin,autocuratire ?  i  wr 
daca wr  wmax ?  i  wr 
47
D. Dimensionarea conductelor de
ventilare principala a canalizarii
 Dimensionarea coloanelor de ventilare
 Diametrul minim = 50 mm
 Diametrul recomandat pentru ventilarea coloanei
de canalizare este mai mic cu o treapta decat
diametrul coloanei ventilate, dar minim 50 mm
 Pentru conducta de ventilare comuna,
Dv  Dmax
2
 0,5  Di2
48
24
Exemplu de schema izometrica
Fe 3.3.31 Schema de calcul a instalapiei interloare de canallzare a apolor

"to menajere aterente unei ctidini de locuit cu P + 4 etaje:
L- lavoar, B- baie Sp - spdldtor; C - closet; M1 .. AM4 - coloane de
canaitzare ape uzate moors.
49
Tabel de calcul
'1t ne went
earl ette
e 0 mm
$-aales
25 ran pen.
uaarea
.s
136 [_2476
z 0.29
0.35
gs]oi
041 093
a
1.2¢
urarretru
50
25
Instalatii interioare de
canalizare meteorica
Conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU
0 0
Sisteme de preluare a apelor meteorice
 In functie de panta acoperisului:

 A. Pentru cladiri in sarpanta – sistem de
jgheaburi si burlane
 B. Pentru cladiri cu terase – sistem cu
receptoare de terasa si coloane interioare
2
A. Sistem de jgheaburi si burlane
 Apa este condusa:

Catre rigole, si apoi catre camine canalizare
Catre camin canalizare de constructie clasica,
amplasat la minim 2 m de cladire
Catre camin canalizare amplasat la baza
coloanei
Fig. 3.5.4. Instalatie de canalizare cur

jgheaburi si burlane pentru
evacuarea apelor meteorice:
a- receptor montat la streasin~;
b- scurgere la rigol~;
c- scurgere la canalizarea exterioar;
b C 1- jgheab; 2 - pies~ de racord; 3- burlan
4- tub din font~ de scurgere;
5- pies~ de cur~tire.
4
sistem cu camin colector amplasat la
baza coloanei 0
•
B. Instalatii interioare de canalizare
0
meteorica cu receptoare de terasa si
coloane interioare de canalizare meteorica
-
i 1:20
--
21.20
•--1,9
z'
- ' •;--1-- ----
•
3
8R
Fig. 3.5.2. Realizarea pantelor de
curgere a apelor meteorice de pe
acoperisurile si terasele cl~dirilor:
1- receptor de ape meteorlce;
2- coloan~ de canalizare a apelor me-
teorice; 3 - teras.
6
Instalatii interioare de canalizare meteorica
cu receptoare de terasa si coloane
interioare de canalizare meteorica
A. Colector amplasat la partea
() ()
B. Colector amplasat la partea superioara
inferioara a cladirii a cladirii (hale, sali spectacole etc)
3 3
4 4
Fig. 3.5.3. Instalatie de canalizare a

Fig. 3.5.1. Instalatia interioar de apelor meteorice de pe terasele
canalizare a apelor meteorice: halelor industriale:
- receptor de ape meteorice; 1- receptor de ape meteorice; 2 - con-
2- pies~ de racordare; 3 - coloan~; duct~ orizontal colectoare; 3 - coloan~;
4- pies~ de cur~tire; 5 - colector orizontal; 4-conduct~ de racord; 5 - plac~ din be-
ton; 6 - strat de termo-hidroizolatie
6- c~min de racord.
Receptoare de terasa – variante

constructive ()
0
· 7,
.4%.
De+100,
e
Fig. 3.5.6. Receptoare pentru colec-
tarea si evacuarea apelor meteorice
Fig. 3.5.5. Coloand de canalizare
prevhzuth cu sifon, pentru ape me-
de pe terase si acoperisuri:
teorice:
b a- terase circulabile;
1-receptor de teras~ 2 - pies~ de racor- b- terase (acoperisuri) necirculabile,
dare; 3 - coloan~; 4 - pies~ de dilatare;
5- sifon cu gard~ hidraulicd; 6 - pies~ c- racordarea la tuburi din
de cur~tire. pohipropilend verticale; d - idem, ori-
zontale; e - cu paratrunzar.
8
Caracteristici tehnice receptoare terasa
--»oEZz±:ZZZz:ZZzw;EL;-a
,
ore cl (men]
optor 0«or t. rn
-=
�'
tub
cu ' '
Db-tulip0 '
t. le
ptrt. 0cu% cot re. 100 060 2,0 3.30 4.30 1.00 2.60 4.00 $.30
t$14$ 2142 00red l pun 100 29 .60 80 $.50 10.8¢ 3.60 6.90 9.60 1.60 12.00
pro 0ot4. 1$0 4.00 7,00 $.0 12.00 4.¢ 4.$0 6.60 ft,90 14.70 17.so
nob do4 pro
ab
100
1$0
2.40
320
4.60
$.60
so
.80
7.60
9.60
6.50
11,6¢
2.90
3.90
6.60
6.$0
7,0
9.60
9.30 l 10,0
1.80 4.O
100 250 4.80 6,30 1.0 8.00 3.10 l 6,6o 1,0 9.40 10.0
r.pt. pure 12 200 6.10 .0o 80 10,¢ 3.90 6.30 8.60 10.70 12.40
0old • 1s0 3.20 $.90 .00 90 11,8¢ 3.900 ,10 8.40 12,10 4. 0
200 4.00 ,10 9.40 12.10 4.2 4.$0 6.70 1,$0 4.70 1,so
p.re.
b.0
pl.re.
0«pl
. in 0
par6
100
12
1so
200
0o
2.00
230
2.60
320
295
3.70
4,10
4ro
6.70
.60
6,00
$.40
6,40
7.80
r$0
6.20
100
$0
9$70
9.0
.10
6.20
t,
8.20
10,6¢
2.50
280
310
3.90
360
4.0
6.00
6,70
.00
6.90
6.20
6.$0
7.$0
0.$0
9.60
7,$0
6.60
9.0
ft,$0
1,60
6.60
9.$0
1,o
13.40
12.$0
00.l pure
00et4 4run.
126
1so
200
340
4.00
4.60
6.30
.00
6.00
6.80
$,
10.$0
100
12.00
13.60
12.30
4.o
.0o
4.20
4.90
6,70
.80
6 .60
9.80
10.80
ft.$0
13.$0
4,
.10
6.80
4,80
1,Ao
20.70
lo co 240 4.$0 6.30 6o 6.0 2.$0 6.so 170 9.20 10.0
doe 0pro 125 270 $.00 ,0o 60 0.80 3.40 6.0 660 10.50 11,$0
.ab 1to 3.20 60 .80 9.60 1,60 3.$0 6.00 9 1,0 14,10
200 $.r0 640 6.70 0.00 13.60 460 '.80 10.60 13.0 16,80
0par co
detats
08semvAT
0pt.
r" 06 1.$0 2.50 3.$0 0.80 .80 3.00 4.00
.et 00..tp.0i.ii0.0.00-cur.4etc
2+Do 040.rt pc 9000r.ii0.0 00cir90.p090.
+rnoroe 00000rt0ti40p0r.lb cur
die4heed0.c...ii00..i0.0.tr%ti
Dimensionarea instalatiilor interioare de

canalizare meteorica (pluviala)
 Alegerea tipului de receptor de terasa
 Determinarea debitelor de calcul pentru
instalatia de canalizare pluviala
 Dimensionarea coloanelor de canalizare
pluviala
 Dimensionarea colectoarelor de canalizare
pluviala
10
Debitul de calcul pentru instalatii de
canalizare pluviala
 Ape uzate meteorice SR 1846-2/2007, STAS 5343

instalatiile interioare
 Debitul de calcul pentru ape meteorice se stabileste
luându-se în considerare numai debitul ploii de calcul,
Qp, [l/s], care se calculeazã cu relatia:
Q p  0.0001 S    I
S  m2 ;  
  ;
I  l/s, ha .
11

canalizare pluviala
Coeficientul de curgere
Tabelul 3.6.1. Valorile coeficientului de curaere $ (STAS 1846)
Natura suprafetei Coeficientul de curaere
nvelitori metalice din ardezie, tigt, sticl~ 0,95
Terase asfattate 0.85.. 0,90
Pavaje in astfalt, cin piatr~ sau alto
materiale, cu rosturi urnplute cu mastic 0,80..0.85
Pavaje din piatr~ cu rosturi umplute cu nisip 0.60 0,70
Drumuri din piatr~ spar ta (macadam) 0.25 0,50
Drumuri peetrute 0,15 .0,30
Terenuni de sport, gr~dii 0,10 0.20
ncinte gi curti nepavate, neinierbate 0,15...0.25
ferenuri agricole 0,05..0,15
si
arcuri supratete imp~unite 0,050.10
8SERVATII
t. In cazul bazinelor de canalizare cu pante mari, se adopt~ valorile maxirne
ale coeficientului de curgere
2. Coeficientul de curgere se poate lua in mod ddorentat, pe etape de dezvoltare
a localit~tilor si industrilor.
12
canalizare pluviala
Frecventa de calcul a ploii
Tabelul 3.5.4. Frecvent de calcul a STAS 1846)
T«put de cl~dire frecventa Tipul de clhcre Frecventa
admisd admies-a
- ClAdni civile si industriale - Cl~dint industriale unde apa de pe
situate in depresiurm la care exist 1/5 acoperis ar putea ptrunie in interior 1/2
pernicolul de patrundere a aper pin desch»den Siar provoca pagube
meteorice in exterior la nivelull terenului marni la materialele depoztate
- Cl~ini monumentale sau care - Cl~dirt industriale unde apa de pe acoperis
adhpostesc valoni man (muzee, expozit, 1/5 ar putea patrunde in interior pnin desctwdent, 1/1
bibloteci, palate de culturd etc.) dar nu ar putea provoca pagube mart
- ClAdini industriale unde apa de pe - Clkai social-culturale unde apa de pe
acoper$uni ar putea ptrunde in interior 1/5 acoperrsuni ar putea p~trunde in interior pen 1/1
prin deschideri si ar putea conduce descmwden, dar pagubele nu ar putea fr
la pericol de explozii prea mart
- Cl~on industriale unde apa de pe - Clari industriale unde apa de pe
acoperisurt ar putea patrunde in interior 1/3 acoper suni nu poate patrunde in 2/1
pnin deschidert si ar provoca pagube la interior
al cladw
utla jele si materialele epozrtate
- Cdii social-culturale unde apa de pe - Cana tzar exterioare pentru incinte care
acoperisuni ar putea patrunde in interior 1/3 nu sunt situate in depresunw 2/1
pin deschudent si ar provoca pagube $i
dezagremente man (spitale, sAli de
spectacole, biblioteci)
- .
Frecventa ploii de calcul este normatã (STAS 1846) în functie de importanta

obiectivelor respective si consecintele ce le-ar avea pentru clãdiri eventualele
nepreluãri de cãtre reteaua de canalizare a apelor provenite din precipitatii.
13
Tabel pentru determinarea frecventei de

calcul - 2007
Tabelul 1 - Frecvente recomandate pentru prolectare (a se vedea SR EN 752-4)

Frocvonta prev~utl Freventa prevazuth
pentru plol Amplasament pentru inundare
(1 pan# la n" ani) (1la n" ani)
1 la1an Zone rurale 10and la 10 ani
1 la 2 ani Zone rezidentiale 1 pAn la 20 ani
Orase, zone comerciale
1 la 2 ani - cu control asupra inundatiilor 1 pan la 30 ani
1 la 5ani - fr control asupra inundatiilor -
1 la 10 ani Metrou/pasaie subterane 1 la 50 ani odn
pentru aceast~ frecvent, nu trebuie sd se produc~ punerea sub presiune a retelei
14
canalizare pluviala
Durata ploii de calcul
Durata ploii de calcul, t, se stabileste în sectiunea din avalul tronsonului de
canal care se dimensioneazã, cu relatiile:
L
t  t cs  [min]
va
în care:
tcs este timpul de concentrare superficialã (timpul în care apele meteorice
ajung de la punctul de cãdere cel mai îndepãrtat de pe suprafata consideratã
la cel mai apropiat canal), în min;
pentru inst. int se considera 2 min.
L - lungimea tronsonului de canal incipient care se dimensioneazã, în m;
va - viteza apreciatã de curgere a apei în canalul incipient, consideratã pentru
un prim calcul de 40 ... 60 m/min.
15

canalizare pluviala – instalatii interioare
Intensitatea de calcul a ploii
Vs ha I
- � --�
700
650
600
' I = f (t, f)
550
±
500
450
� �-
,__ ts [l/s,ha]
,__
---- -
he
400
=I
350
; ;; ' '
300 4 '
250
-
200
150 �
.
' I I I I II
1.5 2.5 3 3.5 4 5 6 7 8 9 10 t[mo
Fig. 3.5.9. Nomogram~ pentru determinarea intensit~tii ploii de catcut,
16
0
B. Dimensionarea instalatiei de
canalizare meteorica
 Alegerea receptoarelor de terasa
0
qR<qc,aferent
 Dimensionarea coloanelor
 DImensionarea colectoarelor
17
0
B. Dimensionarea coloanelor de
canalizare
0
 conditii constructive;
 conditii hidraulice.
Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a diametrului conductei.

De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui tronson oarecare al
instalatiei de canalizare, sã fie mai mare sau cel putin egal cu diametrul
tronsonului precedent.
conditie de debit maxim admis

si
q P  qmax,col
qmax, col  f ( d , H ) pentru ape pluviale
18
Determinarea debitului maxim evacuat
prin coloana de canalizare meteorica0 0
1°
+l
fetid d eAl al
Pentr
a71«, H
7:/r.
rerold d
it glee ft
a,
Tubelul 3.5.7. Debitele mnanine evacuate prin colonel de canallzare a

apolor meteorice, la care se racordead colotoare montate la partea sup-
30 78 12.0 20.5
=Lungoea conductei orontale
D+ Diametrul inter or
19
C. Dimensionarea colectoarelor de
canalizare 0 0
 conditii constructive;
 conditii hidraulice.

conductei.

si
20
0
0
 Intre panta i si viteza v de curgere a apei prin conducta
orizontalã colectoare existã relatia (Chézy):
 în care:
[ w  C5l
Ri [m/s]
- C este coeficientul de rezistentã hidraulicã (Chézy);
•
70 R sau 1 16
C C R
k R k
- k –coeficient de rugozitate a conductelor
 k = 0.10 pt tuburi din fonta, bazalt, gresie ceramica
 k = 0.12 pt tuburi beton
 k = 0.10 pentru tuburi azbociment
 K=0,007 pentru PP, PVC
21
0
1. In functie de conditia constructiva, se

0
alege diametrul preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura
apelor uzate, se alege panta de montaj
(se recomanda panta normala)
22
Alegerea pantei de montare a conductei orizontale
(conducta de legatura sau colector)
Tabelul 3.3.19. Pntele normale si minim de montare in de nature rate sgl diarnetrul AS 1796
Diametrut Aph uzatd Ap uzat~ industrial~ Aph meteoric.A
renajer
nominal a
conductei
cu suspens
pest6 5 mm
'" ,u,..,,�,
p~nd la 5 mm
conventional
curatd
p.:mte
] pante pante
I pante pante
D. Imml nor male fir irne nor male nirirne normale nmrnirne normale rrme normale mrne
50 0.0350 0,0250 0,0600 0.0500 0.0350 0.0300 0.025C 0,0200 .
75 0,0250 0,0150 0,0500 0,0400 0.0250 0,0200 0,0200 0.,0150 0,0250 0.0200
� 100 0.0200 0,0120
0,0100
0.0400 0,0300 0.0150 0.0120 0,0120 0,0080 0,0200 0.0150
L 12s 0.0150 0.030o 0,0200 0,0120 0.0100 0,0080 0.0060 0,0 100 0,008o
150 0.0100 0,080 0.0200 0,0150 0.0080 0,0070 0,0060 0,0055 0,0070 0,0060
200 0.0080 0,070 0.0100 0,0060 0,0070 0.006o 0,0055 0,0050 0,0060 0,0050
L250 0.0070 0,0065 0.0090 0,0070 0.0o65 0,0055 0,0050 0,0045 0,0055 0.,0045
300 0.0065 0.060 0.0080 0,0060 0.0060 0,0050 0,0045 0,0040 0,0050 0.0040
350 0.0060 0,0355 0,0070 0,0055 0,0050 0.0045 0,0040 0,0035 0,0045 0,0035
400 0.0055 0.0050 0.0065 0,0050 0.0045 0.0040 0,0035 0,0030 0,0040 0,0030
23
1. In functie de conditia constructiva, se alege

diametrul preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor
uzate, se alege panta de montaj (se
recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul
conductei, se determina valorile pentru viteza
si debitul la sectiune plina, vsp si qsp
24
Viteze si debite la sectiune plina pentru
conducte din PVC, PE sau PP (instalatii
interioare)
anta
woo++EE.ZZZZZZ27z7=.=»-ams
Diametru conducted d non
32
e e
40
]a
5o
a
63 75 90 110 g 140 160
0.004
' I
y ] 0
' 0
' 0 V 0
' 0 V q 0
0.69 [ 7.65 0.75 + 10.39 0.82 14.88

0.005 ' 0.78 8.68 0.84 11.77 0.92 16.84
0006 I
0.007
086
094
9.60
I 1050
0,94 113,03 ]102
1,02 l 14.20 1.11
864
[
20.31
0.008 0.93 7.99 1.02 I 11 50 1,10\ 165,29 1.20 21.87
0.009 0.99 8.53 1.09 ! 12.10 1.17 ! 16.33 1.28 23.35
0 010 0.41 0.2s 0.50
+:
0.50 0.59 0.97 0.74 1.91 0.81 3.16 0.92 5.27 1.06 9.05 1.15 ! 12.7
0.012 0.46 0.29 0.55 0.55 0.66 3.50
-130 24,76
1.07 0.78 2,12 0,89 1.02 584 1.17 10.02 1.27 14.15 1.50 27.39
0.015 0.53 0.33 0.62 0.62 0.75 1.22 0.89 2.40 1.01 3.97 1.15 6.61 1.32 11.35 1.44 16.00 1,55 21,70
%
1.70 31.00
0.020 0.62 0.39 0.74 0.74 0.88 1.44 1.05 2.83 1,19 4,65 1.85 7.75 1.55 13.32 1.69 18.80 1,83 } 25.44 1.99 36.34
0.025 0.¢ 0.44 0.84 0.84 1.00 1.63 1.19 3.21 1.35 5.29 1.54 8.80 1.76
0.030 0.79 0.49 0.93 0.93 11f 1.81 1.32 3.55 1.40 5.85 1.70 9.75 1.95
15.10
16.69
1.92
2.12
21.28
23.54 3/2 [.2284 41 2.50 45.46
0.035 0.85 0.53 1.01 1.01 1.21 1.97 1.43 3.87 1.63 6.38 1.85 10.85 2.12 18.18 2.31 25.64 !
2.46 34.50 49,50
2.72
0,040 0.93 0.57 1, 10 1.10 1.30 213 1.55 4,17 1,75 6.87 1.99 11.40 2.28 19.58 2.49
0.050 1.05 1,48
27.60 2.68 37.33
]293 9330
0.060 1.17
0.65
0.72
1.25
1.38
1.24
1.3 1.63
241
2.67
1.75
1.91
4.73
5.24
1,98
2.20
7.75
8.60
2.26
2,50
13.00
14.40
2.59 22.20
24.51
2.81 l 31.23 4222
3.30/ ].330 00.20
2.86 3.11 34.53 3,35 + 46.68 3.65 66.50
_0,070 1.27 0.79 1.51 1.50 1.78 2.91 2.12 5.71 2.40 9.40 2.72 15.50 3.11 26.68 3.65
3,39 ' 37.60 50.80 3.98 72.50
0.080 1.37 1.63
0.090 1,47
0.85
0.91 1.74
1.62
1.73
1.92
2.06
3.14
3.36
2.28
2.44
6.15
6.57
2.58
2.76
10.10
10.80
2.93
3.14
16.80
17.95
3.35
3.57
28.73 3,64 ] 40,47 3,92 + 54.60 4.28 .7,so
30.66 3.89 43.20 4,20 ! 58.25 [481 83.20
0.100 1.56 0.97 1.86 194 2.18 3.56 2.58 6.96 2.91 11.50 3.32 19.00 3,79 32.49 4,12 [ 45,76 4,43 l 61,80 4,84 88,15
25
1. In functie de conditia constructiva, se alege diametrul

preliminar al colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor uzate, se
alege panta de montaj (se recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul conductei, se
determina valorile pentru viteza si debitul la sectiune
plina, vsp si qsp
4. Se calculeaza x
5. Se utilizeaza diagrama de calcul sau tabelul cu valorile
din diagrama, si se citeste u
6. Se compara u cu umax,adm => verificarea primei
conditii hidraulice
26
Etape de dimensionare - metodologie
L qP
 se calculeazã raportul x
x
qsp
 din nomograma se determinã gradul de umplere efectiv u, si se comparã cu gradul de umplere maxim
admis;
 Se verifica prima conditie hidraulica
u  u max,adm
Tabelul a33.18. Gradul de umnplere u,
Natura apoi ate

«aw«" [
maodmn eris in functie de nature apl
"..as
dinetrul normal al conductei
0,[mm]
00 125 150,200 »200
A% uat menaer si ncdustill, 0,65 0,65 o.65 o.ro
Cu susperi ma rare 5 en I
Apl uzath inctustrial cu 0.70 0.70 0.80 0,80
ApA meteoncdsi apd uta

I industrial conventional curatd
1.00 1,00 1.00 1,00
I
 dacã gradul de umplere u efectiv este mai mare decât gradul de umplere maxim admis, se alege un
diametru mai mare cu o dimensiune decât cel ales initial din conditia constructivã, se recalculeazã x si se
verificã din nou conditia pentru gradul de umplere;
27
Nomograma de dimensionare pentru determinarea parametrilor

u si z in functie de x
x.2 3
z
1
-
0 0.1 0.2 0.3 0,4 0.5 0,6 0,7 0.8 0.9 1,0 1.2
. . . 1.0
p r .
0.9
I'\ J '
I\ V "I . 0.8
□
/
0,7
. ... .. .
0
' ./
oL< . .
4
-- u
r" 0.5
V ✓·
l/ "
I- t- 0.4
· Letahu
l Vi/ pentru curba
. 0.3
debrtelor
I L·
V .· ;0 0.05 0.1
,,.. 0.2
I /we ... .. :IL n1 I
.-
□
.0
0.1
. ·MI I I
�l
e
x.z 0 0.1 0.2 0.3 04 0.5

0.6 0,8
x
Fii9. 3.3.30. Diagrama pentru determinarea grad de umplere si a vitezei
28
0
1.
0
In functie de conditia constructiva, se alege diametrul preliminar al
colectorului
2. In functie de diametrul ales si natura apelor uzate, se alege panta
de montaj (se recomanda panta normala)
3. In functie de diametru, panta si materialul conductei, se determina
valorile pentru viteza si debitul la sectiune plina, vsp si qsp
4. Se calculeaza x
5. Se utilizeaza diagrama de calcul sau tabelul cu valorile din
diagrama, si se citeste u
6. Se compara u cu umax,adm => verificarea primei conditii hidraulice
7. Cu ajutorul lui z, se determina valoarea vitezei reale de curgere a
apei; se verifica cea de a doua conditie hidraulica
29
0
0
 Se noteazã cu z raportul între viteza medie, w, si viteza la curgerea
cu sectiune plinã a conductei, wsp:
G
z
wr
wsp
 Din nomograma, în functie de raportul x rezultã valoarea raportului z
si se calculeazã viteza realã de evacuare a apei prin conducta
orizontalã de canalizare:
wr  zwsp
se verificã a doua conditia hidraulica (pentru viteze):
wmin,autocuratire  wr  wmax wmax  3 m/s (conducte beton)

wmin,autocuratire  0,7 m/s wmax  4 m/s (conducte PVC)
30
Ce facem cand a doua conditie
 A doua conditie hidraulica pentru colectoare:
wmin,autocuratire  wr  wmax
wmin,autocuratire  0,7 m/s
wmax  3 m/s (conducte beton)
wmax  4 m/s (conducte PVC)
daca wr  wmin,autocuratire ?  i  wr 
daca wr  wmax ?  i  wr 
31
Dimensionarea instalatiilor de canalizare

pluviala cu colectorul amplasat la partea
,. .TIT: ]
superioara a cladirii
70
60
50
40
u6m
EXISTA
NOMOGRAME
SI PENTRU
ALTE INALTIMI
30
ALE
:
[J COLOANELOR
DE
CANALIZARE
METEORICA.
E
r
'50 7$ 100 125 160 176 200 225 d [men]

fig. a6.13. Nornogrand pentr drnnsioarea colonelor de can.lira
plor meteorioe, arvd in.pine Ma 6mn$la col@ctorului superior la care
sunt racordat receptor l iterlt ditante d colon.
32
Geberit-
sistem Pluvia
(sifonic)
33
Sistem Pluvia (sifonic)
1
Air and water enter At a given head of water, only
a gravity outlet water enter the outlet.
Gravity Drainage Siphonic Drainage
NSLOE
get drag.ref ref

+won not .if 'her negate pressures e po..bl
+ion cot no out.op btwon 100 moat an 0 mnba
34
Comparatie sistem clasic – sistem sifonic
(vacuum)
Gravity Design Siphonic Design
35
-j
+19,80 ;pc
I
Pc
A,
1v 2N
+8,10
Schema de calcul
+5.40 pc PC
+2,70
±0,0o 3PC 3Pc

I
i
id,
'5%
s r "
Fig. 3. 5.17. Schem~ de calcul a
instalatiei Interioare de canalizare a
apelor meteorice la o cl~dire de
locuit cu P + 4 etaje:
PP - coloane de canalizare ape
meteorice.
36
Tabel de calcul
alegerii
diametrelor
Receptor pentru
terase circulabile
STAS 2742
37
Tabel de calcul
263 14.4 110

263
6, 14
rente unei cladiri de locuit av~nd P + 4 eta e (exemplul de calcu 1 fia. 3.5.17
Panta d so so x u z v, Justificarea
alegerii
[mml Im/sl (/sl [m/s] diametrelor
- - - - - - I - ]--] Receptor pentru

- - - - - - - 'terase circulabile
0,02 110 1.55 13.32 I 026 0.34 0,87 1,35 STAS 2742
- - - - - - -
- - - - - - -
002 110 1 55 13,32 0,19 0.29 0.80 1.24
0,02 110 1,55 13,32 0,46 0,47 0,98 1,52
38
Statii de pompare ape uzate

canalizare la retelele exterioare de canalizare
 Solutii:
 Partea supraterana a instalatiei –
colector gravitational catre reteaua
exterioara;
 Obiectele sanitare amplasate la
nivelurile subterane ale cladirii –
racordare separata
1
Caz 1 – obiecte sanitare in subsol amplasate la
nivelul terenului, cu canalizare in sistem divizor
(colectorul din figura este menajer)
J 9
secfine plind
mar
in

Caz 2 – obiecte sanitare in subsol amplasate la nivelul

colectorului; se utilizeaza clapeta de sens in cazurile in care
exista personal de exploatare;
2
4
2
Caz 2 – obiecte sanitare in subsol amplasate la nivelul

colectorului; se utilizeaza clapeta de sens in cazurile in care
exista personal de exploatare permanent; cu canalizare
exterioara in sistem divizor (colectorul exterior din figura este
menajer)
Clapeta
de sens
Figure 3 = Illustration of protection of a room ot minor importance against backflow by means of ant.
flooding valve where there is a natural tall to the sewer

Caz 3 – obiecte sanitare in subsol amplasate sub nivelul colectorului;

in cazul apelor de golire a instalatiilor, a apelor accidentale (ape
conventional curate) se putea utiliza o pompa de mana Allweiler.
t
Solutie
-+
8
1
2
,
j12»
•1
4 9
10
veche, nu
se mai
utilizeaza
Fig. 2.16. -- Instalatie pentru evacuarea apei

din subsoluri cu pompa de min~.
3
in cazul apelor uzate menajere, se utilizeaza o pompa de ape uzate
amplasata intr-un rezervor etans de ape uzate. Atentie la protectia
impotriva refularii apelor din colector in interiorul casei !! Colectorul
de canalizare exterioara din figura este in sistem unitar.
Figure 1 Illustration of protection against Figure 2 illustration of protection against

backfow where the drain or sewer is higher backfow by means of a wastewater pitting
than the sanitary appliances plant where there is a tall to the drain or
ewer


in cazul apelor uzate menajere, se utilizeaza o pompa de ape uzate
amplasata intr-un rezervor etans de ape uzate.
Alegerea pompelor:
Hnec = Hgeo+hr
Tipul de pompa ales trebuie sa fie
in acord cu natura apelor uzate
evacuate:
•Pompe de drenaj;
•Pompe ape golire;
•Pompe ape meteorice poluate;
•Pompe ape uzate menajere.
Figure8 Static head
4
Pompe de ape uzate – caracteristici de
functionare
0 2 4 60 gp 'R12o tuo 0usgm
zt
, g
"
"ow
i% m
'
�
�
+GANDER 10/1.%06 �
- NAG 1400/100
DRE
--
Pe NAG 1000- 120
DRE
- --
�
-
-- -
/KAO
;NOVA600
FAGS-or
Fu son
·;
�
NOA 10
- NONA 26¢
ova>
$ 18 21 24 2 30 33 i Gisi"°
,Iii # +a' 'a' 10 0
Montarea pompelor de ape uzate

conventional curate in receptoare de
pardoseala (base)
gr
%' ."
Yd4¢
4
t
�" '
«t
r
�' '
• � � "l
Us 1.2¢
�
• �
t
.
4
t
'
FAS 540
I I I I
I I
4 t
�"
i
"
i
ii s iii.
rs]][
4 a
t
Qr#M
4p$. 0 2
+A40.at O
Nu este necesara ventilare secundara, apele uzate

sunt conventional uzate, iar rezervorul de
acumulare ape uzate nu este etans.
10
5
Montarea pompelor de ape uzate
conventional curate in receptoare de
pardoseala (base)
11
Montarea pompelor de apa uzata in

recipiente etanse
P
tu • RO6ER CABE Guo
Ab4TOR 0+0+/
COVER
au.SET
"'
1$%
M
0Oi4
e Cu40
0OeR Cu n our t
Es14
-
CUE AUGER HOLDER 14
64% GM0/$A(TY%A.V
GASET01»a
GAST0a
mu6€AR P€
• FOAT 8Au
090
�
Ost CLAM 0 do vu.VE gun9oat
-
ad VVE 11a
O
TUAN€ 0NG 91436141242
COLL1 a
#GT Au6€ »LDERX2%
• B6ADER RUG
Pt Cu040
GMT AUGER HOLDER ax30 4. FLIER
12
6
Montarea pompelor de apa uzata in
recipiente etanse, amplasate sub lavoar
p
;
H
nn
. 2
0
"
,.22 l'l
0us
0IP
7 '.
¢
--- f
$¢
4¢
.
.
' .....____ NOVA8OX
1%
""
1
.
¥
2
......_
......__
•
. .
1¢
'
ol ol
'!
t 2
0$ ' I
1.$
• i Q
0
mm
20 40 60 $0 %
'
Atunci cand se evacueaza ape uzate negre (cu
materii fecaloide), este necesara ventilare
secundara, iar rezervorul de acumulare ape uzate
este etans. Pompa trebuie sa aibe tocator.
13
Montarea pompelor de apa uzata in recipiente

etanse, amplasate in spatele WC-ului
Atunci cand se evacueaza

ape uzate negre (cu materii
fecaloide), este necesara
ventilare secundara, iar
rezervorul de acumulare ape
uzate este etans. Pompa
trebuie sa aibe tocator.
14
7
Recipiente etanse cu pompe duble
(1 activa + 1 rezerva), cu rezervor extins
15
Montarea pompelor de ape uzate in subsol

(bucla de refulare + ventilare necesare)
Atunci cand se evacueaza ape uzate negre (cu materii

fecaloide), este necesara ventilare secundara, iar
rezervorul de acumulare ape uzate este etans.
16
8
Montarea pompelor de ape uzate in subsol
(absenta buclei de refulare)
=> consecinte
17
Solutii canalizare pentru o cladire (ape

uzate conventional curate in subsol)
5
5
L;
1 Stack vent 5 Drain

2 Branch ventilating pipes 6 Flood level
3 Branch ventilating pipes 7 Lifting plant for faecal-free wastewater with non-return valve
4 Discharge pipework with backflow loop 8 Access point
Figure 5 - Illustration of connection of a lifting plant for faecal-free wastewater to a drain
18
9
Solutii canalizare pentru o cladire (ape
uzate menajere in subsol)
1Ventilating pipes 6 Drain

2Discharge stac 7 Flood level
3Discharge pipework from faecal ling plant 8Faecal lfng plant with non-return valve
4 Ventilating pipe for faecal fng plant 9Access point
5 0rain 10 Backfow loop
r sure4 lustration of connection of a faecal ifti ant to a drain
19
Statii de pompare pentru retele

exterioare de canalizare - necesitate
-- Hydraulic
--
g_rad,ent
L -
LOSSES
Pumping
station
Fig. 14.1 Typical sewer pumping arrangement
20
10
exterioare de canalizare
6 7
2 3 4
21

2-
5 a
22
11
Spigot end tor feboie

connection to nising main
retur vaves
E.2a z<zzz;-
Fig. 14.12 Purn ping station arrangement (reproduced from Woolley [1988] with
permission of E & FN Spon)
23

exterioare de canalizare - necesitate
$tools
wedged connection (gvty seal wtout bots

or carps torr. inst.a.ton
ror grounded
24
12
Pump guide rail
Fig. 14.10 Submersible pump (reproduced from Woolley [1988] with permission
of E & FN Spon)
25
13
Curs RETELE EXTERIOARE
DE CANALIZARE
Dr. ing. Daniela TEODORESCU
Retele exterioare de canalizare
Fig. 3.6.1. Reteaua de canalizare

pentru un ansamblu de cl~diri:
1- racord pentru ape uzate menajere,
2- idem, pentru ape meteorice;
3- c~min de racord; 4 - canal colector
secundar (de serviciu); 5 - gur~ de
scurgere; 6 - c~min de vizitare;
7-canal termic; 8 - cl~dire.
1
Retele CAMIN
RACORD
de canalizare
CANALIZARE
MENAJERA
CAMIN
CANALIZARE
RACORD
PLUVIALA
Componenta retelelor exterioare de

canalizare
 Colectoare
 Camine de canalizare
 Guri de scurgere, rigole
 Eventual statii pompare
 Statii epurare
2
Colectoare de canalizare
 Colectoarele de canalizare pot avea

diferite sectiuni
o
I
."
Rt'
�
t
_5-0,I
A=r
P=nD A-1,1538
Sectiunea tatcl
A=0,9820°
P=3,7898
Sectiunea cunetei
A=0'2058°
P =09005
P =3,972
r=? R=0,2908 R=02508 R-01338
Fig. 3.3.
Fig. 3.1. Fig. 3.2.
Profil circular
Q  A k  R 2/3
I 1/ 2 Profil ovoidal normal
Profil ovoidal cu bancheta si cuneta
Debitul de calcul pentru colectoare de

canalizare
Q  A  v  A  C RI  A  k  R 2 / 3  I 1/ 2
 Q = debitul de calcul, mc/h
 A = aria sectiunii de curgere
 K = coef de rugozitate:
 K = 83 pt canale din fonta, bazalt, gresie ceramica
 74 = canale beton
 90 = canale azbociment, PVC
 59 = canale deschise captusite cu placi beton
 Raza hidraulica, R = A/P
3
Colectoare exterioare de canalizare inchise
Q  A  k  R 2 / 3  I 1/ 2
Canale inchise:
8
I
4=0.736B°
r=3/I B
R=02348
Fig. 3.4.
__
P =
8.____
A=0.4828'
R= 0.1848
Fig. 3.5.
2616B
.
-
I T
A=07 8
P =300 8
R= 02338
Fig. 3.6.
'


Profil clopot
semieliptic
Profil clopot circular
Profil clopot inaltat
 Profil circulat cu
cuneta in ax
 Profil clopot circulat
cu pereti verticali si
cu cuneta
 Profil semicircular cu
Sectinee
u total
A- BK+03927)
pereti verticali
A=B257k+05k+ 0,392)
P=B057+ 34K+2/025-F·2? P= BK2K 2,571)
r-{ r-+.£.4%
Fig. 3.7. Fig. 3.8. Fig. 3.9.
Constructii anexe pe reteaua de

canalizare
 Camine de vizitare se prevad la:
 La canale nevizitabile (inaltimea profilului <
800mm)
 in aliniament (distanta maxima de 60 m)
 In punctele de schimbare a dimensiunilor
 In punctele de schimbare a pantei
 In punctele de schimbare a directiei
 In punctele de intersectie a colectoarelor
 Alte conditii speciale
 La toate categoriile de canale – pentru control
calitate ape
4
Camine de canalizare
1-2Nat e tnsare
2-Fndata dumdui
3-Beton armat
4-Capac canal carosabl
clasa 40T
5-Nsp
6-P~mint
7-Pesa super oar~
'eglab ll
8-Pesh fxare prelngre
camn
9-Cumin vtare
'COMPACT
10-Tb PVC
I1-Patde pets $nsp
12-Treple de acces in
cAmn
Rame si capace de canalizare EN124 – 6

grupe – in exteriorul cladirilor
1/Class A015 Grou 2/Class 8125 Grou 3/Class C250
IJ
res th can only be used by pedestrans
E
footeys pedestn.an re. Car pales
Ill
Fogy logs steed the re of lrbde
and pedal cyst car paring decks channels of roads
Grou 4/Class D400 Grou 5/Class E600 Grou 6/Class F900
rn
caraewy of road toe types of road eetie
E!
es nposang heh whet lo.ad
!
es nposang party hgt whet load
tg dos dust.al e.as girt pavements
10
5
Camin de canalizare
AA 8-8
,es, '
2
'F
3
Fig. 3.6.3. C~min de racord pentru canalizare:

I- capac su tam 2 - piers peotru aducerea la cot, 3 - tub circular (to de
acces), 4 - piesd tronconic; 5 - carer~ de lucru; 6 - fundatie 7- banchetA
B- repte de acces
11
Guri de scurgere, camine de canalizare
I##..
1I,8 Fig.77 Trapped road gully
Fig. 3.6.4. Gura de scurgere cu
depozit pi siton;
I-gr~tar, 2- corpul gurii de scurgere,
3-cot . Mu [sfon) 4 - et.
12
6
Guri de scurgere
2,50n
•
---· --{----
3
> 3,00m
a0 _'a 4.ool 3.2
Fig. 3.43. Profil transversal printr-o stradd:

ap de serviciu;
1-- canal; 2-- racord; 3 -- arterl de ap~; 4 - conduct~ de 5 -- conduct~ de gaze;
f - cabluri electrice $i telefonice; 7 -- gur~ de scurgere.
13
Camine de intersectie
A A BB
Cãminele de intersectie
(fig. 3.6.7) se executã
cu rigola amenajatã
corespunzãtor. Se
recomandã racordarea a
cel mult trei canale într-
un cãmin de intersectie.
Pentru canale cu
diametre mai mari de
500 mm se prevãd
camere de intersectie.
Fig. 3.6.7. C~min de intersectie:

-'uocrcutar:?-
tundate; 3 - camer~ ode lucru
14
7
Camin de
canalizare -
Rupere de
panta
Fig. 7.6 Backdrop manhole (reproduced from Woolley I988 with permission of
Fig. 3.6.5. C~min «de rupere de pant E & FN Spon)
15
Dimensionarea retelei exterioare de

canalizare
 SISTEME DE CANALIZARE
 Sistem unitar
 Sistem separativ
 Sistem mixt
 DEBITE DE CALCUL
 Debitele de calcul pentru reteaua de canalizare
a apelor uzate se determinã prin însumarea
debitelor orare maxime pentru diferite
categorii de ape uzate, care rezultã în diferitele
sectiuni de calcul.
16
8
Dimensionarea colectoarelor
IN SISTEM UNITAR
 Exista 2 etape de calcul:

 DIMENSIONARE la debit maxim
 Qtot = Q men+Qind+Qpl
 VERIFICARE la debit minim
 Qtot = Q men+Qind+Qpl
X
(in absenta ploii, se verifica daca se asigura
vitezele minime de autocuratire)
 Qtot = Q men+Qind
17
Dimensionarea colectoarelor
IN SISTEM DIVIZOR
 etape de calcul:
 DIMENSIONARE la debit maxim specific retelei
respective
 Qc = Q men+Qind pentru canalizare menajera +
industriala
 Qc = Qpl pentru canalizarea meteorica
18
9
Canalizarea meteorica – CALCULUL
RETELELOR EXTERIOARE
 Debitul de calcul pentru ape meteorice se stabileste
luându-se în considerare numai debitul ploii de
calcul, Qp, [l/s], care se calculeazã cu relatia:
n
Q p  m Si  i I i
i 1
 în care:
 m este un coeficient adimensional de reducere a
debitelor de calcul, care tine seama de capacitatea
de înmagazinare în timp a canalelor si de durata ta a
ploii de calcul
19
Debitul maxim produs de

ploaia de calcul
 m este coeficientul de reducere a debitului, datorat
efectului de acumulare a apei meteorice în reţeaua de
canalizare între momentul începerii ploii şi momentul în
care se realizează debitul maxim în secţiunea de calcul;
pot fi adoptate valorile urmatoare:
 m = 0.8 la timp de ploaie sub 40 min
 m = 0.9 la timp de ploaie peste 40 min,
 m = 1.0 în cazuri justificate.
 m se poate determina şi în cursul unui proces de
calibrare cu un model hidraulic.
  este coeficientul mediu de scurgere, adimensional.
 Dacă se ţine seama de neomogenitatea condiţiilor de
infiltraţie pe bazin, coeficientul de scurgere se calculează
ca o valoare medie ponderată
20
10
Intensitatea ploii de calcul
 Precipitatiile sunt caracterizate

prin:
 Intensitate, care depinde de:
 Durata
 Frecventa
21
 DURATA PLOII – timpul scurs de la

inceperea pana la terminarea ploii,
exprimat in minute; cu cat durata este
mai mare, intensitatea este mai mica
 FRECVENTA unei ploi de intensitate i si
durata t – reprezinta nr ploilor de durata t
a caror intensitate este egala sau
depaseste, in cursul unui an, intensitatea
I a ploii considerate; frecventa se
determina in urma unui interval de 15-20
ani de observatii
22
11
Frecventa de calcul a ploii
Tabelul1 - Frecvente recomandate pentru proiectare (a se vedea SR EN 752-4)

Frocventa prevzutl Frecventa prev#rut#
pentru ploi Amplasament pentru inundare
n~ la "n" At (1la "n" an
1 la1an Zone rurale 1 ind la 10 ani
1 la2ani Zone rezidet ialo 1 ind la 20 ani
Orase, zone comerciale:
la 2 ani - cu control asupra inundapilor 1 pand la 30 ani
1 la5ani - f~rd control asu inundatiilor
f la10ani Metrouh subterane nd la 50 ani
ru aceast frecve , nu trebuie sd se luc~ inerea sub esiune a retelel
23
Durata ploii de calcul pentru prima secţiune se obţine cu relaţia:

L1
t1  t cs  [min] [8]
va 1
Iar pentru secţiunile urmatoare cu relaţia::
Li
t i  t i1  [min], [9]
va i
in care:
L1 este lungimea tronsonului de la prima gură de scurgere la prima secţiune de calcul, în metri;
Li este lungimea tronsonului dintre secţiunea de calcul i şi secţiunea precedentă, în metri;

va este viteza apreciată de curgere a apei în canal, în m/s;
t cs este timpul de concentrare superficială, în minute.
24
12
 Valoarea timpului de concentrare superficială, poate fi adoptată

astfel:
 (1… 3) min pentru zonele cu pante mai mari de 5 %;
 (3 … 5) min pentru zonele de deal, cu pante medii (1… 5 %);
 (5 … 12) min pentru zonele de şes, cu panta medie mai mică
de 1%.
 Prin amenajări adecvate se urmăreste creşterea timpului de
concentrare superficială în vederea reducerii debitului maxim.
 Durata minimă a ploii de calcul nu poate fi mai mică decât valorile
următoare:
 5 min în zone de munte, cu pante mai mari de 5 %;
 10 min în zone de deal, cu pante de (1… 5) %;
 15 min în zone de şes, cu panta medie mai mică de1 %.
25
I
f
STAS 9470 – 73 defineste 19 zone pluviometrice
26
13
4Di4.4 4#
Diagrame de
determinare a
intensitatii ploii
de calcul
definite pentru
zonele 1 - 19
27
Coeficientul mediu de scurgere

 este coeficientul mediu de scurgere, adimensional.
Dacă se ţine seama de neomogenitatea condiţiilor de
infiltraţie pe bazin, coeficientul de scurgere se
calculează ca o valoare medie ponderată
 Φ i  Si
Φ
 Si
Si este o suprafaţă omogenă a bazinului de canalizare; [ha]

Φ i este coeficientul de scurgere aferent suprafetei S i , adimensional.
28
14
Coeficientul mediu de scurgere
Coeficientul de
Nr.
Natura suprafetel scurgere
crt.
f lovelitori metalice si de ardezie

•
0,95
2 mvelitori de sticl~, tigl si carton asfaltat 0,90
3 'erase astaltate 0.85. 0,90
4 Pavaje din asfalt si din beton 0,85 ... 0,90
Pavaje din piatr~ $i alte materiale, cu rostuni umplute
5 cu mastic 0,70 ... 0,80
6 Pavajo din piatrd cu rosturi umplute cu nisip 0.,55 ... 0,60

Drumuri din piatr~ spart~ (macadam)
7
Drumuri impietruite:
.
tn zone cu pante mici(<1%);
in zone cu pante manip> 1%)
0.25 .. 0,35
0,40 .•. 0,50
8
.
in zone cu pante mi0i(s1%)
In zone cu oante mai0>1%)
0,15 ..0,20
0.25. .0.30
9 ..
Terenuni de sport, gr~din:
In zone cu pante mii (< 1%);
in zone cu pante mani0>1%)
0,05. .0,10
0.10...0.15
10 Incinte $i curti nopavate, neinierbate 0,05 ...0,20
1f erenuni agricole (cultivate) 0,10 ...0,15
12
Parcuri
.
si suprafete imp~durite:
t zone cu pante mici(<1%)
In zone cu pante man(>1%).
0,01 •.. 0,05
0,05 ...0,10
29
Dimensionarea colectoarelor de
canalizare
 conditii constructive;
 conditii hidraulice.
Conditiile constructive constau în alegerea preliminarã a

diametrului incipient al retelei, care se recomandã sã fie: de
minimum 250 mm.
De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui
tronson oarecare al retelei de canalizare, sã fie mai mare sau
cel putin egal cu diametrul tronsonului precedent.
si
v min  v  v max (viteze de curgere)
30
15
Nomograma de dimensionare
z
I[]
)+u
x
Fig. 3.3.30. Diagrama pentru determinarea gra« de umplere si a vitezei
31
Diagrama de umplere partiala
PRr. 0rood
I
?f TT
Ttt
a
07 02 03 4 05 26 07 08 09 10 1 12 •
0.-!
lhdl4++ls4 t
"
7 ht#heh-ht #f
h+bl[lh
@/ PR0FIL
fl
y./
hell+led4 TIP CLOP'
h#++4+pl4{4
/
'_@~.-±--itrrirrt
tu'
;0 02 43 4+ 05 46 7 ge 09 0 1 12 e.
32
16
Schema de calcul
Fig. 3.6.11. Schema de calcul a retelei exterioare de canalizare pentru un

ansamblu de cl~diri.
33
Tabel de calcul
Tabel draulic al traseului rincipal are de canalizar xem Jude

l calcui 1
2] S l,/v%, t 1 O, ¢ pant D, so Gs,
S0 [m2] [min] [min] [1/s
ha]
)1/s [1/s[ [mmJ [m/sl
I Jl/sJ q,lq,0
1¢ 11 12 13 14 16 18 19 21 22 23 23 25 26 27
Colector rincipal C1...C; v,e80 m/min; Pata terenului=0,002 {constant~); ta.=5 min, 'constant~; m=0,8 [constant
c1-c23 25 3c ,25 255 2@~
375 538 32 7,i7 7i7 0,po7 125 0.93 10,0 0,714 0,610 1,120 1,042
c2-c3'40' 70 250 550 450 238 s5's3' 675 05 5,88 300'16.20/ 1109 20,00 0.007 200 1,29 36,0 0.556 0,530 1.020 1,316
c3.c4 40'+i0\ 370750 950 352 75' 808 '1234 0.5 6,38 290 4,41 33.04 0.007 250 1,47 67,0 0,493 0,490 0,995 1,463
c@-05, 50] 160' 610'
1100l 1550 580' 1Ti0'1318'2007 0,625 7,00 280 5.49 50.45 0.009 250 1.70 75.0 0.673 0,590 1,100 1,870
cs-6,50'210\ 610 1500/ 2150 580 150 1828 2557 0,625 7,63 270 7,08 62,31 0.006 315 1,58 115,0 0.542 0,520 1,020 1,612
cs.c'is'22s, 980 2200\ 2850 93i' 22 2423'3574 0,i88 7.81 265' 1,15 7,08 82,84 0,007 315 1,72 120,0 0,690 0,600 1,110 1,909
07-8 50'275, 1100] 2800] 3000 1045] 280 2550'3875 0,625 8,44 255 1,15 7,52 86,57 0.007 315 1,72 120.0 0.721 0,620 1,130 1,944
Verificarea canalizarii la conditiile meteoroloice fr reci itatii
1,15 3,80 3.60 0,007 200 1,29 36,0 0,106 0,210 0,710 0,916
1,15 4,41 4,41 0,007 250 1.47 67,0 0.066 0,160 0,630 0.926
1,15 5,49 5,49 0,009 250 1,70 75.0 0,073 0,170 0.640 1,088
5,93 1,15 7,08 7,08 0,006 315 1,58 115,0 0.062 0, 160 0,630 0,995
5,93 1,15 7,08 7,08 0,007 315 1.72 120.0 0,059 0.150 0.610 1,049
452.8 6,37 1,15 7,52 7,52 0,007 315 1.72 120.0 0,063 0, 160 0,630 1,084
34
17
Profil longitudinal
t 1
3l .. •·
Cs
fig 361 Scherr de calicul a reel+ erterioare de canaliar pentr un
samnblu de ctath.
Num~r c~min c, c, c, Cc, C, c, c, CR

Cot~ teren natural 120,0 100,0 130,0 115,0 110,0 100,0 100,0 100,0
Cot teren amenajat 100,0 100,0 100.0 100.,0 100,0 100,0 100,0
Cot~ radier canal 99 99,79 98,50 98,22 97,77 97,47197,37
Cot~ s~p~tur~ [98,80 98,59 98.30 98,02 97,57 97,27197, 17
istanta dintre c~mine] 30,0 40,0 40,0 50,0 50,0 15,0 50,0
Distante cumulate
Panta conductei
Diametrul conductei
Fig. 3.6.12. Profilul longitudinal al traseului principal al retelei exterioare de canalizare.
35
Profil longitudinal
c, c c%, C, c,
Cot~ teren natural 120,0 100,0 130,0 115,0 110,0 100,0 100,0
Cot teren amenajat 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Cot~ radier canal 99 99,79 98,50 98,22 97,77 97,47197,37
Cot~ s~p~tura 98,80 98,59 98.30 98,02 97,57 97,27 97, 17
istanta dintre c~mine 30,0 40,0 40,0 50,0 50,0 15,0
Distante cumulate
Panta conductei
Diametrul conductei
Fig. 3.6.12. Profilul longitudinal al traseului principal al retelei exterioare de canalizare.
36
18
Retele exterioare de
canalizare in vacuum
37
Retele exterioare – solutie clasica
38
19
Retele exterioare – solutie cu vacuum
39
44
zz:
.
def
40
20
41
REFORMER
POCKET
Figure 1
Earlier Design Concept - Reformer Pocket
(Courtesy AIRVAC)
42
21
Figure 2
Current Design Concept -- Sawtooth Profile
(Courtesy AIRVAC)
43
44
22

Sanitare Restanta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sanitare Restanta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Echipamente pentru

prepararea apei calde de

 Proprietatile apei calde de consum

 tipul şi destinaţia clădirii;

Nr. Destinaţia clădirii Necesar specific a , l •••

1 Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)

9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8

Qzi ,max,acc  K zi  Qzi ,med ,acc

Nr. Zone sau localitati diferentiate in functie de gradul de dotare cu () Ka(i)

 Pentru cladiri/o zona de presiune, Ko=5

Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci

Captare a apei din: Temperatura apei reci (oC), în lunile anului:

 în funcţie de regimul de furnizare al apei reci.

 cu încălzitoare locale de apă caldă.

 clădiri cu preparare centralizată a apei calde de consum:

 cu sisteme de preparare acc instantanee (cu

instantane ga a0cumulation electrique

.Gt«aunte-ca instantane # gar

directa, directa, cu directa, cu Arriv~e d'eau froide (Source Lacaze Energies)

instantanee acumulare acumulare

Sisteme de preparare indirecta (prin

Agent termic secundar,

Agent termic primar,

Agent termic secundar,

Instalatii de preparare a.c.c.

Fig. 29.5. Instalatia de preparare a apei calde

----- de la statia de pompare apa

Instalatii de preparare a.c.c. •••••

(  ) m - diferenţa de temperaturi, medie logaritmică, în grd;

 - coeficient de utilizare a suprafeţei de încălzire;

 = 0,8 pentru aparate cu ţevi de alamă.

 Un sistem de preparare instantanee de apa calda de consum nu are

Cantitatea de energie aferenta volumului de apa consumat pe durata

Ea=1,16 Van (60°- 10°)/1 000

DIMENSIONAREA UNUI SISTEM DE •••

 Puterea termica a schimbatorului=Einst x 6 + Pdis

1 - schimbător de căldură în contracurent

Instalaţia de preparare a apei calde de •••

 Suprafaţa de schimb de căldură, S1, a aparatului în contracurent montat în

Calculul schimbatorului din treapta 1:

- se stabileste diferenta medie logaritmica de temperatura pt treapta 1

Instalaţia de preparare a apei calde de •••

Calculul schimbatorului din treapta 2:

Instalaţia de preparare a apei calde de consum•••

 1  G 1c1 1  1  G c c x   a   k 1S1  m1

kJ kcal kWh kg ce kg oe m gas BTU

Prefix Symbol Value Prefix Symbol Value

Note: Words in parentheses according to US numbering system

Instalatii de preparare a.c.c. indirecta cu •••

chaudiere ballon tampon

I. Eau froide 7. Arv~e du chauffage

Instalatii de preparare a.c.c. cu

tru circulatia calde; 7 - ctapet3 de 8 - conducta de circulatie

 Q s  tdt   Q c  tdt   Q a  tdt

 Q s  tdt   Q c  tdt   Q a  tdt

 c min = 35C...45C. c c max   c min 

kJ kcal kWh kgce kgoe m? gas BTU

Prefix Symbol Value Prefix Symbol Value

Instalatii de preparare a.c.c. indirecta cu •••

chaudiere ballon tampon

Instalatii de preparare a.c.c.

Instalatii de preparare a.c.c. indirecta •••

Instalatii de preparare a.c.c. indirecta •••

��-�----- --- -+------�- - ------- c1